Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Asociaţia Profesională a Ciobanilor (APC), organizație nou-formată în luna aprilie de către opt membri fondatori, solicită autorităţilor modificarea modului în care sunt atribuite păşunile în România, astfel încât acestea să nu mai intre pe mâinile grupurilor de interese.

„Cea mai dureroasă problemă a fermierilor din sectoarele ovin, caprin şi bovin este problema păşunatului. Este vorba de păşunile de şes, colinare, montane şi de modul în care au fost şi sunt atribuite. Ne priveşte mult acest lucru pentru că noi, ciobanii de rând, am ajuns la capătul răbdării. Nu mai vrem ca păşunile să fie date celor care nu deţin animale. Nu mai vrem ca păşunile să fie date grupurilor de interese. Nu mai vrem să fie date pe crotalii şi pe adeverinţe false de animale. Vrem să stopăm hoţia şi furtul din România. Dacă nu vom face cât de repede acest lucru păşunile din România se vor degrada. Ciobanii din ţară care ştiu cum se dau păşunile nu îşi mai pot ţine animalele. Se distruge sectorul”, a precizat, luni, 6 mai 2019, preşedintele Asociaţiei, Daniel Petrescu, crescător de ovine din Argeş, citat de Agerpres.

Potrivit precizărilor acestuia, cifrele legate de sectorul ovin, inclusiv cele transmise la Bruxelles, sunt „nereale şi neadevărate”, iar ciobanii sunt forţaţi să renunţe la animale din această cauză.

„Cifrele care sunt redactate, inclusiv la Bruxelles, sunt cifre nereale şi neadevărate şi avem probe şi dovezi de care nimeni nu vrea să ţină cont. De aceea noi, ciobanii, suntem nevoiţi să renunţăm la animale, să le sacrificăm şi să le vindem pe preţuri derizorii care nu s-au întâlnit niciodată în România, şi mă refer la carne, brânză şi lână. Este foarte gravă situaţia”, a continuat Petrescu.

Conducerea noii asociații afirmă că legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine/caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale fie să solicite sume exorbitante care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, fie să acorde unor grupuri de interese, care nu deţin în realitate animale pentru a asigura încărcătura pe păşune.

În acest sens, soluţia asociaţiei pentru rezolvarea acestei probleme vizează încheierea unor contracte-tip la nivel naţional pentru ca autorităţile locale să nu mai introducă în caietele de sarcini criterii abuzive şi să existe o aplicare unitară la nivel naţional. Controalele efectuate de către APIA, ANSVSA şi ANZ pentru păşunile declarate pe suprafaţă să reprezinte un procent de minimum 50% pe fiecare an de cerere, în care să fie verificate animalele existente în păşune, pentru a se respecta încărcătura pe hectar.

Tot cu ocazia conferinței, șeful APC a precizat că autorităţile locale solicită sume care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, care ajung la 1.600 de lei pe hectar de păşune.

„Legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine, caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale să solicite sume exorbitante, care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafată. Suntem puşi în situaţia în care păşunile sunt scoase la licitaţie, suntem nevoiţi să licităm noi, fermierii, între noi, iar nimeni din România să nu decidă ca preţul pe hectar să ajungă la un barem, spre exemplu preţul a ajuns şi la 1.600 de lei pe hectar de păşune”, a menționat Petrescu în cadrul aceleiași conferinţe de presă, citat de Mediafax.

Vineri, 5 aprilie 2019, lua ființă Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice, astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC au anunțat luni modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației și au lansat o dezbatere reală despre viitorul sectorului, nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, au anunțat fondatorii APC.

În 2017, România s-a situat pe locul patru în rândul statelor membre, după Regatul Unit, Spania şi Grecia, la efectivele de ovine şi caprine deţinute, cu un total de 11,485 milioane de capete, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cu excepţia anului 2010, aceste efective au înregistrat creşteri în fiecare an, în 2017 fiind consemnate cu 36,6% mai multe oi şi capre faţă de anul 2006.

