Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Din cauză că fermierii nu se înţeleg asupra plafonării suprafeţei la vânzare, proiectul Legii vânzării terenurilor este blocat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, potrivit afirmațiilor făcute marți, 15 octombrie 2019, de Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Este adevărat că se vinde teren, se vinde către străini, dar hai să vedem şi în momentul de faţă, că tot s-a vorbit despre Parlament, despre Comisia de agricultură. Într-adevăr, Legea vânzării terenurilor stă în Comisia de agricultură pentru că în ultimele discuţii nu s-au înţeles organizaţiile profesionale cu Parlamentul, cu ministerul, referitor la o plafonare la vânzare a suprafeţei. Aici stă toată discuţia. În rest, s-au înţeles pentru toate chestiunile care erau divergente. Şi au ajuns la plafonare. Marii fermierii îşi doresc în continuare să poată cumpăra teren mai mult, micii fermieri îşi doresc o plafonare pentru că nu au posibilitate să cumpere teren, aşa o suprafaţă mare, şi ajungem la avea un conflict între fermieri, ceea ce nu este de dorit”, mărturisit oficialul guvernamental.

Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Naţionale „Pro Agro”, Ionel Arion, a spus că în unele comune s-a ajuns la situaţia ca jumătate din terenul agricol din respectiva localitatea să fie cumpărat de un cetăţean din altă ţară.

„Astăzi, în România, sunt persoane care deţin jumătate dintr-o comună. O comună are între 3.000 şi 4.500 de hectare. Este imposibil să faci acolo un business ca orice om de afaceri te-ai duce, din moment ce jumătate din acea comună este deţinută de o persoană, iar acea persoană nu este român, este o familie din Danemarca, din Olanda, din Arabia Saudită, de unde vreţi dumneavoastră”, a spus Ionel Arion.

Luna decembrie 2019, decisivă

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, preciza nu demult într-un interviu că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine patru săptămâni.

Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La sfârșitul anului 2019, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane ș.a.m.d.

Conducerea Ministerului român al Agriculturii nu este de acord cu scăderea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, iar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată pentru că fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, a mărturisit, marţi, 15 octombrie 2019, Claudiu Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie esenţială la economia ţării. Pentru bugetul PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe pentru că acesta era un deziderat la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi a mediului, contribuţia apicultorilor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domeni”, a precizat Mareş.

Totodată, el a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană şi aceasta trebuie să se regăsească în noua PAC, pentru că aceste zone au constrângerile cele mai mari şi au un puternic risc de abandon.

Fermierii și lobby-ul de la Bruxelles

Pe de altă parte, vineri 11 octombrie 2019, de această dată la Bruxelles, avea loc ultima reuniune din 2019 a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire, la care Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb CEPM a fost reprezentată de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Ședința a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei Europene (CE) a diferitelor abordări ale co-legislatorilor față de propunerea de reformă a PAC la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianal (MFF).

Unul dintre subiectele mai spinoase și asupra cărora se așteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament a fost și plafonarea plăților directe pe exploatație și alocările minime propuse pentru măsuri climatice și de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ținte clare rezultate din analiza SWOT. Așteptam ca și autoritățile române, după modelul celor mai multe țări, să înceapă procesul consultativ cu actorii implicați, cu societatea civilă, pentru ca intervențiile propuse prin PNS să capete formă și coerență.” a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

În ceea ce privește finanțarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie și aflată în curs de negociere tripartită este de 365 miliarde euro, din care 286,2 miliarde euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăților directe și al unui efort suplimentar pentru convergență.

CE propune o recuperare lentă a ecartului dintre plățile directe ale diferitelor state membre. Deși apreciază faptul că România se numără printre țările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, așa cum s-a exprimat în său documentul de poziție, consideră că ar fi nevoie de ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește reducerea decalajelor.

Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 mld euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuției UE, dar o creștere corespunzătoare a bugetului național, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

Ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, a afirmat luni, 14 octombrie 2019, profesorul de economie, Mircea Coșea.

„Acest magazin este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce până la urmă la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, a spus Coşea.

În continuarea afirmațiilor economistului, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, a spus că balanța comercială poate fi echilibrată doar dacă producția agroalimentară românească este valorificată prin intermediul comerțului civilizat.

