Redacția - REVISTA FERMIERULUI
Redacția

Redacția

Miercuri, 06 Noiembrie 2019 22:09

Orban nu-l mai vrea pe Brănescu șef la ANSVSA

Potrivit anunțului public făcut în sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către premierul Ludovic Orban, miercuri, 6 noiembrie 2019, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, are zilele numărate, iar în prezent se derulează o procedură pentru a identifica un candidat serios.

„Are zilele numărate (n.r. - Geronimo Brănescu, preşedintele ANSVSA). Evident că derulăm o procedură pentru a identifica un candidat serios care să preia răspunderea conducerii ANSVSA. Când îl vom decide, îl vom schimba”, a afirmat șeful Executivului de la București.

Orban a mai adăugat că a i-a solicitat ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să-l invite şi pe preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu, la MADR, pentru că „din păcate, există un risc important care să afecteze România ca urmare a nerespectării planului de acţiune privind combaterea pestei porcine africane”.

Chestionat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă în legătură cu măsurile care urmează să fie luate pentru stoparea extinderii pestei porcine africane, Orban a replicat: „Vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu instituţiile Uniunii Europene”.

„Din păcate, România înregistrează 80% dintre cazurile de pestă porcină africană, ceea ce arată foarte clar o neglijenţă crasă, dacă nu chiar o rea-voinţă în prevenirea şi, ulterior, în combaterea pestei porcine. Deocamdată, ministrul Agriculturii a plecat. Va pleca şi presedintele ANSVSA. În măsura în care se vor constata şi alţi responsabili, vor pleca şi ei, iar dacă au şi o altă formă de răspundere decât cea administrativă sau politică sunt convins că noii conducători de instituţii vor face tot ce depinde de ei pentru a se constata această răspundere. În ceea ce ne priveşte pe noi, vrem să tratăm cu mare seriozitate acest subiect. De asemenea, trebuie să începem un dialog foarte apăsat cu Comisia, cu instituţiile UE, şi să fim serioşi dacă ne-am angajat cu un plan de acţiune cu măsuri clare, cu termene clare, trebuie să ne ţinem de cuvânt, pentru că, altfel, primim interdicţie de a ieşi pe piaţa europeană. Acesta este riscul care ne paşte în momentul de faţă”, a explicat premierul.

Ludovic Orban a mai afirmat că țara noastră se află în această situaţie din cauza „modului criminal în care a fost tratată această pandemie”.

„Şi aşa sectorul de suine este subdezvoltat şi mult sub potenţialul real pe care îl are, că nu poate asigura din consum intern decât 40% din necesarul pe piaţă, dar neglijenţa crasă faţă de avertismentele primite din timp privitoare la riscul apariţiei pestei porcine, iar ulterior modul criminal în care a fost tratată această pandemie, ne-a adus în situaţia asta. Vom lua măsurile care se impun şi, cu siguranţă, ceea ce vom stabili că facem aia vom face”, a adăugat Ludovic Orban.

În cadrul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament, din 29 octombrie, Adrian Oros anunţa că va cere premierului schimbarea conducerea ANSVSA în primele zile după preluarea mandatului, pentru că a demonstrat în doi ani de zile că nu poate face faţă de când pesta porcină africană „evoluează sălbatic la noi în ţară”.

Șeful Guvernului a fost prezent miercuri la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Nechita-Adrian Oros.

Luni, 4 noiembrie 2019, Executivul Orban a fost învestit în plenul reunit al Parlamentulului, cu 240 de voturi „pentru”, din cele 233 de voturi necesare procesului.

Deputații și senatorii au votat pentru validarea listei celor 16 miniștri, precum și programul de guvernare al PNL.

„Reluăm lucrările, pentru că s-a finalizat numărătoarea. Doamnelor și domnilor senatori și deputați, am purtat noroc domnului Ludovic Orban”, a anunțat, de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, care a prezidat ședința plenului reunit.

Anunțul oficial a fost făcut în plen de senatorul USR Silvia Dinică.

„Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, au constatat: numărul total: 465, numărul celor prezenți: 240, numărul total de voturi exprimate: 240, numărul de voturi anulate: niciunul. Numărul total de voturi exprimate: 240, din care numărul total de voturi pentru acordarea încrederii guvernului: 240”, a explicat Dinică. „Ca urmare a faptului că, din totalul de 465 de deputați și senatori, au fost 240 de voturi «pentru», se constată că este întrunită majoritatea pentru acordarea votului de încredere guvernului, listei miniștrilor și programului de guvernare”.

Premierul desemnat a luat cuvântul de la tribuna plenului reunit și a spus scurt: „Vă mulțumesc și aveți încredere în noi.”

Marți și miercuri au avut loc audierile în comisiile de specialitate din Parlament ale miniștrilor desemnați pentru a face parte din Guvernul Orban. Din cei 16 miniștri propuși, trei dintre ei, respectiv Florin Cîțu, propus la Finanțe, Ion Ștefan, propunerea pentru Dezvoltare, și Violeta Alexandru, propusă la Ministerul Muncii, au înregistrat avize negative.

Liderul PNL, Ludovic Orban, nu a venit însă cu alte propuneri pentru cele trei portofolii, precizând că votul în comisii a fost unul politic.

Într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, la Digi24, duminică, 4 noiembrie 2019, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, recomandă să dăm peştele românilor, nu să-l băgăm în guşa cormoranului.

Petre Daea a menţionat că pot fi mai multe metode pentru a interveni în situația majorării efectivului de păsări ihtiofage, metode despre care se poate discuta, subliniind, totodată, că trebuie intervenit rapid.

„Evident că nu pot fi numai una sau două metode, ele pot fi discutate, însă trebuie intervenit rapid. Din punctul de vedere al cormoranului mare, pe lista de protecţie a UE nu mai există cormoranul mare protejat. Cormoranul mare este cel care a agravat situaţia din piscicultură. Trebuie să intervenim pentru a regla efectivele de păsări pentru a avea spaţiu de dezvoltare pentru piscicultura românească. Hai să luăm noi peştele din bălţi, nu cormoranii, în aşa fel încât să nu mai importăm. Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului”, a afirmat șeful MADR.

Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii, a mai spus el, efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni.

„Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20 000 - 30 000 de tone, în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări, în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice, şi sociale”, a subliniat Daea.

În acest context, ministrul destituit al Agriculturii a anunţat că 23 de ţări din Uniunea Europeană au cerut cel puţin de două ori derogări, în aşa fel încât să reducă efectivele de păsări ihtiofage, pentru a da curs unui culoar de producţie atât de important precum producţia piscicolă.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Societăţii Ornitologice din România, Ovidiu Bufnilă, a arătat că România se confruntă cu o situaţie gravă, pentru că piscicultorii au o problemă cu păsările ihtiofage, însă a explicat că nu este uşor ca o pasăre să fie scoasă de pe lista păsărilor care nu se vânează. El a subliniat, în context, că vânătoarea nu este o soluţie, arătând că există şi metode non-violente pentru combaterea păsărilor ihtiofage.

„Cel mai bine este să se discute între ornitologi şi piscicultori. Conform tuturor studiilor care s-au făcut în Europa şi nu numai, vânătoarea nu este o soluţie. De fiecare dată când aceste păsări, cormoranii mari, sunt împuşcate, nu se vede acest lucru decât pe termen foarte, foarte scurt în producţia de peşte de la o pescărie din România. Asta înseamnă că vânătoarea nu este o soluţie, dar sunt altele care nici măcar nu sunt cu violenţă. Este de ajuns, de cele mai multe ori, să fie speriată o colonie cu ajutorul artificiilor, metodă care s-a folosit cu succes în Israel”, a subliniat Bufnilă, tot la Digi24.

Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH, a precizat, în aceeași ordine de idei, că este vorba despre 60 de specii invazive de păsări, iar cifrele care se vehiculează cu privire la acestea sunt undeva între 140 000 şi 150 000.

„Sunt fermieri în pragul falimentului, se vehiculează cifre în jur de 140 - 150 000, pentru că vorbim de 60 de specii invazive, nu vorbim numai despre cormorani. Nu sunt numai cormoranii, mai sunt şi pelicanii. (...) Pentru că ei se hrănesc nu numai cu peştele din Delta Dunării, ci şi din fermele piscicole”, a precizat Marian Cuzdrioreanu, tot într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Până vineri, 1 noiembrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat pentru plata avansului pe suprafaţă 630 425 de fermieri, cu suma 985 de milioane de euro.

Conform spuselor directorului general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, cifra reprezintă 75% din numărul total de fermieri.

„Începând cu 16 octombrie, APIA a demarat, şi în acest an, campania de autorizare a plăţii în avans pentru fermierii care au depus cereri de plată în anul 2019, în perioada 15 martie -15 mai. Ca şi în anul 2018, prin eforturile Ministerului Agriculturii, şi în 2019, am primit o derogare de la Comisia Europeană pentru a plăti în avans 70% din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 85% din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. (...) Pot să vă spun că, până în momentul de faţă, APIA a reuşit să autorizare 630 425 de fermieri, dintr-un număr total de 844 000, respectiv circa 75% au fost autorizaţi la plată în primele două săptămâni, cu suma de 985 de milioane de euro”, a precizat, la târgul Indagra, Adrian Pintea.

În plus, sursa citată a mai precizat că pentru măsurile din FEADR cofinanţate de la bugetul naţional suma este de 231 de milioane de euro.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se acordă în intervalul 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în 2019, se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Dacă înainte de 2013, consumul anual de pește ajungea la aproape 5 kilograme pe locuitor, în acest moment, acesta se apropie de 7 kilograme, este anunțul făcut joi, 31 octombrie 2019, de Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Organizaţiei RO-FISH - Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România.

Nivelul consumului s-ar putea majora semnificativ dacă se va face un management pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, a adăugat sursa citată.

„Dacă înainte de 2013, românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 - 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării - şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor - gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum, consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că, dintr-o dată, am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu pentru Agerpres.

Cu toate că românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.

Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii - 90 de kilograme pe an.

Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.

Cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții, anunță presa de intelligence.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este, în prezent, în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară, în 2018, trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

Pe perioada noului exercițiu bugetar 2020-2027, în cazul României, banii alocați plăților directe vor cunoaște un reviriment de 15 la sută față de perioada actuală de programare, în timp ce sumele destinate zonelor de investiții se vor contracta cu aproximativ 16 procente, a anunțat marți, 29 octombrie 2019, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu.

„Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate României s-ar împărţi conform celor doi piloni, pe plăţi directe, Pilon I, acolo unde se găsesc aceste subvenţii, şi Pilonul II, investiţii, în care discutăm de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurală şi acea componentă pentru care CE punctează foarte mult ca abordare, componenta de mediu, căreia trebuie să-i acordăm 30% din întreaga anvelopă financiară de pe Pilonul II. În cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc pe Pilonul I şi reprezintă o creştere de 15% raportat la exerciţiul financiar 2014 -2020, iar pe Pilonul II observăm o scădere de la 8,13 miliarde de euro, cât este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arată o scădere de aproximativ 16%”, a precizat șeful AFIR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

Totodată, el a mai spus că, încă de la aderarea României la UE, s-a prevăzut o schemă de contribuţie la dezvoltare de 85% din întregul buget alocat din fondurile UE, şi de 15% de la bugetul naţional, însă în viitoarea programare rata de cofinanţare a statului membru va creşte la 30%.

„Astfel, celor 8,13 miliarde de euro din programarea 2014-2020 li s-au adăugat 1,4 miliarde de euro contribuţia României, înglobând un buget total de 9,5 miliarde de euro. Ce este foarte important şi trebuie să avem în vedere este că, în exerciţiul financiar viitor, politica la nivel european vine cu o schimbare majoră, cel puţin pe zona de investiţii, pilonul II din PAC. Rata de cofinanţare a statului membru va fi de 30%, ceea va dubla efortul statal al României, ducând contribuţia la aproximativ 2,5 miliarde de euro în cei şase ani”, a adăugat Chesnoiu.

Nu în ultimul rând, el a mai precizat că europarlamentarii români din toate ramurile politice luptă în comisiile de specialitate ca bugetul alocat României să nu scadă în domeniul agriculturii, chiar dacă el a crescut la fondurile de coeziune, în condiţiile în care CE a prezentat iniţial un buget în scădere, din cauza ieşirii Marii Britanii din UE, în domeniul agriculturii, de la 408 miliarde de euro, la 365 de miliarde de euro, respectiv o scădere de 28%.

Marți, 29 Octombrie 2019 21:05

Oros vrea schimbarea conducerii ANSVSA

Prima măsură pe care o va lua ministrul desemnat pentru Ministerul Agriculturii, Adrian Oros, în combaterea pestei porcine va fi schimbarea conducerii Autorităţii Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

„Măsurile au fost luate incomplet şi tardiv. Ca să recapeţi încrederea populaţiei în instituţiile care trebuiau să ia măsuri va fi foarte foarte greu. Vom începe cu schimbarea conducerii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, pentru că de acolo a început totul. Ei au avut cu totul alte preocupări în această perioadă. Actuala conducere a ANSVSA nu poate să facă faţă şi a demonstrat în doi ani de zile de când pesta porcină evoluează sălbatic la noi în ţară. Nici într-o ţară nu s-a înregistrat o asemenea extindere fulgerătoare şi total necontrolată”, a precizat ministeriabilul.

Oros a mai spus că are o variantă pentru proiectul de ordin prezent pe site-ul Ministerului Agriculturii, de care se va ocupa chiar în primele zile ale mandatului.

El preconizează că miercuri, 30 octombrie 2019, Comisia Europeană va decide restricţionarea comerţului cu carne de porc pentru toată ţara.

„Avem o variantă de lucru gândită împreună cu asociaţiile, variantă la ceea ce domnul Daea a pus în discuţie pe site-ul Ministerului Agriculturii. Avem o variantă pe care o s-o discutăm cu asociaţiile de profil. Va fi una dintre preocupările principale ale primelor zile. Pentru că s-ar putea ca mâine decizia Comisiei să fie să intrăm toată ţara în zona roşie, după care în partea a IV-a”, a explicat ministrul desemnat.

Restricții la comerțul cu carne de porc

Decizia de extindere a județelor de la noi din țară pentru care comerțul cu carne de porc este restricționat a fost publicată marți, 29 octombrie 2019, în Monitorul Oficial al UE.

Demersul reactualizează regiunile comunitare asupra cărora se aplică restricții la comercializare.

Practic, Comisia Europeană a adăugat, în cadrul unei reuniuni care s-a desfășurat la finalul săptămânii trecute, încă patru judeţe - Caraş Severin, Alba, Sibiu şi Neamţ - pe lista celor 25 de județe afectate în prezent de restricţiile în privinţa comerţului cu carne de porc.

Numărul total al județelor din țara noastră asupra cărora s-au impus restricții privind comerțul cu carne de porc către alte țări ale Uniunii Europene crește astfel la 29.

Decizia actualizează un act normativ din 2014 care stabilea o serie de zone cu interdicții, în Letonia, Lituania și Polonia, adăugând acum alte zone și state din Europa.

Conform Deciziei (UE) 2014/709, clasificarea zonelor afectate de pesta porcină africană se face astfel: partea I - riscul se datorează unei anumite proximități față de populația de porci sălbatici infectată, partea II - boala afectează numai populația de porci sălbatici, părțile III și IV - boala afectează atât exploatațiile de porcine, cât și populația de porci sălbatici. În partea IV - situația epidemiologică a fost stabilizată și boala a devenit endemică, iar în partea III situația este încă în schimbare, având o evoluție incertă.

În cazul restricțiilor impuse de executivul comunitar, comerțul se poate face și între județe, dar și cu țările din Uniunea Europeană, nefiind interzis exportul de carne de porc întru totul. Însă comercializarea se realizează doar între regiuni care au același statut. Practic, o zonă afectată de multiple focare de pestă porcină poate face comerț cu carne de porc doar către o zonă similară din țară sau din rândul statelor comunitare.

Pe lângă formarea Camerelor agricole județene care să înlocuiască instituția Direcțiilor Agricole Județene, respectiv schimbarea șefilor de agenții, o altă „decizie fundamentală” a ministrului propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, este și redimensionarea aparatului central al MADR.

În plus, Oros vrea să auditeze nou înființata Casă de Comerţ Unirea.

„Voi veni cu o echipă la MADR şi vom redimensiona cel puţin aparatul central al ministerului. Vor fi regândite acele compartimente, birouri şi direcţii care se suprapun. Din ce am văzut până acum, sunt câteva suprapuneri în atribuţii, în unele compartimente din aparatul central al ministerului, care se suprapun cu cele ale APIA sau AFIR. Voi încerca să sprijin formarea camerelor agricole judeţene. Chiar cred că asta este soluţia ca să avem în fiecare judeţ o Cameră agricolă care să preia încet-încet atribuţiile Direcţiilor Agricole, care nu se mai regăsesc decât la noi în ţară. (...) La nivel central, sunt 712 angajaţi, nu ştiu cum sunt dispersaţi, deocamdată. O să aflu în primele zile ce fac, ce nu fac, dacă sunt suprapuneri de atribuţii. Vom face audit peste tot, inclusiv la Casa de Comerţ Unirea, şi doar în urma unui audit vom putea lua nişte decizii fundamentate, pentru că, altfel, declaraţii aşa războinice, nu”, a precizat parlamentarul PNL, la finalul dezbaterilor din Comisiile de specialitate.

Pe subiectul păstrării sau al înlăturării actualilor şefi ai agenţiilor de plăţi şi de îmbunătăţiri funciare (APIA, AFIR şi ANIF), Oros a mărturisit că nu se poate exprima deocamdată, în condițiile în care nu știe ce perfomanţe au aceștia.

„La APIA pare a fi o activitate performantă, pentru că plăţile au fost făcute la timp (...), activitatea la APIA este relativ mulţumitoare, cel puţin aşa îmi spun fermierii cu care am luat eu contact. La AFIR merg mai greu lucrurile, gradul de absorbţie nu este cel aşteptat. La ANIF, am pus foarte multe întrebări la MADR şi ministrului, dar nu am primit răspuns pentru această zonă. Am primit doar de la ADS. M-a interesat dacă tot Guvernul PSD sprijină tânărul fermier, câte hectare concesionate sau arendate de ADS au fost către tinerii fermieri şi am primit un răspuns: zero hectare. Toate cele peste 200 000 de hectare sunt date altor fermieri care nu au legătură cu tânărul fermier. Mai mult, nu au reuşit să cadastreze decât o treime din suprafaţa deţinută, undeva la 111 000 de hectare”, a adăugat ministeriabilul.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita Adrian Oros, a primit marţi aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii celor două comisii au validat nominalizarea lui Oros pentru portofoliul Agriculturii cu 17 voturi pentru, 7 împotrivă şi nicio abţinere.

Comisiile de specialitate sunt formate din 35 de parlamentari, 24 deputaţi şi 11 senatori.

Un număr de mai bine de 11 000 de fermieri vor beneficia de plata în avans pentru subvenţiile agricole, demers care a început în 16 octombrie şi se va încheia la 30 noiembrie, au anunţat reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Galaţi.

În campania 2019, au fost depuse un număr de 18 468 de cereri pentru subvenţiile agricole, dintre care 11 162 au fost autorizate la plata în avans.

Fermierii care au depus cereri unice de plată primesc în avans, începând din 16 octombrie, 70% din subvenţiile pe suprafaţă din cadrul schemelor de plăţi directe şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Plăţile în avans vor fi efectuate până la data de 30 noiembrie, urmând ca de la 1 decembrie să înceapă plata finală.

Pagina 1 din 40

newsletter rf

Publicitate

RO Fruits Vegetable

AT E Banner 250x250px rum

spumante romanesti 2019

AgroW WebBanner 300x250px

Revista