Vineri, 5 aprilie 2019, a fost înființată Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC vor ieși public în data de 6 mai a.c. pentru a anunța modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației, precum și pentru lansarea unei dezbateri reale despre viitorul sectorului, despre nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, despre oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, anunță Petrescu Daniel din Argeș, Luca Daniel din Sibiu, Sterp Ioan din Bihor, Danuletiu Gheorghe din Sibiu, Suciu Ioan din Brașov, Csokasi Alexandru din Bihor, Barb Ioan din Alba, respectiv Sterp Ioan din Sibiu, toți membri fondatori ai APC.

Vom reveni cu mai multe informații în zilele următoare.

Miercuri, 24 aprilie 2019, un grup de poliţişti a întreprins o vizită copiilor instituţionalizaţi în Casa de tip Familial „Sfântul Ierarh Nicolae” din Târsa, comuna Avram Iancu, prilej cu care le-au dat acestora cadouri şi au înfiinţat împreună o livadă.

„Copiii au primit biciclete, trotinete, mingi, jucării, rechizite, haine, încălţăminte, alimente, dar şi 22 de pomi fructiferi, care au fost plantaţi în apropierea casei lor, într-o mică livadă, pe care o vor îngriji”, a transmis IPJ Alba printr-un comunicat.

Conform sursei citate, darurile au fost achiziţionate din bani donați de poliţiştii IPJ Alba, cărora li s-au alăturat personalul Judecătoriei Alba Iulia şi Tribunalului Alba, precum şi alte persoane care au dorit să se implice în această campanie umanitară.

Într-un document de poziție dat publicității joi, 25 aprilie 2019, de investigatorii Animals Angels și Animals International, ca urmare a unei monitorizări atente a celor mai uzitate rute de transport pentru mieii vii, aceștia susțin că ar fi fost martorii unei afaceri primitive, care aruncă puii de animale către țări europene îndepărtate.

„(...) Mieii din România, de Paști, suferă o tortură îngrozitoare și inutilă pe timpul transportului, înainte de sacrificare”, a spus Silvia Meriggi, investigator al Animals Angels.

AICI, LINK-UL CU DOVEZILE PREZENTATE DE CELE DOUĂ ENTITĂȚI: https://animalsaustralia-media.org/uploads/transportul-mieilor-de-paste/

Concret, cele două entități citate afirmă că au dovezi privind nereguli sistematice constatate la transportul mieilor de Paști din România atât la nivel local, cât și pe rute din România către Italia, Bulgaria și Grecia.

„Cele mai întâlnite încălcări ale legislației pentru protecția animalelor din România și din UE, identificate de investigatori, includ camioane neconforme, spațiu insuficient la nivelul picioarelor și al capului, podea murdară, șoferi neglijenți, animale bolnave, rănite și chiar moarte. În multe cazuri, animalele nu se puteau mișca deloc în interiorul camioanelor și, în consecință, nu puteau ajunge să bea apă, iar cele rănite nu puteau primi îngrijiri. În majoritatea camioanelor, materialele moi, pentru culcuș, lipsesc sau sunt insuficiente, ceea ce compromite confortul, siguranța și igiena animalelor transportate. Unii miei zac în propriile excremente, iar alții sunt călcați în picioare din cauza supraaglomerării. Numeroase animale filmate sunt rănite grav sau chiar au murit!”, se menționează în documentul primit la redacție.

Gabriel Păun, director UE al Animals International, arată cu degetul către ANSVSA și acuză autoritatea că nu este preocupată de soarta animalelor pe timpul călătoriei.

„Nu am văzut niciodată un reprezentant al ANSVSA preocupat de soarta animalelor pe timpul călătoriei, în locurile de încărcare sau la granițe. În jur de trei milioane de miei sunt pe drumuri și apoi sacrificați în Săptămâna Mare, un număr uriaș asociat cu o suferință fără margini. Iar sacrificarea lor nici nu a început! Situația este scăpată de sub control, iar autoritățile veterinare ar trebui să ia urgent măsuri ferme și imediate în urma informațiilor dezvăluite astăzi”, a menționat Păun.

Animals Angels și Animals International fac un apel către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care este responsabilă pentru aplicarea legii pentru bunăstarea animalelor pe durată transportului și la sacrificarea mieilor, să înceapă imediat inspecțiile la nivel național.

Autoritatea trebuie să se asigure astfel că există monitorizare în zonele de încărcare, piețe, drumuri și puncte de frontieră, că animalele nu vor fi exportate în țări terțe, precum și că acestea sunt manipulate corespunzător (tragerea, prinderea animalelor din lateral și legarea picioarelor este strict interzisă).

