pret - REVISTA FERMIERULUI

În 15 noiembrie 2019, BusinessMark a organizat a VII-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

În cadrul acestui eveniment, invitații au vorbit despre starea agriculturii românești, Planul Național Strategic (PNS), dublul standard, produsele tradiționale românești și fluctuația prețurilor produselor. Mai mult, cei mai importanți jucători din industrie au trecut în revistă oportunități și soluții pentru creșterea business-urilor din acest sector.

Evenimentul a fost deschis de Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, care a vorbit atât despre măsurile pregătite de MADR pentru a crește potențialul agricol al României pe termen mediu și lung, cât și despre obiectivele noii politici agricole, Planul Național Strategic și soluțiile pentru revitalizarea spațiului rural.

„Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii își propune să susțină fermierii, atât cu fonduri de la UE, cât și cu fonduri proprii. S-a constituit și un grup de lucru, iar un lucru îmbucurător este că foarte multe asociații, institute și entități și-au arătat interesul pentru ca noul PNS pentru 2021 să răspundă intereselor fermierilor. Ținând cont și de experiența anilor anteriori, putem corecta ceea ce nu a funcționat în trecut. Vrem, pe viitor, să dezvoltăm partea de procesare, de produse românești, pentru dezvoltarea locurilor de muncă și a industriei, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Sunt o serie de programe susținute din fonduri naționale – cum ar fi Programul „Tomata”. Din punctul meu de vedere, toți banii care s-au primit s-au investit în solarii moderne, suflante pentru încălzire și echipamente specifice. Consider că e un lucru benefic pentru fermieri, însă problema e a intra în piață și în supermarketuri. E nevoie de forme asociative – fie că vorbim de cooperative, de grupuri de producători. Fermierii au nevoie de mai multă susținere, ceea ce nu se regăsește întotdeauna la nivel de județ”, a spus el.

A urmat Sorin Minea, președinte ANGST, președinte Romalimenta, care a vorbit despre produsele tradiționale românești.

„Produse tradiționale sunt făcute de toate fabricile din România – e un fel de fraudă. Este cel mai prost an pentru industria cărnii. Suntem într-un moment dezastruos. Aruncăm cu bani în stânga și în dreapta și nu vedem nimic. Fiecare va cumpăra ce consideră că e mai bun și mai ieftin, produsele nu au nicio treabă cu patriotismul. Dacă vorbim despre produse naționale, respectați tot: o rețetă națională – care nu se numește tradițională. România are mai multe produse tradiționale decât toată Europa la un loc. Surpriza va fi că produsele din comunitatea UE vor invada piața, pentru că produsele românești sunt scumpe. Ni se vorbește despre legume și fructe românești – avem nevoie de semințe românești. Dacă luăm semințe de roșii din Olanda, dar le cresc în România, sunt roșii olandeze, nu românești. Nu îi acuz pe fermieri, dar la ora actuală România risipește bani și este într-o situație dramatică, din cauză că nu funcționează. În 30 de ani, industria românească a creat senzația că produsele românești sunt mediocre; produsele de calitate foarte bună sunt scumpe și nu sunt românești”, a reacționat el.

În continuare, Dorin Cojocaru, Președinte al APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a vorbit despre necesitatea implementării Programului Național Strategic.

„Între 2020 și 2027, prioritatea este PNS – Programul Național Strategic. Suntem în întârziere, dar dacă nu se realizează, riscăm să pierdem 20 de miliarde de euro. Chiar înainte să apară noul guvern, 29 de asociații din agribusiness realizaseră un consorțiu pentru a lucra în paralel la PNS, pentru că politicienii vin și pleacă. Noi riscăm să pierdem banii din acest domeniu. Rugămintea către Ministerul Agriculturii e să îi consulte pe cei ce sunt reali în acest domeniu și să creeze strategii. Să ne gândim că, dacă până acum 10-20 de ani, aveam o economie ciclică, acum piața e atât de volatilă, încât se schimbă la 6 luni. Eu văd în 2020 o evoluție destul de volatilă – uitați-vă la evoluția untului. Trebuie să fim atenți la ce riscuri se creează în piață”.