„Noi ne-am aşezat pe acest culoar cu interesul statal, cu interesul pe care l-a spus domnul profesor Coşea: de a echilibra balanţa, pentru că altminteri nu poţi. Nu poţi să echilibrezi neproducând şi nerealizând producţii şi apoi nevalorificându-se într-o reţea stabilă şi într-un mod civilizat cum este acesta”, a subliniat Daea.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că își dorește ca acest proiect al magazinelor să fie continuat și restul magazinelor să fie deschis până la sfârșitul anului.

„România are potenţial, are oameni valoroşi şi iată că acum am putut vedea un al doilea magazin în Bucureşti, pentru că primul a fost la Sibiu, cu produse tradiţionale. Până la sfârşitului anului, aşa cum ne-am făcut planul, şi sper că acest plan va fi pus în aplicare, vom avea, în fiecare capitală de judeţ, un magazin. Produsele româneşti sunt realizate cu mult suflet, aici este foarte mult suflet pe care îl transferă producătorii către consumatori. Continuăm cu magazine la Craiova, la Slatina, la Piteşti, în Timiş şi în Teleorman”, a continuat ministrul interimar al Agriculturii.

La rândul său, şeful Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, Adrian Izvoranu, a precizat că vom avea pe rafturi tomate românești la iarnă, singura necunoscută fiind, deocamdată, prețul, dată fiind prezența pe o piață concurențială.

„Vreau să vă dau şi eu o veste: românii mâncau şi pe vremea când nu existau importatorii. De mii de ani, locuitorii acestui teritoriu mâncau şi în lipsa importatorilor, sunt mâncăruri tradiţionale. (...) Foarte mulţi legumicultori au început deja să îşi încălzească spaţiile de recoltare şi asta înseamnă că o să avem roşii româneşti inclusiv iarna, iar preţurile vor fi preţurile pieţei, fir-ar să fie, pentru că suntem într-o economie de piaţă, dar noi, Casa, vom încerca să le ţinem cât mai jos”, a afirmat Izvoranu.

Supermarketul bucureștean este situat foarte aproape de Piaţa Universităţii, pe strada Biserica Enei, şi are o gamă de produse româneşti tradiţionale provenite de la fermieri, precum legume şi fructe, ouă, pâine, produse lactate şi mezeluri, dulceţuri, siropuri, miere şi conserve. Preţurile sunt comparabile cu preţurile din piaţă.

Magazinul are şi un colţ, făcut special pentru studenţi, unde aceştia pot consuma sendvișuri, sarmale maramureşene sau cârnaţi cu mămăligă, dar şi cafea - singurul produs care nu este de proveniență autohtonă.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

În ciuda practicilor obișnuite din plen, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari. Doar patru dintre ei au votat împotrivă.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, actualul guvern continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2 din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situații, sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece, pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

„După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva, te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă, pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

La finele ședinței din Parlament de joi, Viorica Dăncilă a declarat: „Plecăm cu datoria împlinită. Ne dorim să plecăm, să lăsăm un nou guvern cu un program de guvernare”.

Potrivit aprecierilor ministrului Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, statul român ar trebui să achiziţioneze producțiile de cereale obţinute de fermierii români „la un preţ corect”, tot statul urmând să suporte depozitarea producţiilor, intervenţia pe piaţă şi chiar exportul surplusului prin nou înfiinţata Casă de Comerţ Unirea.

„Dumneavoastră, cei care produceţi cereale în România - porumb grâu, orz - când le vindeţi la capătul tarlalei, le vindeţi cu un preţ care nu reprezintă munca dvs. Corect? Vine intermediarul şi cumpără la un preţ pe care vi-l impune, după care pleacă cu marfa, o mai plimbă cu vapoarele o anumită perioadă şi o aduce în România la alt preţ. Cam aşa este. Atunci, statul român, pe acea lege care impune o cantitate minimă de cereale în rezerva de stat, acum este la un nivel foarte mic, la grâu este de 600.000 de tone de grâu, ceea ce este infim. Ce ne opreşte pe noi, ca stat, să majorăm acest plafon la câteva milioane de tone, să am o marjă cu limita minimă şi limita maximă? Una minimă sub care nu am voie să scad rezerva minimă şi cea maximă până la care pot să achiziţionez”, a explicat ministrul de resort cu ocazia Forumului Agricultorilor care s-a desfășurat miercuri, 9 octombrie 2019 la Romexpo.