De asemenea, ANSVSA trebuie să se asigure că asomarea înainte de sacrificare se face corect (verificarea pierderii cunoștinței, lipsa sensibilității și incapacitatea de a simți durere prin absența reflexului coronarian, lipsa respirației regulate înainte de tăierea gâtului) și sacrificarea este corespunzătoare (monitorizarea timpului de asomare și sângerare, respectiv efectuarea unei singure tăieturi în urma unei asomări eficiente care să permită sângerarea corectă).

Nu în ultimul rând, autoritatea competentă trebuie să se asigure că măcelarii sunt instruiți și echipați corespunzător, iar sacrificările sunt monitorizare și se iau imediat măsuri pentru minimizarea suferinței animalelor pentru a evita repetarea asomării, oprirea acțiunilor incorecte, raportarea muncitorilor incompetenți și amendarea acestora.

Precizări ANSVSA de verificare a respectării regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului şi în timpul tăierii

Într-un comunicat din data de 17 aprilie a.c., ANSVSA transmitea informații importante cu privire la amenajarea unui punct temporar de sacrificare a mieilor, cât și detalii despre condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaţia sanitară veterinară.

În acest context, reprezentanții Autorității vorbeau la modul clar de verificarea respectării regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului şi în timpul tăierii.

Astfel, Autoritatea precizează că DSVSA identifică în permanenţă soluţii pentru a permite desfăşurarea sacrificărilor în cele mai bune condiţii din punct de vedere sanitar veterinar. Totodată, prin deciziile luate, serviciile veterinare asigură diminuarea riscului răspândirii bolilor la animale şi al apariţiei toxiinfecţiilor în rândul populaţiei.

Restricțiile impuse de prezenţa virusului pestei porcine africane afectează sacrificarea mieilor numai în interiorul zonelor de protecție și supraveghere, respectiv pe o rază de 3 km și 10 km în jurul focarului. Din interiorul acestui perimetru este cu desăvârșire interzisă ieșirea oricărui animal sau a cărnii și a produselor din carne.

Amenajarea unui punct temporar de sacrificare se face, ţinând cont de distanţele mari faţă de abatoarele autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare, precum și de numărul mare de miei destinaţi sacrificării în această perioadă, care trebuie să fie peste capacitatea de sacrificare proiectată a abatoarelor autorizate sanitar-veterinar din vecinătate. De asemenea, inițiatorii demersului trebuie să țină cont de asigurarea la nivel local a numărului suficient de personal sanitar-veterinar permanent care să realizeze controlul ante-mortem şi post-mortem al animalelor şi care să poată dispune măsuri în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare.

Punctele temporare de sacrificare în care crescătorii de ovine pot sacrifica mieii trebuie se respecte condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (SNCU) stabilite de legislaţia sanitară veterinară.

Funcţionarea punctelor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 15 – 28 aprilie 2019 (premergătoare Paștelui catolic, respectiv Paștelui ortodox) între orele 07:00 – 17:00.

Un alt aspect important precizat în documentul transmis presei este și acela potrivit căruia, în cazul mieilor destinaţi sacrificării, se vor avea în vedere şi controlul stării de sănătate a animalelor şi admiterea pentru sacrificare în vederea consumului public numai a animalelor identificate conform legislaţiei în vigoare, care sunt sănătoase, crescute în gospodării, ferme şi localităţi indemne de boli transmisibile. Se va verifica, de asemenea, respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului şi în timpul tăierii, în toate unităţile aprobate pentru tăierea mieilor, inclusiv modul de completare a formularelor de mişcare, respectiv transportul mieilor trebuie efectuat numai în mijloace auto autorizate sanitar-veterinar, iar animalele vor fi însoţite de certificate veterinare care să ateste sănătatea acestora, precum şi de documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar.

Nu în ultimul rând, carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile/locurile amenajate temporar va fi obţinută numai la cererea directă a consumatorilor şi nu poate fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, iar marcarea cărnii (carcaselor) de miel rezultate în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar va fi realizată cu o marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia trebuie să fie înscrise indicativul judeţului, urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană.

