Revista Fermierului - REVISTA FERMIERULUI
Revista Fermierului

Revista Fermierului

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu 16 octombrie 2022 va demara Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2022.

Conform legislației în vigoare, statele membre UE pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale.

APIA precizează că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2022. Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9490 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 1 ianuarie 2022.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 16 august - 7 octombrie 2022 se va desfăşura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală a submăsurii 19.3 - Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală, din PNDR 2014-2020.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare din cadrul submăsurii 19.3, este de 9.597.024 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiţia ca acţiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condiţiile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului pentru implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală selectate - Componenta B din cadrul submăsurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, secţiunea LEADER.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare se va desfășura în perioada 9 august – 16 decembrie 2022.

Potrivit AFIR, în această sesiune pot fi depuse cereri de finanțare aferente sectorului vegetal (pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă aferente anului 2021 și culturile de primăvară aferente anului 2022) și sectorului zootehnic (pentru polițele încheiate în anul 2022).

Alocarea financiară disponibilă pentru cea de-a patra sesiune a submăsurii (sM) 17.1 este de 15.260.041 euro. Depunerea cererilor de finanțare se realizează continuu până la epuizarea fondurilor alocate, cu posibilitatea suplimentării acesteia cu disponibilul rezultat în urma finalizării celei de-a treia sesiuni sau ca urmare a realocărilor, dacă există interes din partea solicitanților.

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 70% din valoarea primei  de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanțării).

Pentru a putea primi sprijin prin intermediul sM 17.1, solicitanții trebuie să fie „fermieri activi” în anul pentru care solicită sprijinul. De asemenea, pentru a fi eligibili, fermierii trebuie să încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscurile eligibile prevăzute în Fișa submăsurii din PNDR 2020 care să acopere toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură/întreg efectivul de animale aferent aceleiași specii existente în cadrul exploatației și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare se regăsesc definite cu caracter general în Anexa nr. 5 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: fenomene climatice nefavorabile (seceta, inundațiile, grindina, înghețul etc), infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/ 2007, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, sunt eligibile și boli ale animalelor conform prevederilor art. 37 din Regulamentul nr. 1305/ 2013, cu modificările și completările ulterioare și care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanțare europeană sau națională (tuberculoza bovină, bruceloza bovină, bruceloza ovină și caprină etc).

„Submăsura 17.1 este o oportunitate foarte mare pentru a limita efectele negative ale fenomenelor climatice, mai ales în contextul acestui an deosebit de complicat în ceea ce privește lipsa precipitațiilor. O parte din cererile de finanțare depuse de solicitanți până în prezent prin 17.1 vizează și solicitarea pentru rambursare a primelor de asigurare aferente polițelor care includ riscul „secetă”. Am primit 1.326 de cereri de finanțare în valoare totală de 26,7 milioane de euro. Cererile de finanțare pentru decontarea polițelor care includ riscul de secetă sunt aferente unei suprafețe de 262.478 de hectare”, a precizat Dorin Opreanu, director general AFIR.

Depunerea cererilor de finanțare pentru sM 17.1 se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 august 2022, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru solicitanți este 16 decembrie 2022, ora 16:00.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Din 3 august 2022, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara (USAMVBT) are o nouă denumire, Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

Astfel, universitatea din Timișoara este a doua instituție cu profil agricol și de medicină veterinară din țara noastră care se aliniază trendului european de a avea în nume „științele vieții”.

Prima a fost Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, care, din iunie anul trecut, a devenit Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.  

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită demiterea conducerii Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în frunte cu directorul general Dorin Dumitru Opreanu, pentru managementul defectuos și slaba gestionare a fondurilor europene din PNDR alocate României în perioada de tranziție 2021-2022. Reprezentanții Uniunii îi cer ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, să facă o analiză proprie a activității AFIR din ultimul an și să dispună măsurile necesare.

România are la dispoziție 2,84 miliarde euro la care se adaugă contribuția statului membru de încă 15%, din care, până la această dată, țara noastră a absorbit numai 430 milioane euro (contracte plătite către beneficiari), conform datelor oficiale ale AFIR.

„Rezultă că un procent de aproximativ 12% din total buget a fost cheltuit. Reamintim că România trebuie să cheltuiască acești bani până la 31 decembrie 2023, altfel țara noastră riscă să piardă acești bani, neputând fi reportați în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027. Evaluare greoaie și inadmisibil de lungă. Întârzieri de peste 12 luni la evaluarea proiectelor depuse. Se ajunge în situația în care echipamentele propuse spre achiziție să fie depașite tehnologic la momentul achiziției. Rapoarte de selecție întârziate și eronate. Erată la erată. Contestații la raport de contestații. Rapoarte de contesțații mult întârziate. Numărul mare de proiecte evaluate și declarate neeligibile inițial, apoi, în urma contestațiilor depuse, sunt declarate eligibile. Contractare greoaie. Mari întârzieri la întocmirea și transmiterea contractelor/deciziilor de finanțare către beneficiari. Lipsa de transparență în lansarea submăsurilor, evaluarea și transmiterea informațiilor. Informații contradictorii publicate pe site-ul AFIR, care, de altfel, fiind depășit tehnic, încurcă, nu asigură o experiență fluentă utilizatorului final. Procedurile de lucru, formularele de plată pentru beneficiari nu sunt adaptate situației reale. Nu sunt acceptate de platforma AFIR alte formulare care nu pot fi semnate digital. Pentru submăsura 4.1a a fost publicat un Ghid consultativ în luna ianuarie 2022, submăsura nemaifiind deschisă nici până la momentul actual și fără un orizont de timp când ar putea fi lansată. Tragem acest semnal de alarmă, având în vedere procentul de 12% fonduri absorbite când mai sunt mai puțin de 16 luni până la data limită. Toate cele de mai sus dovedesc o slabă capacitate de gestionare a situației, de identificare a problemelor structurale în cadrul AFIR, de identificarea și asigurarea resurselor necesare pentru buna funcționare a instituției și gestionarea apelurilor de proiecte. Pentru toatea acestea, șeful AFIR trebuie să oprească acest fiasco și să-și înainteze demisia de onoare, să lase profesioniștii să salveze ce se mai poate salva, să salveze țăranii și fermierii care au nevoie disperată de banii europeni”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM) a demarat, conform HG 332/2019, procedura pentru constituirea Consiliului Național al Muntelui (CNM) și invită organizațiile cu activitate pro-munte să se înscrie pentru a participa la procesul de selecție în vederea desemnării reprezentanților în cadrul CNM.

