Ioan Dogioiu - REVISTA FERMIERULUI
Ioan Dogioiu

Ioan Dogioiu

Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al anului în curs, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, joi, 21 noiembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Botoşani, unde a afirmat că, la acest moment, nu există bani pentru achitarea restanțelor.

Conform spuselor oficialului guvernamental, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (...) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a mărturisit Oros.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

Tot cu această ocazie, șeful MADR a mai precizat că, în ceea ce privește subvenţiile acordate producătorilor agricoli, până în această săptămână, au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii care au depus declaraţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Valoarea subvenţiilor acordate se ridică la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca, până la 1 decembrie, să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721 498 fermieri”, a conchis Oros.

Ministrul Agriculturii a avut o întrevedere în municipiul Botoşani cu medicii veterinari din judeţ, după care are programate vizite cu fermierii din zonele Ştefăneşti, Darabani şi Dorohoi.

În ciuda debutului secetos al anului agricol, producătorii agricoli din județul Brașov au înregistrat randamente medii de 24 de tone la hectar în cazul cartofului.

În cazul acestei culturi, au fost însămânţate şi recoltate 2 900 de hectare, de pe care s-au recoltat 69 600 de tone, reprezentând o producţie medie de 24 000 de kg de cartofi/hectar.

La porumb, au fost însămânţate 11 530 de hectare şi recoltate în această toamnă, până în prezent, 7 120 de hectare, obţinându-se o producţie de 48 416 kilograme/hectar.

La sfecla de zahăr, de pe 1 870 din 1 900 de hectare însămânţate s-au recoltat 72 200 de tone, producţia medie fiind de 38 000 de kg/hectar, iar la floarea-soarelui, de pe 495 de hectare s-au obţinut 1 386 tone, reprezentând o producţie medie de 28 000 de kg/hectar.

Suprafaţa cultivată cu tomate a fost de 85 de hectare, de pe care s-a obţinut o producţie medie de 19 000 de kg/hectar.

Însămânţările şi arăturile de toamnă au fost efectuate, anul acesta, în judeţul Braşov, pentru peste 20 000 de hectare de teren. Au fost însămânţate 14 550 de hectare cu grâu, 400 de hectare cu secară, 2 200 de hectare cu triticale, 550 de hectare cu orz, 3 250 de hectare cu rapiţă şi 520 de hectare cu plante de nutreţ.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a infirmat recent zvonul potrivit căruia „porcul din gospodărie va dispărea”.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultorii, ocazie cu care a criticat modul în care fosta guvernare a gestionat problema pestei porcine africane, acesta le-a dat asigurări fermierilor că vor putea creşte în continuare suine, pentru consum propriu, în gospodăriile proprii.

„Legat de porcul din gospodărie, că va dispărea. Pentru consum propriu, fiecare gospodărie va putea să crească porci, asta vă garantez. Cât sunt eu ministru al Agriculturii, porcul din gospodărie nu va dispărea”, a mărturisit Oros. „De doi ani de zile, la noi în ţară evoluează pesta porcină africană şi, din păcate, faţă de alte ţări, la noi a împânzit toată ţara pentru că nu s-au mişcat lucrurile. S-au făcut lucruri pe jumătate, s-au făcut lucruri târziu, oamenii n-au avut încredere în măsurile care s-au impus. Şi, dacă populaţia n-are încredere, nu poţi să iei o măsură. (...) Ca atare, suntem în pericol de a ne închide pe ani de zile tot exportul. Adică nu vom putea mişca nici porci, nici produse din carne în Europa”.

Ministrul de resort a facut referire şi la ordinul semnat de predecesorul său, Petre Daea, privind dimensionarea exploataţiilor.

„Când am ajuns la minister, am găsit un ordin privind dimensionarea exploataţiilor (...), ordin pe care domnul Daea l-a semnat cu o zi înainte de plecare. Sigur că trebuia semnat acum doi ani, tocmai ca să fim credibili acolo, la Comisia Europeană. Acum, cei de la Autoritatea Veterinară trebuie să facă nişte norme de biosecuritate, aşa încât joi, poimâine, să fie la Comisie şi să prezinte nişte garanţii că acele norme vor fi respectate. Altfel, suntem în pericol ca tot ce înseamnă producţie românească de carne, mă refer aici la marile crescătorii, să fie pusă în pericol pentru ani de zile”, a mai precizat oficialul guvernamental.

Nu demult, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, publica un proiect de ordin de ministru care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 de kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor însemnând acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 de capete de porcine.