Cererile de finanţare a parteneriatelor pentru comercializarea produselor agricole şi pomicole prin lanţurile scurte de aprovizionare se pot depune până la 30 iunie 2019, termenul fiind astfel prelungit cu două luni, potrivit unui comunicat al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) remis presei miercuri, 24 aprilie 2019.

AFIR anunţă prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare aferente subMăsurilor 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” şi 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare-sectorul pomicol”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Proiectele prin care se poate solicita finanţare de maximum 100.000 euro se pot depune până în data de 30 iunie 2019, ora 16.00.

Decizia de prelungire a sesiunii a fost luată în urma solicitărilor mai multor potenţiali beneficiari, fiind vorba de proiecte cu o complexitate deosebită care necesită un timp suplimentar pentru întocmirea documentaţiei.

AFIR reaminteşte faptul că fondurile disponibile pentru subMăsura 16.4 sunt de 4.744.665 euro, iar pentru subMăsura 16.4a se ridică la 6.668.484 euro. Pragul minim de selecţie al proiectelor aferente sM16.4 şi sM16.4 a este de 10 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanţare este cea on-line pe pagina oficială a Agenţiei, www.afir.info. Toţi cei interesaţi să depună proiecte pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente pe site-ul AFIR, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

La jumătatea lunii martie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) anunţa că numărul de proiecte depuse pe submăsurile dedicate promovării produselor tradiţionale româneşti se ridică la 160, din care au fost selectate 82, în valoare totală de 7,8 milioane de euro, fiind contractate 68 de proiecte, în cuantum total de 6,4 milioane de euro.

Cu toate că deține locul întâi în topul producătorilor de porumb și de floarea-soarelui și al treilea loc între producătorii de grâu din Uniunea Europeană (UE), agricultura României rămâne sub influența unor factori generatori de incertitudine, se precizează într-o analiză cu privire la sectorul agroalimentar mondial, realizat de Euler Hermes.

Concret, spun analiștii companiei citate, în ciuda unor investiții importante pentru modernizarea nivelului tehnologic, nivelul producțiilor agricole înregistrate la noi în țară este în continuare puternic influențat de condițiile meteorologice. De asemenea, asocierile între fermieri, ca vectori de creșteri ai productivității, prin exploatarea unor suprafețe mari, nu sunt prevalente sau se află în stadii incipiente. Nu în ultimul rând, mai precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul agrozootehnic românesc este în continuare dependent de subvenții, iar gradul de absorbție a fondurilor europene este insuficient.

Chiar și așa, sectorul agricol al țării noastre rămâne un contribuabil relativ constant în formarea produsului intern brut (PIB), deși cu un aport ușor mai scăzut, la 4.3% în 2018 față de 4.4% în 2017, creșterea estimată a economiei pentru anul trecut situându-se în jurul lui 4.1%.

„Raportarea unor recolte în creștere la grâu, orz, orzoaică și recordul înregistrat la producția de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018 constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu pentru prima jumătate a anului 2019”, menționează analiștii companiei. „De altfel, evoluția comerțului cu ridicata a produselor agricole și animalelor vii din primele două luni ale anului în curs este încurajatoare – peste 20% în termeni reali, față de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerțului cu ridicata (excluzând comerțul cu autovehicule și motociclete) și confirmă evoluțiile din anul precedent”.

În fine, în ceea ce privește numărul de insolvențe înregistrare în sectorul agricol autohton, deși pe un trend descrescător în 2018 și în primele luni ale anului 2019, acesta fluctuează în banda obișnuită de 4-5% din total.

„Procentul urmează îndeaproape contribuția sectorului la formarea produsului intern brut”, au conchis specialiștii implicați în analiză.

Insolvența în agricultura mondială, o problemă serioasă

Potrivit rezultatelor aceleiași analize, la nivel mondial, se va înregistra o creștere a insolvenței în rândurile agricultorilor, ca urmare a persistenței prețurilor mult prea scăzute ale recoltelor obținute. În sectorul prelucrării alimentelor, au loc presiuni pentru a fi respectate reguli mai stricte privind siguranța alimentară.

În schimb, nișa băuturilor este în plină formă pentru o creștere viitoare.

