Pentru prima dată în ultimii 10 ani, blocul comunitar UE28 devine importator net de cereale, în condițiile în care achizițiile extracomunitare de porumb se mențin într-un ritm alert.

Și asta, deoarece șeptelul animalier consumă din plin cantitățile-tampon de porumb ucrainean importat, pentru a putea face față lipsei de furaj cauzată de o vară 2018 toridă.

Cererea este într-atât de mare, încât în sezonul comercial 2018-2019, Uniunea Europeană ar putea bate lejer cota de anul trecut de 18 milioane de tone porumb achiziționat de peste graniță – deja un record – întărindu-și astfel statutul de cel mai mare importator de porumb din lume.

Tempoul importurilor de porumb se va liniști însă în anul de marketing următor celui în curs, în condițiile în care proiecțiile actuale de reviriment al producției de cereale a blocului comunitar se vor confirma.

„Considerăm că acest record ar putea fi considerat unul singular”, a precizat Charles Clack, analist bunuri tranzacționabile din cadrul Rabobank. „UE are un deficit de nutreț și un disponibil de grâu la un preț ridicat. Recolta de porumb a Ucrainei a acoperit cu bine nevoia, demers susținut și de taxe scăzute de transport”.

Până în prezent, pentru prima parte a sezonului 2018-2019, importurile de porumb ale blocului comunitar sunt cu peste 45 de procente peste ritmul înregistrat în aceeași perioadă a anului de marketing anterior, atunci când volumul importat totaliza 13,4 milioane de tone. Laolaltă cu un ritm scăzut al exporturilor de grâu, fluxul de porumb a transformat UE într-un importator net de cereale, pentru prima dată în ultima decadă.

Cifre care dau de gândit

Dintre diviziile de analiză agribusiness de pe piață, Rabobank previzionează că totalul importurilor înregistrate în sezonul 2018-2019 ar urma să atingă nivelul de 20 de milioane de tone de porumb. La rândul său, USDA estimează că UE28 va importa 21 de milioane de tone de porumb, în timp ce Strategie Grains consideră că importurile ar urma să atingă nivelul de 21,7 milioane de tone.

Comisia Europeană, entitate care are propriile estimări cu privire la propria recoltă a comunității europene, previzionează o majorare nesemnificativă, dar chiar și așa, analiștii de la Bruxelles estimează un nivel-record de 18,5 milioane de tone de porumb.

Ucraina a furnizat mai mult de jumătate din importurile de porumb ale blocului comunitar aferente sezonului 2018-2019, mai mult decât dublul cantității exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Importurile din Ucraina, cât și cele din România și Bulgaria, ambele state membre UE mai puțin afectate de secetă în 2018, se vor majora în Franța, cel mai mare cultivator de porumb al blocului comunitar.

FranceAgriMer previzionează că importurile se vor majora cu o treime în acest sezon, până la un total de 800.000 de tone.

Nivelurile scăzute ale cursurilor de apă au exacerbat costurile de achiziție domestică de materie primă de origine agricolă în Franța și în nordul Europei. Situația a generat astfel o competitivitate și mai mare a achizițiilor din Europa de Est, spun traderii.

Germania se confruntă cu un nivel-record de importuri de porumb în vederea contracarării lipsei fânului și paielor, dar și ca soluție mai ieftină la grâu.

„Animalele trebuie hrănite, iar importurile de cereale furajere, incluzând aici și porumbul, au crescut amețitor din septembrie 2018 încoace. Cred că achizițiile de peste graniță vor continua până la recolta din vara acestui an”, a adăugat un trader german. „Importurile de porumb s-au încadrat în intervalul 100.000-200.000 de tone pe lună, față de 20.000 – 50.000 de tone pe lună în anii cu recolte mai aproape de normalitate”.

În Marea Britanie, utilizarea porumbului în furajarea animalieră s-a majorat în perioada iulie-noiembrie 2018 cu 53,3 procente față de anul anterior, până la un record total de 209.500 de tone, potrivit Agriculture and Horticulture Development Board.

„Nivelul-record de utilizare a porumbului în rații reflectă deficitul de cereale din producția domestică în acest sezon, respectiv nevoia de porumb din import”, a conchis analistul AHDB, Daniel Rooney.

Publicat în Piata agricola

În urma transmiterii unor probe prelevate dintr-o gospodărie din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, spre analiză, către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti, specialiștii instituției au confirmat un al treilea focar de pestă porcină africană (PPA) în județul Vrancea, vineri, 11 ianuarie 2019, conform unei informări date publicității de Instituţia Prefectului.

„Probele au fost confirmate de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală. Este vorba de doi purceluşi de circa 50 kg, dintr-o gospodărie din comuna Dumbrăveni. Se pare că proprietarul ar fi cumpărat furaje de la un comerciant ambulant, care a trecut prin zonă. Încă din cursul zilei de joi, au fost luate primele măsuri. Gospodăria a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport”, a precizat prefectul judeţului Vrancea, Sorin Hornea.