În altă ordine de idei, în ceea ce privește costul de finanţare al fermierilor români, acesta ar trebui să fie la fel ca în Europa, iar statul să sprijine diferenţa.

„Omul care face agricultură în România, că face business, trebuie să aibă acelaşi cost de finanţare pe care îl au ceilalţi în afara ţării, adică costul de finanţare al dvs., al fermierilor, trebuie să fie acelaşi ca al unuia din Franţa sau din altă ţară pe zona de agricultură. Costul fermierilor trebuie să fie acelaşi, nu mai mare, şi pentru asta statul, la asta lucrăm la Finanţe, vom sprijini diferenţa dintre media finanţărilor din Europa cu costul de finanţare din România. Diferenţa aceasta poate să vină statul să o sprijine, pentru că ăsta este un tratament corect între toţi cei din piaţa asta mare europeană şi în această familie mare europeană în care, chipurile, toţi trăim fericiţi. Dar fiecare pentru el. Vă asigur de acest lucru, pentru că aşa este corect, să fie în acest fel. Nu trebuie să fim naţionalişti ca să gândim în felul acesta. Trebuie doar să fim corecţi pentru cei din ţara noastră”, a afirmat şeful de la Finanţe.

„Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective” a fost organizat Ministerul Agriculturii, împreună cu Casa de Comerţ Unirea şi Confederaţia Meridian.

Fermierii din țările care acceptă cultivarea plantelor transgenice (MG) trebuie să folosească într-un mod inteligent rotația culturilor, astfel încât să minimizeze dezvoltarea superburuienilor, a declarat Julian Adams, profesor la Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare al Universității Michigan, SUA, în cadrul unui interviu acordat cu ocazia conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare”, care a avut loc la finele lunii septembrie, în Iași.

El s-a declarat un susținător fervent al glifosatului, dar și al culturilor MG care au înglobat Bacillus thuringiensis pe post de insecticid.

Adams recunoaște că problemele generate de culturile transgenice nu prea există în SUA, contestatarii de acolo fiind încadrați de el în categoria „grupări de ecoteroriști”.

În cadrul interviului, acesta a mai precizat că, în State, există o conștientizare la nivel general cum că biotehnologiile agricole reprezintă o unealtă importantă menită să majoreze randamentele la hectar, agricultura sustenabilă, cât și creșterea economică.

Pro și contra

Bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) generează un grup de proteine cunoscute ca toxina Bt, toxice pentru insectele dăunătoare, dar care nu ar afecta polenizatorii, de exemplu, sau animalele. Genele pentru mai multe toxine Bt au fost introduse în diferite culturi transgenice. Astfel, mai bine de 90% din bumbacul plantat în SUA, India, China, Australia și Africa de Sud sunt soiuri transgenice care conțin gene pentru toxina Bt.

Potrivit estimărilor sectorului de profil, în ultimele două decenii ar fi fost evitată aplicarea a mai bine de 450 000 de tone de insecticid datorită tehnologiei Bt în culturi.

Conform lucrării „Biotehnologia și produsele biotehnologice” scrisă de Andreea Enache, modificările genetice ar genera numeroase efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului, printre care și efecte dăunătoare asupra dinamicii populaţiei de specii în mediul-gazdă şi asupra diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii.

„Plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii, eliminând alte culturi şi creând supergândaci (n.r. - dăunători secundari rezistenți) şi superburuieni care obligă la folosirea a şi mai multor chimicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza încrucişat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale căror standarde nu permit folosirea seminţelor modificate genetic”, menționează autoarea în lucrarea sa.

„Amaranthus palmeri” este o buruiană răspândită în întreaga lume. La noi în țară, aceasta mai este denumită popular și „talpa gâștei”. Fermierii de pe întreg mapamondul încearcă de ani buni s-o combată într-un mod cât mai eficient. Ca atare, o renumită companie americană a creat erbicidul Roundup, primit ca o binecuvântare de către fermieri și utilizat pe scară largă, în special în SUA.

Ca răspuns, în anumite zone, planta dăunătoare în cauză a dezvoltat rezistență și s-a transformat în deja vestita „superburuiană” sau „superweed”. Plantele dăunătoare s-au adaptat și au reacționat mult mai rapid decât se așteptau oamenii de știință.