Conform datelor aceleiași instituții, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate 179 079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 de tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

În cazul țării noastre, față de alte state ale blocului comunitar (UE28), valoarea producţiei agricole totale s-a majorat în 2018 cu 8%, în principal ca urmare a unei creşteri de 12,9% a valorii culturilor agricole şi de 27,7% a valorii serviciilor agricole, în condiţiile unei scăderi de 6,5% a valorii producţiei animale, potrivit datelor publicate joi, 14 noiembrie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu privire la producţia agricolă a Uniunii Europene (UE), anul trecut, aceasta a avut o valoare de 434,3 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare decât în 2017.

Statele membre cu cea mai mare producţie agricolă totală au fost Franţa (77,2 miliarde de euro sau 18% din totalul UE), Italia (56,9 miliarde de euro sau 13%) şi Germania (52,7 miliarde de euro sau 12%).

Pe următoarele locuri se situează Spania (52,2 miliarde de euro sau 12%), Marea Britanie (29,8 miliarde de euro sau 7%), Olanda (28,2 miliarde de euro sau 6%), Polonia (25 miliarde de euro sau 6%) şi România (18,6 miliarde de euro sau 4% din totalul UE).

În jumătate dintre statele membre ale blocului comunitar, valoarea producţiei agricole a crescut în 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat în Slovenia (17,9%), România (8%) şi Croaţia (5,9%).

Cealaltă jumătate a statelor membre UE a raportat o valoare a producţiei agricole mai scăzută în 2018, cel mai important declin fiind raportat în Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) şi Lituania (7,4%).

În rândul statelor membre ale blocului comunitar cu cea mai mare industrie agricolă, valoarea producţiei agricole totale a urcat anul trecut cu 5,6% în Franţa, cu 3% în Italia şi în Spania, iar în Germania a scăzut cu 6,3%.

Valoarea producţiei agricole este influenţată de o modificare de preţ, o modificare de volum sau o combinaţie între cele două elemente. Creşterea cu 0,6% a valorii producţiei agricole a UE în 2018 comparativ cu 2017 a fost determinată, în principal, de o majorare cu 2,7% a valorii producţiei vegetale, în condiţiile în care volumul a crescut cu 3,5% iar preţurile au scăzut cu 0,8%.

Pe de altă parte, s-a înregistrat un declin de 2,4% a valorii producţiei animale, ca urmare a unei scăderi a preţurilor de 3,5%, în condiţiile în care volumul a crescut cu 1,2%. Valoarea mai redusă a producţiei animale a fost determinată de scăderile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii preţurilor.

Ca urmare a deciziei Parlamentului ucrainean de miercuri, 13 noiembrie 2019, moratoriul privind vânzarea terenurilor agricole ar putea fi eliminat din octombrie 2020, însă doar după ce va fi supus votului pentru a doua oară pentru a intra în vigoare.

În forma actuală, propunerea legislativă stipulează că străinii nu vor putea achiziţiona terenuri arabile până în 2024, chiar dacă, zilele trecute, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acest subiect ar trebui tranşat prin referendum, fără a avansa însă o dată anume.

Votul de miercuri din Rada a generat reacţii amestecate. Sute de protestatari, care au legătură cu partidele de opoziţie, s-au adunat în faţa Parlamentului, în timp ce, în interiorul legislativului, unii parlamentari au blocat, pentru un scurt interval de timp, podiumul.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a lăudat votul parlamentarilor ucraineni, subliniind că reforma trebuie să se bazeze pe statul de drept, transparenţă şi corectitudine.

2 200 de dolari hectarul

Proiectul de act normativ prevede un preţ minim de pornire pentru terenurile agricole, precum şi limite cu privire la suprafeţele de teren ce pot fi acumulate de o singură persoană sau entitate. În acest context, Ministerul Economiei din Ucraina estimează că un hectar de teren arabil ar putea costa 2 200 de dolari, în funcţie de regiune.

Decizia, una care este sprijinită de creditorii internaţionali ai Ucrainei, riscă totuși să declanşeze o reacţie politică negativă.

Potrivit vocilor autorizate ale Guvernului de la Kiev, măsura în cauză ar putea aduce un plus de 2-3% la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Ucrainei în primul an de la adoptare.

Susţinătorii eliminării moratoriului afirmă că astfel vor fi deblocate oportunităţi semnificative pentru investiţii în agricultură într-o ţară care este deja unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Pe de altă parte, criticii avertizează că, astfel, oligarhii locali sau străinii vor putea să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, pentru că vor putea să-i devanseze pe ucrainenii săraci la achiziţionarea de loturi.

Ucraina este a 44-a cea mai mare ţară din lume, dar în clasamentul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile ocupă locul nouă, cu o suprafaţă de 32,5 milioane de hectare.