În acest sens, au precizat autoritățile locale, citate de Agerpres, a fost deschisă o investigaţie pentru a da de urma comerciantului care a vândut furajele, pentru că există pericolul ca şi alte persoane să fi cumpărat de la acesta.

„Furajele sunt un vector pentru propagarea pestei porcine. De aceea noi am interzis comercializarea lor în târguri. Dar întotdeauna când se iau măsuri radicale de acest tip, există pericolul comerţului ambulant, care nu poate fi controlat”, a adăugat Hornea.

Acesta este al treilea focar de pestă porcină confirmat în Vrancea, după ce în luna octombrie a anului trecut pesta porcină a fost confirmată într-o gospodărie din Homocea, iar în luna decembrie, într-o gospodărie din localitatea Gugeşti.

Publicat în Zootehnie

Recolta de porumb a acestui an agricol, dificil din punct de vedere meteorologic, ar putea fi salvată de producțiile fermierilor din statele aflate în sudul blocului comunitar (UE28), însă chiar și așa, perspectiva importurilor care bat la ușă este neliniștitoare, spun analiștii din piața agribusiness, dar și liderii organizațiilor de fermieri.

Perspectivele favorabile în ceea ce privește cultura porumbului însămânțat de producătorii agricoli din statele flancului sudic al Uniunii Europei (UE) ar putea genera o echilibrare a balanței în ceea ce privește randamentele care ar putea fi înregistrate în teritoriile afectate de secetă și de valurile de căldură aparținând țărilor din nordul blocului comunitar (UE28), spun analiștii pieței agribusiness.

Cu toate acestea, au adăugat ei, blocul comunitar ar putea importa o cantitate-record de porumb necesară pentru fabricarea nutrețului animal, pe fondul unei recolte slabe de grâu înregistrată la finele anului agricol 2017-2018.

Joi, 9 august 2018, analiștii Strategie Grains și-au revizuit în ușoară creștere estimările privind producția de cereale a UE, în condițiile în care țări cum sunt România au echilibrat lipsurile din state cum sunt Germania și Franța.

Regiunile mai sudice ale uniunii au scăpat în cea mai mare parte de valurile de căldură și de secetă care au lovit nordul blocului comunitar, în condițiile în care stricăciunile provocate de ploi au fost limitate.

„Ploile torențiale din ultimele săptămâni n-au avut un impact major asupra culturii de porumb, cum a fost în cazul grâului”, a precizat pentru Reuters un trader din România.

În Ungaria, ploile abundente au generat, la rândul lor, așteptări pozitive cu privire la randamente, chiar dacă, pe alocuri, condițiile de cultură variază, a precizat un oficial guvernamental maghiar.

„În zone cu ploi abundente căzute în perioada iunie-iulie, previziunile privind starea culturilor agricole sunt bune. Cu toate acestea, în regiuni cu precipitații cantitativ mai mici sau acolo unde solul este inadecvat saturat cu apă, urechile porumbului sunt mai mici”, a menționat Zsolt Feldman, secretar de stat în cadrul Ministerul maghiar al Agriculturii.

Laolaltă cu perspective îmbunătățite privind recolta din Spania sau Italia, zona de sud-est a UE ar putea păstra producția de porumb a blocului comunitar la un nivel de 60 de milioane de tone.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că în condițiile în care stocurile de grâu și de orz se află în scădere atât la nivelul UE, cât și la nivel global, porumbul va reprezenta o cotă mai mare din producția de nutreț, fapt care va genera importuri masive.

Potrivit proiecțiilor celor de la Strategie Grains, UE ar putea cumpăra 19 milioane de tone de porumb în anul de marketing 2018-2019, în creștere cu 1,5 milioane față de nivelul deja mare din sezonul 2017-2018, în timp ce Rabobank vehiculează un potențial de 21 de milioane de tone, importuri.

În căutarea furajelor

În Europa de nord, recolta de porumb s-ar putea contracta și mai mult în condițiile în care fermierii recoltează în verde, pentru însilozare, pentru a compensa lipsa ierbii și a paielor.

Producătorii agricoli europeni cultivă atât porumb pentru boabe, cât și porumb furajer care este recoltat mai devreme și utilizat direct în ferme ca nutreț pentru animale.

Porumbul boabe produs de nemți pentru a fi comercializat ar urma să scadă cu jumătate până la un total de 2,3 milioane tone, au anunțat cooperativele reunite sub umbrela unei asociații de profil.

„Au fost înregistrate pierderi masive ca urmare a secetei, însă diminuarea este cauzată și de transformarea porumbului boabe în porumb furajer și materie-primă pentru biogaz”, a afirmat un analist german citat de aceeași agenție internațională de presă.

Și în Franța, cultura porumbului a avut de suferit din cauza vremii calde și secetoase.