Presa din SUA a intervievat fermieri și oameni de știință din Arkansas care au descris câmpurile invadate de plante-gigant talpa-gâștei, care pot rezista la oricât erbicid ar fi în măsură să stropească agricultorii. Într-un testimonial, unul dintre agricultori a recunoscut că a cheltuit aproape 400 000 de dolari în numai trei luni într-o tentativă nereușită de a distruge aceste superburuieni.

„Talpa-gâștei”, varianta rezistentă, se poate dezvolta la verticală până la o înălțime de 2,4 metri, poate înfrunta cu succes temperaturi ridicate, secetă prelungită și poate produce sute de mii de semințe. Are un sistem radicular care seacă solul de nutrienți pentru culturi. Lăsate necontrolate, ocupă un câmp întreg într-un singur an.

Până în prezent, infestarea cu „talpa-gâștei” în regiunile culturilor cu organisme modificate genetic (OMG) a fost identificată, în afară de Arkansas, și în Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord, Tennessee, Kentucky, New Mexico, Mississippi și, cel mai recent, în Alabama și Missouri.

Redacția: Domnule profesor, superburuienile, dăunătorii secundari și lipsa biodiversității reprezintă, în continuare, temeri frecvente aduse în discuție în mediul academic nord-american. Lucrări în acest sens continuă să fie publicate, inclusiv pe site-ul Michigan State University (https://www.canr.msu.edu/news/superweeds-secondary-pests-lack-of-biodiversity-are-frequent-gmo-concerns). Care este situația în prezent cu aceste modificări în ceea ce privește rezistența la glifosat a unor buruieni, respectiv a unor dăunători la unele dintre toxinele Bt (Bacillus thuringiensis)?

Julian Adams: Atâta vreme cât avem erbicide, la fel ca și în cazul antibioticelor, rezistența la acestea va evolua. (...) Unele dintre „problemele” întâmpinate la glifosat sunt și acelea că are un așa mare succes ca erbicid, că nu este toxic, că este ieftin, că se degradează rapid în sol; răspunsul perfect în ceea ce privește alegerea unui erbicid.

Ce s-a întâmplat însă cu fermierii din SUA a fost că au însămânțat același tip de cultură an de an, fără rotație. Astfel, în timp, ei s-au confruntat cu rezistența dezvoltată de buruieni la erbicide. Din acest motiv, trebuie folosită rotația culturilor într-un mod inteligent, astfel încât să minimizăm dezvoltarea superburuienilor, în combinație cu aceste erbicide.

Bineînțeles că putem folosi și alte erbicide, însă acestea sunt mult mai toxice. De aceea, preferăm să continuăm cu glifosatul, pentru că este atât de sigur.

Red.: În ceea ce privește dăunătorii secundari care supraviețuiesc toxinelor Bt, implicit efectele acestora asupra biodiversității, care sunt soluțiile inovative oferite de mediul academic sau deja implementate în agricultură în prezent?

J.A.: Pentru a primi aprobările necesare pentru comercializare în SUA, este important pentru dezvoltator să demonstreze că organismele netargetate nu sunt afectate. Trebuie să dovedești că polenizatorii – diverse insecte, fluturii, de exemplu, albinele – nu sunt țintiți de toxine sau de pesticidele asociate culturilor transgenice.

Ca exemplu, în prezent, este un subiect de discuție în ceea ce privește bumbacul Bt. Există o varietate de vierme roz (Pectinophora gossypiella) care este parțial rezistent la toxina în cauză. Una dintre soluțiile identificate este și aceea de a folosi refugii. USDA, în SUA, dar și autoritățile din India au reglementări specifice care impun construcția unui mic refugiu (n.r. - benzi de teren însămânțate cu bumbac non-Bt) acolo unde acești dăunători se pot dezvolta preferențial, iar rezistența lor la toxina Bt din cultura de bază s-ar diminua simțitor.

Există o rezistență vizibilă la nivel global la plantele transgenice și la insecticidele asociate, cam șapte-opt situații diferite. Există un specialist în SUA, Bruce E. Tabashnik, care le-a identificat, însă numărul este destul de mic.

Ce merită reținut este faptul că există 50 sau 60 de toxine Bt care pot fi asimilate în noile tehnologii. Este la fel ca și în cazul rezistenței la antibiotice. În primul rând, a apărut rezistența la penicilină, medicamentul-minune. Apoi am trecut la streptomicină, la vancomicină, ampicilină etc. La fel se întâmplă și în cazul rezistenței dăunătorilor.