Florin Căpățână, Quality Director, Auchan Retail România, a avertizat că există posibilitatea unei noi majorări de prețuri: „Vor crește niște prețuri. Cu îngrijorare, mă întreb ce va urma. La finalul zilei, eu sunt consumator. Toate aceste lucruri se regăsesc în aceste prețuri. La finalul zilei, stai să te întrebi: prețul nu mai are legătură cu ce a avut acum 6 – 8 luni. Vin sărbătorile și, pe lângă carne, mai avem produsele lactate. Toate aceste produse, dacă vor atinge un maxim istoric, va fi dincolo de suportabilitatea celor ce se numesc clienți. Tot ceea ce a fost în ultima perioadă, a fost un amalgam pe care am încercat să îl înțelegem. Am încercat să ieșim din acest război în care au fost prinși fermierii, producătorii, procesatorii, retailerii. Trebuie să înțelegem de la ce pleacă acest rău. Sunt exemple nenumărate de producători care fac lucruri bune cu cei din retail.”

Ramona Ivan, Director Relații Externe și Finanțări Structurale, CEC BANK, a oferit mai multe sfaturi celor ce își doresc să își deschidă o afacere în zona agribusiness.

„În opinia CEC Bank, există expertiză pe zona de business care ar trebui folosită. E important ca banii să nu fie risipiți. Avem toate produsele posibile pe zona de agricultură, nu cred că e ceva ce n-am putea dezvolta și să nu existe. Important e să fie bine așezat proiectul de la început, să fie structurat și să vă asigurați că banca se uită și pe implementare. Dacă, pe undeva, există o sincopă – să zicem, în relația dumneavoastră pe proiectul de fonduri UE cu autoritățile – avem o problemă cu proiectul. Un mic sfat: încercat să aveți o bancă de casă, cu care să vă faceți proiectele. O bancă care vă cunoaște și care lucrează cu dumneavoastră. Aceasta înțelege mai bine și e mai aproape când se poate întâmpla ceva neprevăzut. Indiferent de fondurile care există, finanțatorii au și ei rolul lor”, a spus ea.

A urmat Marius Bîcu, Owner, Ferma cu Omenie, care a vorbit despre „rețeta” unei afaceri de familie care a devenit un succes.

„Am făcut totul empiric – când investiții bune, când investiții proaste. Dar am făcut o schimbare mare anul trecut: ne-am pus jos și am făcut o strategie pentru următorii doi ani: facem 600 de tone de brânză pe an. Am ajuns să avem o capacitate de producție de 95%, așa că a trebuit să ne oprim și să ne hotărâm ce facem: investim într-o fabrică mare sau o lăsăm mai moale? Ne-am dat seama că nu avem cu cine să facem următorul pas, că nu avem o echipă performantă să putem trece în etapa de expansiune. Am investit în parteneriate, am investit în oameni, am investit în omenie. Cu partenerii noștri ne purtăm de parcă sunt rudele noastre. Am investit în recrutare: ne aducem oameni buni, ni-i creștem prin training. 100.000 de euro, în acești doi ani, i-am investit doar în training și recrutare. Până în 2020, vreau o echipă bună și performantă – cu oameni buni, cu oameni buni la suflet care dăruiesc, împărtășesc ce știu, schimbă idei, ne sprijină în ceea ce facem, ne vor binele. Deja simțim un return of investment extraordinar în primele 10 luni. Am construit o echipă, o să o îmbunătățesc, o să o duc la performanță”.

La rândul său, Alina Donici, Managing Partner, Artesana, a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă când vine vorba de afacerea pe care o reprezintă.

„Agricultura ar trebui să fie o prioritate, în dezvoltarea de jos în sus. Noi, la Artesana, îi susținem pe furnizorii mici și mijlocii. Acum 7 ani, ne-am dat seama că trebuie să venim cu o inovație față de ceilalți din piață; ne-am dat seama că doar așa putem să răzbatem. Am reușit să creștem frumos în anii aceștia. Artesana a pornit cu gândul că va face lactate din lapte de capră și ne-am trezit că în luna octombrie nu am mai avut niciun litru de lapte de capră. E o problemă reală pe care o avem. E vorba de infrastructură, vorbim de resurse enorme investite de fermieri pentru a menține laptele de capră la rafturi. Avem o problemă reală și avem nevoie de măsuri concrete. Avem un trend și e bun: informații despre laptele de capră au început să fie tot mai prezente, medicii pediatri îl recomandă. Nu aș putea să spun că astăzi stăm foarte bine. Din păcate, până la primăvară trebuie să ne retragem de la raft. Ceea ce e important e că e o piață în continuă creștere - cu o creștere spectaculoasă față de laptele de vacă. Noi construim ca meșterul Manole”, a spus ea.
A 7-a ediție a „Romanian Food & Agribusiness Conference” a fost încheiată de Laurențiu Gioroc, Milk Collection & Planning Manager, FrieslandCampina, care a prezentat soluții pentru modernizarea agriculturii românești.

„Mediul privat trebuie să stea aproape de instituțiile statului, pentru ca împreună să facă planurile pentru mai departe. Cred că și tonul e foarte important în a schimba lucrurile. Câteva cuvinte despre Royal FrieslandCampina: e o cooperativă formată din 18 000 de fermieri. Bazele acestei cooperative au fost puse în 1879. Cred că, uitându-ne ce facem în zilele noastre, cred că aceasta e cheia: colaborarea. În 2018, am introdus programul „Împreună pentru o fermă mai bună/Farmer-2-Farmer” – un schimb de experiență prin care am adus în România fermieri olandezi. Programul, început în 2018, continuă în 2019 și în 2020. Ne dorim să îmbunătățim calitatea laptelui, creșterea productivității per vacă, egalizarea producției de lapte între vară și iarnă, creșterea eficienței fermei. Avem echipe formate dintr-un reprezentant FrieslandCampina care merg cu fermierul olandez în anumite ferme”, a explicat el.

Publicat în Comunicate

Ca urmare a persistenței condițiilor meteo nefavorabile pe plan mondial, fapt care a dus la majorarea semnificativă a prețurilor la mălai și brânză, indicele global al prețurilor produselor alimentare (Food Price Index) a crescut și el, în luna mai 2019, pentru a cincea lună consecutiv, a anunțat joi, 6 iunie 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters, citată de Agerpres.

Luna trecută, indicele în cauză s-a situat la un nivel de 172,4 puncte, în creştere faţă de 170,3 puncte înregistrate în luna aprilie a.c. Vorbim, practic, de cel mai ridicat nivel al Food Price Index raportat la iunie 2018, însă acest parametru rămâne cu 2,3 la sută sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Reprezentanții instituției de resort a ONU au menționat că preţul lactatelor s-a majorat, în luna aprilie a acestui an, cu 5,2% faţă de martie 2019, ca urmare a majorării cererii pentru brânză. Este a cincea lună de creştere a preţului lactatelor. Preţul cerealelor a urcat cu 1,4%, după ce fermierii din SUA s-au confruntat cu dificultăţi din cauza inundaţiilor.

În contrapartidă, a scăzut cu 3,2% preţul zahărului şi cu 1,1% preţul legumelor.

În cea de-a doua sa previziune cu privire la producția mondială de cereale, pentru acest an, FAO estimează că producţia mondială ar urma să atingă un nivel de 2.685 de miliarde de tone, în scădere faţă de prognoza precedentă, de 2.722 miliarde de tone, însă în creştere cu 1,2% faţă de nivelul din 2018.

„Această creştere anuală a producţiei globale de cereale reflectă majorarea producţiei de grâu şi orz, în timp ce producţia mondială de orez va rămâne, probabil, aproape de nivelul record de anul trecut. În schimb, va scădea producţia mondială de porumb, ne aşteptăm la un declin anual de 10% în SUA, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile”, a previzionat joi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Publicat în International
Vineri, 10 Mai 2019 16:34

Preț mai bun la orz

Potrivit unei sinteze de analiză efectuate de specialiști ai portalului AgroGo, nivelul prețului la orz din această perioadă este sub cel de anul trecut, dar mult mai mare față de cel de acum doi ani, proximitatea față de portul Constanța constituind un avantaj.

Oficialii portalului recunosc, totodată, că informațiile pe care le dețin se bazează pe feedback-ul din piața fizică, orzul nefiind tranzacționat la marile burse.

Aceștia precizează că prețurile de achiziție din această săptămână pentru orz furajer (recolta nouă, livrare la recoltare), primite de la traderi colaboratori, au fost de 714 lei/tonă (150 euro/t), CPT Constanța (livrat la Constanța).

Tot din informațiile primite din piață (jud. Giurgiu), o licitație la orzul din noul sezon, desfășurată înainte de Paști, pentru o cantitate de peste 6000 tone, s-a finalizat cu prețul de 141 euro/t (livrare de la producător).

Prețurile la rapiță, mai mari ca în 2018

Prețul de joi, 9 mai 2019, de la bursa MATIF, pentru rapiță, au fost de 1.725 de RON/tonă (362.5 euro/t), mai mare față de cel de anul trecut, dar mai mic față de acum doi ani, invers față de situația de la orz, spun cei de la AgroGo.

Pe de altă parte, prețul de achiziție la portul Constanța, primit de la traderi colaboratori, în această săptămână, a fost de 1.690 de RON/tonă (355 euro/t), CPT Constanța.

„Din informațiile primite din piața locală, la aceeași licitație din județul Giurgiu, amintită mai sus, au fost adjudecate și 13.000 de tone de rapiță din cultura nouă, la prețul de 360 euro/t. Acest preț surprinzător de competitiv, foarte apropiat de cotația bursieră, arată utilitatea asocierii fermierilor în procesul de vânzare a cerealelor și beneficiul vânzării în mod planificat (contracte forward cu licitație)”, afirmă specialiștii portalului.

Aceeași sursă citată mai precizează că, în curând, va apărea raportul USDA pe luna mai a.c., existând astfel posibilitatea de urmărire a evoluției stocurilor mondiale și regionale, de estimare a producției și a consumului și, mai ales, de observare a reacției burselor la aceste noi informații.

Publicat în Piata agricola

În paralel cu noile informații privind indicele global al preţurilor produselor alimentare date publicității joi, 9 mai 2019, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a anunțat că producţia mondială de cereale ar urma să se majoreze per total cu 2,7% în acest an, până la un nivel-record de 2,722 miliarde tone, comparativ cu 2018.

„Ne aşteptăm la o creştere de 5% a producţiei de grâu, de 2,3% a producţiei de porumb şi de 5,4% a producţiei de orz”, menționează sursa citată.

Și consumul global de cereale ar urma să se majoreze anul acesta cu cel puţin 1,1%, pe fondul creşterii nivelului populaţiei mondiale, au adăugat specialiștii FAO, citați de Reuters. Tot aceștia au anunțat, în contrapartidă, că preţul cerealelor s-a contractat în aprilie a.c. cu 2,8 procente, practic a patra lună de declin consecutiv.

Tot joi, FAO a anunțat că indicele global al preţurilor produselor alimentare s-a majorat în luna aprilie a.c., comparativ cu luna precedentă, susținut de o relansare a preţului lactatelor şi al cărnii.

Lunar, sursa citată publică propriul Food Price Index, în baza căruia se măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

Concret, în aprilie 2019, acest indice a avut o valoare de 170,1 puncte, în creştere faţă de nivelul de 167,5 puncte, înregistrat în martie a.c. Practic, este vorba despre cel mai ridicat nivel înregistrat din iunie 2018 încoace, dar indicele rămâne cu 2,3% sub nivelul înregistrat în aprilie 2018.

Vocile autorizate ale FAO au mai precizat că preţul lactatelor a crescut în aprilie 2019 cu 5,2% faţă de luna precedentă, în urma majorării cererii pentru importurile de lapte praf, unt şi brânză. Este a patra lună de reviriment a preţului lactatelor.

Preţul cărnii a urcat și el cu trei la sută, în urma majorării cererii în Asia, şi în special în China, unde extinderea epidemiei de pestă porcină a afectat piaţa locală.

Nu în ultimul rând, preţurile uleiurilor vegetale şi al zahărului s-au majorat și ele.

Publicat în Piata agricola

Potrivit punctului de vedere transmis către presă de angajații departamentului de comunicare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre, a ouălor și a cărnii de porc nu ar fi justificate de situația din piață.

Astfel, afirmă cei de la MADR, în conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

De asemenea, mai susțin angajații ministerului de resort, chiar dacă ne aflăm în perioada Sărbătorilor Pascale, prețul ouălor la poarta fermei ar fi scăzut cu 15%.

„Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri”, se precizează în documentul MADR. „În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22% în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană”.

Creșterea de preț la carnea de porc, doar 8 la sută

carne porcConform aceluiași punct de vedere scris, transmis de Ministerul Agriculturii, prețurile la carnea de porc, la nivel global, au fost influențate de situația din China. Această țară, afectată puternic de virusul pestei porcine africane, reprezintă principalul crescător de suine la nivel mondial, cu un total anual de aproximativ 400 de milioane de capete.

Drept urmare, spun analiștii MADR, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17% în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8%.

În plus, mai susțin aceștia, în țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

„Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România, se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, potrivit specialiștilor MADR, „aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României”.

„Prin urmare, Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare”, au conchis angajații MADR în luarea de poziție.

Publicat în Comunicate

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Publicat în Zootehnie

De la începutul lunii aprilie a.c., în a doua etapă de control al comercianților de legume şi fructe proaspete în lanțuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe angro, din totalul celor 678 de operatori economici verificați de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare.

Potrivit informării transmise de ANPC joi, 18 aprilie 2019, în cadrul acțiunii a fost verificată cantitatea de 487de tone fructe şi legume proaspete, din care 60 de tone (12%) nu se încadrau în prevederile legale.

Ca urmare, au fost dispuse oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman. De asemenea, s-a luat măsura opririi temporare de la comercializare a circa 135 de tone fructe şi legume în valoare de 204.852 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, au fost aplicate 608 sancţiuni contravenţionale, dintre care 260 de avertismente şi 348 de amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 de lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Lista de abateri este lungă

Conform documentului de presă remis la redacție, ANPC a constatat o serie de abateri, aici amintind fructe și legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ, precum și fructe și legume nesortate, calitatea fructelor expuse nefiind conformă cu cea afișată.

Totodată, au fost depistate fructe și legume depreciate, care prezintă părți moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului, nefiind respectate criteriile necesare încadrării la calitatea I.

Cu ocazia controalelor, ANPC a descoperit legume și fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare, respectiv neafișarea informațiilor privind țara de origine și calitatea legumelor și fructelor comercializate în vrac.

„Legume și fructe din afara României la care nu s-au găsit informații în limba română privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), țara de origine”, se mai precizează în comunicat, cei de la ANPC adăugând că s-a mai depistat și neafișarea prețurilor de vânzare.

În plus, inspectorii ANPC au găsit neconcordanțe între prețul afișat la raft și cel marcat pe bonul de casă, precum și nerespectarea cantității nete la legumele și fructele preambalate (de exemplu, cartofi albi plasă 2 kg, produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 de grame, cantitate reală - 0,470 grame, ghimbir la caserolă de 200 de grame având în realitate 188 de grame).

O altă problemă depistată a fost cea de comercializare a legumelor și fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (spre exemplu, legume și fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având proveniența România).

Nu în ultimul rând, ANPC a constatat o neconcordanță a informațiilor privind proveniența, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului și cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de țară de origine, de exemplu România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induși în eroare).

Comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferența între calibrul mic și calibrul mare fiind de 75%, a fost o altă problemă depistată de inspectorii ANPC.

În fine, Autoritatea a constatat o informare incorectă a consumatorilor (ex: era afișat, în imediata apropiere a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma „IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preț la achiziționarea acestor produse.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor îi asigură pe cetățeni că nu tolerează nicio abatere de la prevederile legale și că va monitoriza, la fel ca până acum, piața și se va asigura, în continuare, de respectarea drepturilor consumatorilor.

Publicat în Știri interne

Prețul previzionat pentru un kilogram de carne de miel în viu ar urma să varieze în intervalul 12-14 lei în perioada premergătoare Sărbătorilor de Paști, în creștere față de nivelul actual de 9-12 lei/kg, în funcție de zonă, a afirmat Mary Pană, preşedinta Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), miercuri, 10 aprilie 2019, în cadrul conferinței SIIC ‘19, organizată de Industria Carnii.ro.

Șefa ACEBOP a adăugat că pentru sectorul ovinelor reprezintă o problemă continuarea exportului de animale vii, iar abatorizarea să cunoască un reviriment.

„Ceea ce este negativ pe acest sector al ovinelor este că se continuă exportul de animale vii, iar abatorizarea a scăzut cu aproximativ 32,8 la sută. Vindem în continuare materie primă, fără să ne gândim că am câștiga mai bine vânzând produse cu valoare adăugată. Avem contracte cu Libia, urmează Iordania și Iranul”, a mai spus Pană.

Pe de altă parte, ea consideră că „nu este normal ca de ani de zile, abatoarele să facă prețul și să joace piața cum vor”.

ACEBOP se află pe primele locuri pe partea de producţie la carnea de pasăre şi porc, fiind şi principalul exportator de bovine din România. Membrii asociaţiei oferă peste 10.000 locuri de muncă în sector.

Seminarul Integrat Industria Cărnii (SIIC) 2019 – „Tehnologii moderne pentru industria cărnii din România” a avut loc pe 9 și 10 aprilie 2019, la Ramada Parc, din București. Evenimentul a reunit specialiștii și autoritățile din domeniu pentru a dezbate problemele care afectează sectorul.

Publicat în Zootehnie

Potrivit analiștilor din piață, în ultima săptămână a lunii februarie 2019, prețurile grâului rusesc pentru export pe piața globală, cu livrare în martie-aprilie, au cunoscut o scădere cu 5-7 USD pe tona metrică, FOB, în porturile maritime.

Cu toate acestea, un astfel de preț încă nu a făcut din materia primă de proveniență rusească una din nou competitivă pe piața de export.

În plus, specialiștii ruși spun că dacă se vor întruni condiții propice agrometeo, producția totală de grâu a Rusiei ar putea atinge un nivel total de 80 de milioane tone în acest an.

Aceiași reprezentanți ai Ministerului rus al Agriculturii spun că majorarea producției susțin nevoia de pe piața internă, cât și exporturile.

La data de 1 februarie 2019, stocurile de cereale ale Rusiei, aflate în depozitele fermierilor, achizitorilor și procesatorilor, totalizau 31,2 milioane tone metrice, cu 26 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În cazul grâului, statisticile oficiale ale Rusiei spun că totalizează 18,8 milioane de tone, cu 30,7 la sută mai mici decât în 2018.

Publicat în International

În opinia lui Petre Grigore, reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) filiala Galați și administratorul SC Simongrig SRL, exprimată cu ocazia Adunării Generale a Membrilor LAPAR din 19 februarie 2019, producătorul român din sectorul agrozootehnic nu se află în poziția dominantă la masa negocierii cu sectorul de retail, raportul prețului de achiziție de la producător la consumatorul final fiind de 1/3.

„De ce credeți că nu au fost emise normele metodologice pentru Legea Supermarketurilor? Pentru a favoriza importurile acestea. Noi colaborăm cu piața de retail, însă suntem la mâna lor. Noi, cât de mari am fi, nu putem discuta de pe poziție dominantă, ci de pe poziția celui de-al doilea; ei impun regulile. De aceea, este firesc, dacă faci o socoteală, raportul prețului este de 1 la 3, mai exact marfa pleacă de la mine cu 1 și la vânzare, en detail, ajunge cu 3”, a declarat Grigore pentru reporterii emisiunii „România Agricolă”.

În acest context, fermierul gălățean consideră că apariția Casei Române de Comerţ Agroalimentar „Unirea” ar fi de bun augur, astfel încât să susțină o legătură strânsă între furnizor și cumpărător, atât pe piața internă, cât și pe piețele UE și pe cele terțe.

„Ar fi bine să se facă (n.r. - Casa Română de Comerț Agroalimentar «Unirea»), pentru că, după câte țin eu minte, cu câțiva ani în urmă, a mai fost în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care, într-o discuție personală, mi-a spus că urmărește așa ceva. Cu ocazia unei vizite în anumite state arabe, importatorii cereau partide foarte mari de grâu. Ca să faci partide de grâu foarte mari, trebuie să existe un departament la nivelul MADR care să se ocupe, ca să consolideze, să facă legătura dintre cei care caută partide mari și cei care vor să furnizeze”, a mai precizat agricultorul și legumicultorul din Galați.

Lipsă de apă în sol

O altă discuție abordată cu Petre Grigore a fost și cea legată de starea de vegetație a culturilor agricole. El a explicat că anul 2019 pare a fi mai greu decât cel trecut, în condițiile în care lipsa apei din sol persistă.

El crede însă că speranțe sunt pentru fermierii din Ardeal și din partea Banatului, și a Crișanei, cel puțin deocamdată.

„Situația este un pic mai dificilă anul acesta. Adevărul e că urmează un an mai puțin bun, după câțiva ani foarte foarte buni. Rapița, toată, este compromisă. Orzul, nici el, nu dă prea mari speranțe, iar grâul de abia acum răsare și nu este înfrățit. Am primit diverse informații de la colegi că grâul este înfrățit în special în Ardeal și în partea Banatului și a Crișanei”, a mai precizat fermierul. „O altă problemă este aceea a lipsei apei în sol. Deficitul acesta de apă trebuie să ne dea de gândit și să ne determine să găsim soluții, să pregătim instalațiile de irigat (cei care dețin astfel de aparatură), astfel încât să mai diminuăm din pagube, pentru că acestea vor apărea, cu siguranță. La noi, în partea Podișului Covurlui, întotdeauna acolo este o zonă cu secetă endemică și cantitățile de precipitații au fost foarte scăzute. Sperăm ca în zilele următoare să avem parte de precipitații. Însă, conform prognozelor pe care le-am primit, nu prea sunt speranțe”.

Născut la Mărăcineni în 1953, Petre Grigore a absolvit o facultate de specialitate la Bucureşti. Devenit inginer agronom, a fost repartizat la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. A mai fost director la Agrogal, dar şi la Direcţia Agricolă. I s-a conferit, prin decret prezidenţial, Meritul Agricol în Grad de Cavaler, în anul 2007. A fondat SC Simongrig SRL şi activează acum doar în mediul de afaceri.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 8

newsletter rf

Revista