Ratingul Hexagonului privind starea culturii de porumb a înregistrat o creștere negativă de 10 procente în ultimele două săptămâni. Astfel, culturile aflate într-o stare bună/excelentă totalizează 62 de procente, în condițiile în care primele estimări de această săptămână ale ministerului de resort din Franța privind recolta de porumb arată o contractare a producției de 10%.

Majoritatea traderilor se așteaptă ca producția finală de porumb să fie cu mult sub cele 12,8 milioane de tone previzionate de Ministerul francez al Agriculturii. Unii chiar consideră că producția de porumb a Hexagonului ar urma să fie chiar de 11 milioane de tone, în condițiile în care ploile n-ar urma să fie continuate de furtuni, în această săptămână.

Și Polonia s-a confruntat cu o vreme toridă, însă Sparks Polska a precizat prin vocile sale autorizate că producția de porumb a acestui an ar urma să se mențină similară cu cea de anul trecut, adică de 4,2 – 4,3 milioane de tone.

„Din cauza căldurii, starea culturii de porumb în majoritatea regiunilor s-a deteriorat, însă, în general, aceasta nu este una rea”, a precizat, la rândul său, Wojtek Sabaranski, de la firma de analiză citată mai sus.

România: porumbul şi floarea soarelui, în stare normală de dezvoltare

Într-o declarație pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, Laurențiu Baciu, președintele unei organizații de fermieri din România, afirmă că, în acest moment, în urma unei perioade de secetă la începutul ciclului de vegetaţie, porumbul este într-o stare de dezvoltare normală. Asta, în ciuda faptului că, la această cultură, dar şi la floarea-soarelui, din cauza excesului de umiditate „bolile şi dăunătorii sunt foarte agresivi” şi, la rândul lor, dăunează producţiilor estimate la un moment dat că se vor realiza.

„Şi porumbul are foarte mulţi dăunători, şi floarea-soarelui are probleme cu foarte multe boli. Sunt situaţii în care nu se mai poate interveni în tratamentele lor. Rămâne să aşteptăm să vedem cum va evolua de acum încolo şi să oprim aceste infestări cu boli şi dăunători. Repet, sunt condiţii excelente pentru dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor, care sunt atât de agresive asupra plantelor. La cum arată acum porumbul şi floarea-soarelui, practic, nu ar trebui să pierdem locurile ocupate anul trecut în Uniunea Europeană, la producţii, dar mai e mult până departe, cel puţin o lună la floarea-soarelui şi cel puţin două luni până începem recoltatul porumbului. Este greu de anticipat. Trebuie să vedem şi evoluţia temperaturilor în perioada următoare, care ar putea să mai diminueze din boli şi dăunători, pentru că intervenţiile în stadiul acesta de vegetaţie sunt destul de greoaie şi nu la îndemâna oricui. Nu că nu ar fi soluţii, dar sunt costisitoare. Îmi este greu de anticipat ceva, ţinând cont de faptul că la sfârşitul lunii iunie ne uitam la culturile de grâu şi ne asiguram că avem o producţie foarte bună, de bună calitate, iar după o lună constatăm că mari suprafeţe nici nu au putut fi recoltate şi s-a diminuat şi calitatea producţiei. De aceea suntem puţin mai rezervaţi, pentru că viaţa ne-a demonstrat că rămânem încă la mâna naturii”, a precizat reprezentantul organizației.

Baciu a adăugat că anul 2018 a fost cel mai atipic şi mai capricios, raportat la cei 36 de ani ai săi de activitate în agricultură, „un an în care am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura”.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, la cei 36 de ani de vechime în agricultură, nu am întâlnit niciodată un an de intensitatea aceasta, un an atât de capricios în care practic am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura. Am avut secetă, am avut inundaţii, am avut grindină, am avut furtuni, am avut exces de umiditate. Tot anul acesta, am avut parte de toate”, a conchis pe acest subiect Laurenţiu Baciu.

Local, secetă pedologică

Rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în majoritatea zonelor de cultură ale țării, se precizează în prognoza agrometeo valabilă în perioada 14-20 august 2018.

Local, în nordul și în sudul Dobrogei, în nord-estul și, izolat, în nordul, în estul și în sudul Munteniei, precum și în sud-estul Moldovei, se va semnala seceta pedologică moderată și puternică.

În general, procesele fiziologice ale speciilor prăşitoare şi pomi-viticole se vor desfăşura în condiţii normale, pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol, ritmurile de vegetaţie ale culturilor prăşitoare vor fi stânjenite. Floarea-soarelui va parcurge fazele de maturitate în ceară (60-100%) şi deplină (30-100%) în majoritatea zonelor de cultură. Funcţie de data semănatului, porumbul îşi va definitiva înflorirea și mătăsirea (100%), continuându-se totodată maturitatea în lapte, ceară şi deplină (10-100%).

Publicat în Piata agricola