Cei de la Euler Hermes au realizat inclusiv o viziune „în oglindă” asupra domeniului agroalimentar mondial, una similară analizei SWOT. Potrivit calculelor analiștilor, pe termen mediu se întrevăd perspective favorabile sectorului de profil, susținute de creșterea globală a populației, cât și de creșterea cererii, având în vedere dezvoltarea unei noi clase de mijloc. De asemenea, structura financiară a companiilor din sectorul alimentar este destul de bună în comparație cu media globală. Nu în ultimul rând, se întrevede un trend crescător în subsectorul băuturilor, în special în sectorul premium.

Reversul medaliei este și el bine conturat în analiză. Astfel, precizează specialiștii Euler Hermes, sectorul alimentar suferă din cauza prețurilor scăzute ale bunurilor de origine agricolă, iar procesatorii alimentari se confruntă cu marje reduse.

Dependența puternică a industriei de procesare a alimentelor de principala sa destinație (adică de retaileri) reprezintă o altă problemă, în timp ce producțiile agricole, la nivel global, continuă să fie afectate de secetă și/sau de inundații.

Scădere a prețurilor alimentelor

De multe ori catalogat drept al doilea cel mai bun sector în ceea ce privește riscul după produse farmaceutice, industria agroalimentară se luptă acum să își mențină poziția de invidiat. În primul rând, agenții economici agroalimentari globali suferă de o scădere a prețurilor alimentelor din primăvara anului trecut.

Conform rezumatului analizei, în ciuda unui reviriment scurt, înregistrat în prima jumătate a anului 2018, indicele FAO al prețurilor la alimente la nivel mondial (inclusiv carne, zahăr, legume, cereale și produse lactate) a scăzut din nou. La sfârșitul anului trecut, acesta s-a diminuat cu -8% (an/an) și înregistrează o creștere negativă și în prezent. Acest lucru face cu atât mai dificil pentru producătorii agroalimentari să-și îmbunătățească marjele. De asemenea, aceasta reduce, în cele din urmă, rentabilitatea industriei ca întreg. În al doilea rând, tensiunile comerciale dintre SUA și China ar putea continua să influențeze producția de alimente cu agricultorii din SUA, care ar putea reduce totalul suprafețelor cultivate cu soia, deoarece China reduce conținutul de proteine din hrana pentru animale.

Între timp, companiile din sectorul alimentar de produse ambalate trebuie să abordeze cererea slabă a consumatorilor, puterea limitată a prețurilor și inflația costurilor logistice în contextul optimizării portofoliului, în special în America de Nord. Întrucât se angajează să plătească pentru serviciile care dau bunuri livrate la momentul potrivit, se confruntă, de asemenea, cu o inflație semnificativă a costurilor de transport de marfă, în special în subsectorul de băuturi. În regiunea din Asia, acestea sunt mai adaptate să reziste competiției din partea micilor întreprinderi alimentare care se străduiesc să câștige cota de piață prin intensificarea reducerilor de prețuri.

Consolidări

În acest an, sectorul agroalimentar poate accentua consolidarea segmentelor fragmentate și a piețelor internaționale. Creșterea cotei pe piețele fragmentate este, în mod normal, mai puțin costisitoare decât achizițiile mari, ceea ce s-ar putea potrivi pentru companiile americane, precum KRAFT HEINZ, care pare capabilă să suporte o povară ridicată a îndatorării.

Piețele internaționale pot fi atractive pentru firmele care se luptă să genereze creștere într-o piață foarte matură, precum cea a Americii de Nord. Concurența pe piața alimentară și a băuturilor din Asia s-ar putea intensifica în 2019, pe măsură ce creșterea tensiunilor comerciale amenință creșterea economică și erodează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, demografia favorabilă a regiunii și clasa de mijloc extinsă ar trebui să o poziționeze pentru o creștere mai rapidă decât pe piețele mai mature, cum ar fi America de Nord și Europa de Vest, în următorii trei ani.

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor. Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor’s. Compania a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,6 miliarde de euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 de miliarde de euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

Potrivit spuselor președintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost schițat un program specific de sprijin punctual pentru zona rurală a Moldovei, locuitorii de la satele din această regiune urmând să intre în posesia a 20.000 de lei pe gospodărie, inclusiv pentru dotarea acestora cu utilaje agricole.