În acest moment, terenurile agricole din Ucraina sunt disponibile doar spre închiriere, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit, în ultimii ani, unul dintre motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Conform calculelor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 1,5 puncte procentuale timp de mai mulţi ani în această ţară care, în prezent, este una dintre cele mai sărace de pe bătrânul continent.

sursa: Reuters, Agerpres

Consumatorul din România îşi doreşte să deţină controlul asupra reţetelor alimentare, respectiv ca ele să aibă în componență, în principal, materie primă autohtonă, însă acest lucru „este imposibil”, a afirmat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, marţi, la evenimentul Bucharest Food Summit 2019.

„Există tendinţa marcată de a defini produsul românesc ca fiind făcut din materii prime 100% româneşti. E imposibil. Nu sunt atâtea materii. Există materii prime din import, tehnologia e din import, utilajele sunt din import. Mâna de lucru la orice firmă care se află în România este alcătuită de către români, managementul poate să fie şi străin, dar, în general, ei sunt români. Deci, practic, toată valoarea adăugată este dată de către români, nu mai este produsul românesc, este produs din altă ţară. Este un pseudopatriotism, îl numesc eu”, a mărturisit șeful Romalimenta.

Totodată, Sorin Minea a explicat că termenii „bio, montan, tradiţional” nu sunt reprezentativi pentru calitatea produselor, iar tradiţionalul în România este de fapt „o varză înfiorătoare”.

„Bio, montan, tradiţional nu au legătură directă cu calitatea. Este vorba despre cu totul altceva. Pot să fie bune sau rele calitativ. Bio nu înseamnă mai bun calitativ, ci înseamnă altceva. Tradiţional la noi, nici eu nu ştiu ce înseamnă, ca să fiu sincer pentru că e o varză înfiorătoare. Zona montană, şi aici am avut o supriză, una dintre fabricile de la Sinaia, conform definiţiei, zona montană e zonă montană. Am spus că vreau şi eu tva de 5%, s-a blocat toată lumea, era absurd să li se dea. Era zonă montană. Criteriile sunt calitatea şi preţul. Degeaba i-aş spune unuia să cumpere din patriotism un castravete românesc (...) dacă ar fi de două ori mai scump sau de două ori mai prost. L-aş cumpăra pe ăla din Noua Zeelandă. Degeaba i-aș cere eu unui producător român de carne procesată, ceea ce fac şi eu, să folosească materie primă 100% românească. E imposibil”, a spus oficialul Romalimenta.

Nu în ultimul rând, Minea a adăugat că preţurile produselor alimentare autohtone sunt mai mari pe fondul lipsei materiei prime şi a nevoii de a importa.

„Vorbesc de producătorii strict români. De ce întotdeauna au preţuri mai mari? Chiar aşa sunt ei lacomi, toţi s-au trezit peste noapte? Nu. Pentru că costurile din România sunt puţin mai mari decât costurile din Vest. Lipsa de materii prime şi sezonalitatea materiilor prime. Deci noi suntem, vrem sau nu vrem, importatori. Lipsa încrederii consumatorului, o parte din produsele româneşti, joaca cu reţeta. (...) Românul ar dori să aibă un control asupra reţetei, ceea ce e iluzoriu”, a conchis acesta.

sursa: Mediafax

Luni, 11 Noiembrie 2019 15:32

Demiteri la Ministerul Agriculturii

Conform deciziilor premierului Ludovic Orban, publicate vineri, 8 noiembrie 2019, în Monitorul Oficial nr. 905 din 8 noiembrie 2019, secretarii de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Dumitru Daniel Botănoiu, Daniel-Eugeniu Crunţeanu şi Alexandru-Valentin Ţachianu au fost eliberaţi din funcţie.

Anterior, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, într-o conferinţă de presă că fostul preşedinte al Federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru, va fi unul dintre secretarii de stat ai instituţiei în mandatul său, dar, deocamdată, nu s-a decis asupra numărului exact de persoane care vor ocupa aceste posturi.

„Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul nu pot să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru, dar încă nu ne-am decis, suntem în evaluare. Evaluăm şi decidem în această săptămână”, afirma Oros în prima sa conferință de presă în calitate de ministru de resort.

Luni, 11 noiembrie 2019, a mai fost eliberat din funcţie, la cerere, după învestirea noului Guvern, un alt secretar de stat, respectiv Maricel Dima.

Conform anunțului făcut joi, 7 noiembrie 2019, de vocile autorizate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor produselor alimentare a urcat în octombrie, pentru prima dată în ultimele cinci luni, în urma creşterii cotaţiilor la zahăr şi cereale.