R.F.: Fermierii nord-americani sunt totuși preocupați de problemele generate de superburuieni, dăunători secundari și de lipsa biodiversității?

J.A.: Problemele generate de culturile transgenice nu prea există în SUA. Bineînțeles, la noi există anumite grupări de ecoteroriști, le spun eu. Discuțiile subiacente celor menționate de dumneavoastră sunt mult mai mici la noi sau în alte state ale lumii decât în Uniunea Europeană. (...) Întotdeauna vor fi oameni care să spună că Pământul este plat.

R.F.: Dar USDA și EDA discută cu privire la aceste probleme?

J.A.: Există o conștientizare la nivel general că biotehnologiile agricole reprezintă o unealtă importantă menită să majoreze randamentele la hectar, agricultura sustenabilă, creșterea economică etc. Ca o recunoaștere generală însă, trebuie să luăm în calcul vechea rotație a culturilor și dezvoltarea unor culturi cu noi gene Bt care vor aborda aceste probleme de rezistență.

R.F.: Ați vorbit, în cadrul conferinței, de o conștientizare mai dificilă din partea beneficiarilor de tehnologii agricole nord-americani că mediul academic reprezintă acel izvor de inovare. Puteți detalia?

J.A.: Universitățile și institutele de cercetare sunt motoarele inovării, iar dezvoltatorii din sectorul privat sunt importanți în procesul de comercializare. Este însă un drum lung între dovada aplicabilității unui concept și cultura agricolă pregătită pentru piață.

În SUA, în prezent, la modul general, printre cei care activează în sectorul agricol nu există o conștientizare a faptului că universitățile sunt aceste motoare ale inovării.

Într-o discuție directă cu dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, producătorul agricol Cezar Andrei Musteață din Țibănești, județul Iași, a ținut să laude hibridul de porumb Olt, însă i-a atras atenția furnizorului de material genetic că ar trebui să se mai lucreze la acesta, astfel încât să piardă mai multă apă înainte de recoltare.

„Vreau un Olt cu FAO mai mare, dar care să mai piardă oleacă de apă și să aibă ciocălăul (n.r. - știuletele de porumb fără boabe) mai mic. Avem genetică și este păcat de ea. Olt este «țigan». Este învățat și cu foame, și cu tot ce trebuie”, a adăugat producătorul de porumb, ținut să laude produsul în felul său personal.

Musteață cultivă anual circa 700 de hectare, din care 150 de hectare aflate în proprietate.

El a mărturisit că, în următorii ani, porumbul va deveni cultura exclusivă în proprietarea sa, în condițiile în care nici rapița și nici grâul sau floarea-soarelui „nu au făcut bani”.

„Singurul care face bani este porumbul. Fac 12,5 tone de porumb, în principal cu genetică străină, dar și autohtonă. Folosim azot lichid, folosim tehnologie premium”, a ținut să mai precizeze fermierul ieșean. „Avem combine axiale specializate pe recoltarea mecanizată a porumbului. Avem siloz de depozitare pe ventilație”.

Întrebat dacă este adeptul lucrărilor în adâncime ale pământului, în special prin intermediul scarificării, el a precizat că „nici prea mult deranj la pământ nu este bun”.

„Sunt tehnologii mai bune decât scarificarea. (...) Am o tehnologie pe care am implementat-o de vreo doi ani de zile, și anume strip till. Cu un pinten, bag fosfor la 20 de centimetri în pământ, iar cu două discuri acopăr șanțul; înglobez. Apoi vin să semăn”, a conchis fermierul.

Cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași a avut loc în data de 26 septembrie 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută).

De pe cele 2,1 milioane de hectare însămânțate cu grâu, la începutul anului agricol, în acest an, fermierii români au recoltat puțin peste 10 milioane de tone de materie-primă, calculele indicând o scădere de la an la an de 80 000 de tone, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Conform datelor agregate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și transmise sursei citate, cel mai bun randament la hectar a fost obţinut în judeţele Giurgiu (5 800 kg/ha grâu), Satu-Mare (5 700 kg/ha), respectiv Timiş (5 500 kg/ha).

„Campania de cereale păioase s-a încheiat şi avem date preliminare care, evident, vor fi consemnate în dările de seamă statistice ce se vor întocmi cu ocazia depunerii formularului Agri2 B la direcţiile de statistică judeţene. Acum, putem spune că, de pe cele 2,1 milioane de hectare, producţia de grâu obţinută anul acesta depăşeşte 10 milioane de tone, fiind în apropierea recoltei de anul trecut. E un minus de circa 80 000 de tone. Media obţinută în 2019 este de aproximativ 4 800 de kilograme la hectar. E o producţie bună, într-un an agricol dificil, datorită faptului că seceta de anul trecut nu a permis răsărirea în toamnă, iar grâul, în proporţie de 85% din suprafaţă, a răsărit în primăvară. Ca o caracteristică generală, se constată o uniformitate a producţiilor între judeţe, legată fiind capacitatea fermierilor de a lucra terenul şi de condiţiile uniforme din punctul de vedere al climei”, a menționat oficialul guvernamental.

Tot Daea a mai adăugat că, în cazul orzoaicei, producția este ușor mai mare față de cea din anul agricol 2017-2018, pe fondul majorării suprafeței însămânțate.

„La orzoaică, avem o producţie asemănătoare cu cea de anul trecut, diferenţele fiind de vreo 90 de kilograme în minus la media/hectar, deşi per total s-a obţinut mai mult, deoarece a fost un supliment de suprafaţă. Astfel, de pe 63 480 de hectare, s-au obţinut anul acesta o medie de 4 552 kg/ha şi o producţie totală de 288 975 tone. La orzoaica de primăvară, s-a obţinut o producţie superioară faţă de anul trecut, atât la medie, cât şi pe total. Şi la mazăre avem o producţie medie substanţial mai mare faţă de anul trecut, respectiv 2 340 kg/ha, faţă de 1 439 kg/ha anul trecut. Trebuie să spunem că cifrele au o anumită relativitate, pentru că sunt date preliminare, însă nu se vor consemna diferenţe mari la final”, a explicat ministrul de resort.

În ceea ce privește cultura rapiței, Petre Daea a anunţat că anul în curs a fost unul în care s-a pierdut jumătate din producţia de rapiţă, această cultură fiind afectată de seceta din toamna anului trecut.

„În schimb, anul acesta, am avut o producţie mult mai mică la rapiţă. Am pierdut aproape jumătate din suprafaţa de rapiţă datorită faptului că în toamnă nu a răsărit, iar suprafaţa respectivă a fost însămânţată, fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb, de aceea suprafeţele cu aceste culturi sunt mai mari decât anul trecut. În aceste condiţii, la rapiţă am obţinut o medie de 2 374 kg/ha, faţă de 2 487 kg/ha anul trecut. Avem cu aproape 900 000 de tone mai puţin faţă de anul trecut, adică o producţie totală de 685 723 de tone obţinută de pe 288 899 hectare”, a conchis şeful MADR.

Datele statistice preliminare ale ministerului de resort arată, pentru 2019, o producţie totală de 10 051 997 tone de grâu, faţă de 10 138 546 tone în anul 2018, o medie de 4 786 kg/ha (4 803 kg/ha în 2018) şi 2 100 178 hectare recoltate în 2019 versus 2 110 665 hectare, în 2018.

În cazul producţiei totale de grâu, secară şi triticale, aceasta a ajuns, în 2019, la 10 427 706 tone, în scădere cu circa 138 000 faţă de 2018, randamentul fiind de 4 759 kg/ha, iar suprafaţa totală recoltată la 2 191 599 hectare. Comparativ, în anul 2018, s-a obţinut de pe 2 211 599 hectare cultivate cu grâu, secară şi triticale o producţie totală de 10 565 780 tone, cu o medie de 4 777 kg/ha.

Sursa: Agerpres

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an, în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că, uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie, aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3 000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că, din producţia naţională, 3 000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este nici un efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente, cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare a localurilor, fapt ce face din România „probabil, cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere, îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre are calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană, în România, care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite, încât nu ai confortul necesar. În România, nu se întâmplă asta. Din punctul de vedere al autorizărilor, astăzi, România este, probabil, cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant, să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru un interval mare de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, în 21 noiembrie, iar actul normativ a fost trimis spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, la data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore, provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

Pagina 1 din 114