În declarațiile sale publice de vineri, 19 aprilie 2019, de la Botoșani, măsura, care nu are caracter de ajutor de stat, va fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă şi va fi valabilă pentru şase judeţe din Nordul Moldovei.

„Plecând de la ideea că această regiune are un PIB pe locuitor de 27.000 de lei/an faţă de 44.000 de lei media naţională, am gândit, am elaborat un program specific de sprijin punctual pentru această regiune: acordarea de 20.000 de lei în fiecare gospodărie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în mediul rural şi dotarea gospodăriilor cu utilaje agricole. Cei care vor şi mai mulţi bani, pot merge până la 40.000 de lei şi le putem acorda garanţii pentru credite. Şi aici vorbim de izolarea termică şi energetică prin anvelopare, încălzire cu centrale termice, conectarea gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaze, amenajarea de grupuri sanitare în interiorul locuinţei, apă caldă menajeră prin sisteme solare”, a precizat Dragnea.

În plus, el a vorbit de adoptarea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea dezvoltării zonelor celor mai defavorizate prin încurajarea investiţiilor şi a creării locurilor de muncă într-un context durabil.

„Prin această schemă, vor fi sprijinite construcţiile pentru sănătate, pentru industria alimentară, construcţiile turistice şi construcţiile de depozitare”, a adăugat liderul social-democrat.

Dragnea a mărturisit că măsurile nu au caracter electoral, ci sunt o consecinţă a faptului că veniturile de la buget permit acest lucru.

„2019 este anul când nivelul bugetului de stat, nivelul veniturilor ne permit să venim cu acest program destul de bine închegat de sprijin pentru judeţele din Moldova. În România sunt alegeri aproape în fiecare an. Dacă mergem pe logica asta, înseamnă că nu trebuie să mai faci nimic. Electoral, neelectoral, pe noi ne interesează ca acest program să înceapă să fie implementat. Este rolul tuturor instituţiilor statului, civile, să comunice acest program tuturor cetăţenilor din Moldova, tuturor firmelor din Moldova, tuturor instituţiilor publice, pentru că acolo sunt câteva componente ale acestui program care pot determina începerea serioasă a unei creşteri serioase în această regiune, la care se adaugă proiectele mari de infrastructură care au fost iniţiate”, a conchis politicianul.

Raport MDRAP: Sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani

Raportul de țară al României din 2018 arată că, deși s-a înregistrat creștere economică, sărăcia și excluziunea socială au cunoscut o creștere după o scădere de patru ani. Creșterea sărăciei și a excluziunii sociale în 2016 este determinată de faptul că venitul disponibil pentru segmentul de populație reprezentat de cei mai săraci 10% din populație nu a crescut, spre deosebire de situația restului gospodăriilor.

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al rromilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive.

În cadrul proiectului „Poverty mapping in new EU member states” (Comisia Europeană/Banca Mondială), demarat în 2012, au fost elaborate hărți ale sărăciei la nivel NUTS3 și pentru România. Rezultatele încadrează în categoria săracă județe din nord-estul și estul țării (Botoșani, Suceava, Vaslui, Galați, Vrancea), județe din sud (Teleorman, Giurgiu, Călărași) și din sud-vest (Mehedinți, Vâlcea).

La nivel național, 6,2% din populația rurală, 5,3% din gospodăriile din mediul rural și 5,2% din numărul total al locuințelor sunt localizate în zonele marginalizate rurale. Cele mai multe dintre comunitățile marginalizate au în componența lor familii tinere cu copii, cu venituri reduse obținute predominant din agricultură, muncă informală (zilieri) și prestații de asistență socială (în special alocațiile copiilor, venitul minim garantat și pensiile agricole).

În unele comunități de acest tip, accesul la apă potabilă este deficitar, lipsesc serviciile de salubritate, iar potențialul de producere a hazardurilor naturale (inundații, alunecări de teren) este ridicat.

La nivelul conducerii AFIR, au fost recepționate o serie de solicitări venite din partea beneficiarilor publici, conform cărora sumele prevăzute în bugetul indicativ, în cadrul subcapitolului «actualizare», în limita a 5% din valoarea proiectului, nu sunt suficiente pentru a acoperi creșterile de preț rezultate ca urmare a modificărilor legislative (n.r. - costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate inițial), se precizează într-o informare transmisă presei de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

În acest sens, pentru deblocarea situațiilor apărute în implementarea proiectelor, șefia AFIR a demarat toate demersurile de actualizare și de modificare a procedurilor de lucru privind dezangajarea și, după caz, reangajarea sumelor, conform legislației în vigoare.