Concret, luna trecută, acest indice a avut o valoare de 172,7 puncte, în creştere cu 1,7% faţă de luna precedentă.

În ceea ce privește preţul la zahăr, acesta a urcat cu 5,8% comparativ cu septembrie, pe fondul perspectivelor privind reducerea livrărilor în acest sezon.

Totodată, preţul la cereale a cunoscut un reviriment de 4,2%, în timp ce preţul uleiurilor vegetale a urcat cu 0,5% în octombrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, în timp ce carnea s-a scumpit cu 0,9%.

Pe de altă parte, a scăzut preţul lactatelor cu 0,7% luna trecută.

În paralel, FAO şi-a înrăutăţit, joi, estimările privind producţia mondială de cereale în 2019 cu aproximativ două milioane de tone, până la 2,704 miliarde de tone, dar încă în creştere cu 1,8% faţă de nivelul din 2018.

Producţia globală de grâu ar urma să ajungă la 765 de milioane de tone, în scădere cu aproape un milion de tone faţă de precedenta prognoză, dar în creştere cu 4,5% faţă de 2018.

„Cele mai recente previziuni vin, în principal, în urma reducerii perspectivelor privind producţia globală de orez şi grâu, care nu compensează estimările privind majorarea producţiei de porumb”, au afirmat analiștii organizaţiei internaţionale, citați de Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Pack Show 2019, singura expoziţie de packaging din România, care s-a desfăşurat între 30 octombrie şi 3 noiembrie, la Romexpo-Bucureşti, în paralel cu INDAGRA, INDAGRA FOOD & CARNEXPO şi EXPO DRINK, s-a bucurat de prezenţa a 60 000 de vizitatori români şi străini, ceea ce demonstrează, încă o dată, că evenimentul este foarte important nu doar pentru România, ci şi pentru întreaga regiune.

Spre deosebire de ediţiile anterioare, când expoziţia intra doar în vizorul vizitatorilor de profil, Pack Show 2019 a fost vizitat şi de potenţiali clienţi veniţi din rândul producătorilor agricoli – ceea ce demonstrează interesul în creştere al micilor producători agricoli pentru zona de ambalaje şi a soluţiilor de ambalare, aceştia putându-se transforma într-un segment cu potenţial în viitor.

În cele cinci zile rezervate expoziţiei de packaging, pavilionul central a fost scena întâlnirilor de afaceri productive, a ofertelor de parteneriat şi a discuţiilor axate pe informaţii tehnice şi de calitate în domeniul producerii, al imprimării, al ambalării, al etichetării şi al transportării ambalajelor.

PACK SHOW ÎN CIFRE

125 companii expozante locale şi internaţionale, 60 de firme aflate la prima participare, 12 ţări participante (Bulgaria, China, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Slovenia, Turcia, Ucraina, Ungaria), 4 986,5 mp suprafaţa expozantă, peste 80 de echipamente de packaging cu tehnologii de ultimă oră, 5 zile pline cu demonstraţii LIVE.

Nechita-Adrian Oros, proaspăt instalat ministru al Agriculturii, a anunţat miercuri, 6 noiembrie 2019, că va verifica legalitatea unei proceduri de achiziţie a unui elicopter, în valoare de 35 de milioane de lei, deschisă de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

„Astăzi am descoperit că Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) are în derulare procedura de achiziţie a unui elicopter în valoare de 35 de milioane de lei. Urmează să verificăm şi acolo oportunitatea şi legalitatea acestei achiziţii, în condiţiile în care românii mănâncă crap din import, deşi România are 6% din suprafaţă de apă dulce a Europei”, a afirmat șeful MADR.

Premierul Ludovic Orban, prezent și el la Ministerul Agriculturii cu ocazia unei conferințe de presă, a adăugat: „Probabil vrea să construiască heliporturi pe insuliţe între lacuri”.

Potrivit Planului Național pentru Pescuitul la Marea Neagră, ANPA este responsabilă de asigurarea resurselor financiare necesare pentru combustibili, de funcționarea optimă a mijloacelor de transport pe apă și pe uscat, prin planul de buget aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, pentru perioada 2017-2020 sunt prevăzute o serie de proiecte finanțate din fonduri europene, care au ca obiectiv întărirea capacității instituționale a ANPA și implicit îndeplinirea atribuțiilor de colectare date, inspecție și control, eligibile în cadrul FEPAM. Printre acestea, se află și achiziționarea unui elicopter și a unei nave de patrulă, urmând a fi utilizate pentru controlul activităților de pescuit.

Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista