Plăţile compensatorii includ şi pachetul de culturi verzi, respectiv culturile de mazăre, măzăriche, rapiţă, muştar, lupin, sulfină, semănate până la sfârşitul lunii septembrie şi care sunt încorporate în sol până la sfârşitul lunii martie. Plata compensatorie pentru suprafaţa acoperită de culturile verzi în timpul iernii, care depăşeşte suprafaţa de 20% protejată conform bunelor condiţii de agricultură şi de mediu (GAEC), este de 130 euro pe hectar.
Încorporarea în sol a culturilor verzi se poate face prin arat sau prin tehnologii conservative, cu lucrări reduse ale solului. Transformarea culturilor de protecţie în îngrăşăminte verzi încorporate în sol prin arătură prezintă o serie de dezavantaje:
Indisponibilizarea azotului mineral, datorită vitezei diferite de mineralizare a carbonului organic din materialul vegetal comparativ cu cea a azotului;
Pierderea de apă din sol datorită arăturii de primăvară;
Consum ridicat de combustibili.
Agrotehnicile conservative, cu lucrări reduse ale solului, aplicate pentru încorporarea „culturilor verzi” în stratul superficial al solului, înlătură dezavantajele menţionate pentru că:
Mineralizarea substanţei organice se face mai lent datorită menţinerii materialului vegetal la suprafaţă;
Pierderea de apă din sol este redusă datorită faptului că nu este întoarsă brazda;
Lucrările reduse ale solului determină reducerea consumului de combustibil.
Efectele benefice, de nutriţie şi protecţie a plantelor de cultură, exercitate de mulciul vegetal bioactiv format din culturi verzi leguminoase
Tehnologiile agricole conservative (cu lucrări reduse ale solului) au şi ele o serie de dezavantaje, care sunt înlăturate prin soluţiile tehnice noi dezvoltate în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor. Aceste soluţii implică utilizarea unor microorganisme cu acţiune multiplă:
de antagonism pentru agenţii de dăunare (pentru a reduce riscul fitosanitar datorat faptului că resturile vegetale oferă un habitat favorabil dezvoltării fitopatogenilor şi dăunătorilor);
de stimulare a creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură (pentru a contracara întârzierile de germinaţie şi dezvoltare datorate solului menţinut rece de resturile vegetale);
de mineralizare a resturilor vegetale cu eliberarea unor compuşi biologic activi, cum sunt poliaminele (compuşi care cresc rezistenţa plantelor la diferitele forme de stres biotic şi abiotic, inclusiv la secetă) şi oligozaharinele (factori semnal care activează sistemul de apărare din plante).
Soluţiile tehnologice noi au fost denumite generic „mulci bioactiv(at)” şi au fost elaborate printr-un proiect din cadrul Schemei Competitive de Granturi (SCG), Proiectul „Modernizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare în Agricultură”, finanţat de Guvernul României şi prin Împrumutul la Banca Mondială 4758-RO.
În cazul culturilor verzi leguminoase tehnologia de realizarea a mulciului bioactiv(at) este prezentată sintetic în fig. 1. „Culturile verzi” leguminoase (mazăre, măzăriche) se transformă în mulci prin tăvălugire (în exploataţiile agricole ecologice) sau tăvălugire şi erbicidare, erbicidare şi discuire (în exploataţiile agricole durabile). Peste mulci se aplică microorganismele cu rol multiplu, se aşteaptă 12-14 zile şi apoi se însămânţează cultura pentru valorificare comercială (de exemplu, porumb sau floarea-soarelui). Nu s-au reţinut pentru tehnologia mulciului bioactiv(at) celelalte două plante înscrise în lista de culturi verzi (sulfina şi lupinul), care nu sunt utilizabile pe scară largă în România. Seminţele de sulfină nu sunt larg accesibile nici măcar la nivelul UE (unde nu există soiuri de sulfină omologate), iar în condiţiile iernii 2009 -2010 nici unul din soiurile de lupin alb de iarnă testate nu au supravieţuit. Măzărichea de toamnă produce cea mai mare cantitate de biomasă - tabelul1, fiind cultura verde cea mai potrivită pentru formarea de mulci bioactiv(at).
Experimentele întreprinse la ICDPP Bucureşti şi SC Sportagra SRL Amzacea, ale căror rezultate sunt prezentate în tabelul 2, au demonstrat menţinerea nivelului producţiilor de porumb, concomitent cu reducerea cheltuielilor.
În tabelul 3 este realizată o analiză economică a tehnologiei propuse, pornindu-se de la o reducere de 5% a nivelului unor producţii de circa 7.500 kg porumb boabe/ha (reducere care nu este reală, cele constatate experimental până acum nefiind asigurate statistic).
Mulciul bioactivat are un rol semnificativ în limitarea dezvoltării buruienilor şi în reducerea atacului agenţilor fitopatogeni de sol care inhibă dezvoltarea plantelor de porumb în primele faze de vegetaţie. Se elimină astfel necesitatea aplicării de erbicide preemergente. Fiind un sistem cu lucrări mecanice reduse ale solului se reduce consumul de combustibili. Mulciul bioactivat furnizează cantităţi semnificative de nutrienţi, reducând necesarul de îngrăşăminte chimice şi creşte rezistenţa plantelor la seceta fiziologică, datorită producerii de poliamine, reducând necesitatea aplicării irigaţiilor.
Florin OANCEA, Oana-A. SICUIA, Florica CONSTANTINESCU, Sorina DINU