Vorbim de o serie de decizii referitoare la situația generată de aplicarea prevederilor OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene și la impactul pe care aplicarea acestui act normativ îl are asupra proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„La nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale au fost înregistrate numeroase solicitări ale beneficiarilor publici care au susținut că sumele prevăzute în bugetul indicativ în cadrul subcapitolului «actualizare», în limita a 5% din valoarea proiectului, nu sunt suficiente pentru a acoperi creșterile de preț rezultate ca urmare a modificărilor legislative. Pentru a preveni apariția unor impedimente de natură financiară în implementarea proiectelor, am luat decizia să acceptăm utilizarea tuturor economiilor identificate în cazul proiectelor nefinalizate. Totodată, pentru proiectele în cadrul cărora au fost dezangajate sume ca urmare a unor economii, după lansarea ultimei sesiuni de primire a proiectelor, se va permite acceptarea utilizării valorii totale a proiectului, aşa cum apare în raportul de selecţie. În acest caz, beneficiarii PNDR 2020 vor încheia acte adiţionale pentru suplimentarea angajamentelor financiare actuale până la valoarea prevăzută în raportul de selecţie, în conformitate cu prevederile legale în momentul întocmirii actului adițional, măsură ce se va aplica după realizarea modificărilor procedurale specifice ale AFIR. Aceste prevederi se aplică pentru toate proiectele beneficiarilor PNDR 2020, cu excepția celor aferente subMăsurilor 4.2 și 4.2a din cadrul Schemei de ajutor de stat GBER. Subliniez faptul că valoarea maximă eligibilă a contractului de finanțare nu poate fi însă majorată”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

De menționat este faptul că se acceptă drept cheltuială eligibilă din FEADR doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate inițial, până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66, pct. 1 din OUG 114/2018, costurile suplimentare situate peste acest nivel, acceptate de beneficiari, reprezentând cheltuieli neeligibile.

Astfel, în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul proiectului pot fi acceptate doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate, conform prevederilor art. 71, alin 1. din OUG 114/ 2018, „în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră”.

Decontarea valorii suplimentare aferente actelor adiționale la contractele de achiziție de lucrări, având ca obiect modificarea prețului contractului prin actualizarea elementelor de manoperă, poate fi realizată din capitolele de lucrări ale devizului general, respectiv ale bugetului indicativ, în limita sumelor disponibile existente în bugetul proiectului în subcapitolele de lucrări. În acest sens, potrivit prevederilor procedurale, sumele disponibilizate în urma finalizării procedurilor de achiziție pot fi transferate către aceste subcapitole bugetare.

În cazul în care valoarea actelor adiționale conduce la depășirea valorii totale eligibile a proiectului, se va majora valoarea neeligibilă prevăzută în bugetul indicativ, respectiv la subcapitolele de lucrări sau la subcapitolul actualizare, corespunzător valorilor înscrise în devizul general, respectiv bugetul indicativ al proiectului.

Pentru detalierea modului de aplicare a celor mai sus menționate, AFIR va publica pe site-ul instituției o notă de clarificare în acest sens.

În urma controalelor efectuate atât în trafic, cât și în unităţile de destinaţie de pe teritoriul României (centre de ambalare ouă, depozite frigorifice, unități de procesare etc.) pentru verificarea modului în care operatorii din sectorul alimentar respectă condiţiile sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor, inspectorii ANSVSA, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), au aplicat 86 de sancţiuni în valoare de 319.280 de lei și au emis două ordonanțe privind suspendarea activității unor unități.

Potrivit unei comunicări venite din partea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cadrul acestei acțiuni au fost verificate 2.220 de obiective, dintre care 535 de mijloace auto utilizate pentru transportul ouălor, 56 de centre de ambalare ouă, 108 unități de depozitare ouă, șapte unități de procesare a ouălor, precum și 1.514 unități de vânzare cu amănuntul care comercializează ouă.

Una dintre neconformităţile sancţionate de inspectorii ANSVSA este și cea conform căreia operatorii unităților de destinație nu au notificat autoritățile sanitar-veterinare cu privire la sosirea unor loturi de ouă provenite din alte state membre ale UE.

De asemenea, a fost constatată nerespectarea normelor sanitar-veterinare privind condiţiile de igienă şi de temperatură pe durata transportului, precum și la nivelul unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor, respectiv deficiențe privind marcarea și etichetarea ouălor.

Totodată, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au pus în aplicare proceduri de dezinfecție, dezinsecție și combatere a dăunătorilor (DDD). Alte deficiențe constatate sunt cele privind depozitarea și eliminarea deșeurilor și a subproduselor nedestinate consumului uman, cât și depozitarea și comercializarea ouălor în unități neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Nu în ultimul rând, operatorii unităților de ambalare, procesare, depozitare și comercializare a ouălor nu au elaborat și implementat programe proprii de control.

În fine, au fost constatate deficiențe privind asigurarea trasabilității ouălor, respectiv utilizarea unor mijloace auto neigienizate pentru transportul ouălor.

În toată ţara, sunt 250 de ferme care produc între 180 şi 200 de milioane de ouă pe lună. Nu sunt însă destule pentru cât consumă românii, astfel că mai importăm 40 de milioane. Cele mai multe se vând în Muntenia şi în Transilvania.

8 din 10 români mănâncă săptămânal ouă, potrivit unui studiu dat publicității la finele lunii martie 2019. Aproape 240 de milioane de ouă - 20 la sută din import - se consumă în fiecare lună.

De la începutul lunii aprilie a.c., în a doua etapă de control al comercianților de legume şi fructe proaspete în lanțuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe angro, din totalul celor 678 de operatori economici verificați de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare.

Potrivit informării transmise de ANPC joi, 18 aprilie 2019, în cadrul acțiunii a fost verificată cantitatea de 487de tone fructe şi legume proaspete, din care 60 de tone (12%) nu se încadrau în prevederile legale.

Ca urmare, au fost dispuse oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman. De asemenea, s-a luat măsura opririi temporare de la comercializare a circa 135 de tone fructe şi legume în valoare de 204.852 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 608 sancţiuni contravenţionale, dintre care 260 de avertismente şi 348 de amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Lista de abateri este lungă

Conform documentului de presă remis la redacție, ANPC a constatat o serie de abateri, aici amintind fructe și legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ, precum și fructe și legume nesortate, calitatea fructelor expuse nefiind conformă cu cea afișată.

Totodată, au fost depistate fructe și legume depreciate, care prezintă părți moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului, nefiind respectate criteriile necesare încadrării la calitatea I.

Cu ocazia controalelor, ANPC a descoperit legume și fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare, respectiv neafișarea informațiilor privind țara de origine și calitatea legumelor și fructelor comercializate în vrac.

„Legume și fructe din afara României la care nu s-au găsit informații în limba română privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), țara de origine”, se mai precizează în comunicat, cei de la ANPC adăugând că s-a mai depistat și neafișarea prețurilor de vânzare.

În plus, inspectorii ANPC au găsit neconcordanțe între prețul afișat la raft și cel marcat pe bonul de casă, precum și nerespectarea cantității nete la legumele și fructele preambalate (de exemplu, cartofi albi plasă 2 kg, produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 de grame, cantitate reală - 0,470 grame, ghimbir la caserolă de 200 de grame având în realitate 188 de grame).

O altă problemă depistată a fost cea de comercializare a legumelor și fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (spre exemplu, legume și fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având proveniența România).

Nu în ultimul rând, ANPC a constatat o neconcordanță a informațiilor privind proveniența, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului și cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de țară de origine, de exemplu România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induși în eroare).

Comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferența între calibrul mic și calibrul mare fiind de 75%, a fost o altă problemă depistată de inspectorii ANPC.

În fine, Autoritatea a constatat o informare incorectă a consumatorilor (ex: era afișat, în imediata apropiere a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma „IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preț la achiziționarea acestor produse.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor îi asigură pe cetățeni că nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale și că va monitoriza, la fel ca până acum, piața și se va asigura, în continuare, de respectarea drepturilor consumatorilor.