La nivel național se constituie Consiliul Național al Muntelui(CNM) cu scopul asigurării legăturii dintre Guvern și reprezentanții zonei montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor și politicilor acesteia, conform Legii muntelui nr. 197/2018 și Hotărârii de Guvern 332/2019 privind stabilirea componenţei, atribuţiilor şi responsabilităţilor comitetului de masiv şi ale Consiliului Naţional al Muntelui, cu modificările și completările ulterioare. CNM este prezidat de prim-ministrul României, iar ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este vicepreședintele CNM.

La procesul de selecție în vederea desemnării reprezentanților în cadrul CNM pot participa asociațiile agricultorilor și producătorilor din grupele de munți; grupurile de acțiune locală din zona montană; societatea civilă din cadrul organizațiilor cu activitate în domeniul protecției și dezvoltării durabile a zonei montane; fondul cinegetic din zona montană.

Pentru fiecare categorie de organizație, se va desfășura câte o procedură de selecție prin vot, iar reprezentantul desemnat va fi membru cu drept de vot în cadrul CNM.

De altfel, organizațiile trebuie să aibă sediul și să-și desfășoare activitatea în zona montană conform Ordinului comun MADR–MDRAP nr. 97/1332/2019 privind aprobarea criteriilor de încadrare şi a listei localităţilor din zona montană, pentru a se putea înscrie.

Organizațiile interesate vor transmite datele de identificare (nume organizație, nume/prenume președinte, adresă, e-mail, nr. telefon) la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 2 septembrie 2022.
Pentru mai multe informații, persoana de contact din partea ANZM este Mirela Candrea, consilier principal, nr. tel. 0230375036 – interior 13, mobil: 0746027585.

În perioada 19 – 21 august 2022 are loc un eveniment pentru toată familia, „Enisala – Unitate la Cetate”, organizat de Consiliul Județean Tulcea în parteneriat cu Primăria comunei Sarichioi.

La poalele cetății Enisala din județul Tulcea vor avea loc târguri cu produse tradiționale, cu produse ale meșteșugarilor dobrogeni, ateliere și jocuri pentru copii. Consiliul județean și Primăria Sarichioi apreciază că festivalul de la cea mai frumoasă cetate din Dobrogea este unul dintre cele mai importante evenimente culturale care vor avea loc în acest an în județul Tulcea.

enisala

Toți cei prezenți au prilejul să se bucure de trei seri minunate cu apusuri spectaculoase, focuri de artificii și show de lasere. Voia bună va fi întreținută de muzică, pe scena festivalului „Enisala – Unitate la Cetate” vor urca Ionuț Galani, Millenium, Vunk, Luminița Anghel, Cargo, Ovidiu Lipan Țăndărică, Voltaj. La spectacole intrarea este liberă.

Foto: Primăria Sarichioi și CJ Tulcea

În urmă cu un an producătorii din Comuna Hoghilag, județul Sibiu, au depus documentația la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru recunoașterea la Comisia Europeană a tuberozei ca produs agricol cu Indicație Geografică Protejată. Floarea se cultivă de aproape un secol pe colinele Transilvaniei.

Tuberoza de Hoghilag este prima floare din România şi a treia din Europa protejată la nivel european, după Azaleea de Gent (Belgia) și Trandafirul de Szoregy (Ungaria).

tuberoze

 

Un simbol românesc, mândria unui județ și etalonul frumuseții unei comunități

 

Autoritățile din comuna sibiană organizează, în perioada 6-7 august 2022, Sărbătoarea Tuberozelor din Hoghilag, un eveniment despre flori, despre frumos, despre recunoașterea europeană. În cadrul evenimentului vor avea loc tururi ghidate în grădinile cu tuberoze, evenimente culturale, serate muzicale, lansări de carte și toți cei prezenți vor putea descoperi gusturi locale.

 

Foto: https://www.facebook.com/sarbatoareatuberozei
        MADR

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea, a transmis pe 28 iulie 2022 o scrisoare către comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, prin care solicită o derogare privind perioada de retenție a animalelor în ferme, condiție obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat. Solicitarea ministrului român vine în contextul economic şi financiar dificil de la nivelul Europei, situație accentuată şi de conflictul din Ucraina. Mai mult, România se confruntă cu o secetă deosebită, afectând starea culturilor, în special a celor de primăvară (porumb, floarea-soarelui etc.), a păşunilor și bazei furajere, cu efecte semnificative asupra sectorului vegetal, şi implicit a celui zootehnic.

Mulți fermieri se confruntă cu dificultăți semnificative din punct de vedere financiar şi tehnic, din cauza creșterii prețurilor la input-uri, a sistemului de creditare costisitor care duce la un acces dificil la finanțare, precum şi la imposibilitatea de a-şi desfășura activitățile specifice din sectorul creșterii animalelor.

„Am solicitat adoptarea unor măsuri care să atenueze situația gravă a fermierilor şi, în acest sens, am transmis propunerea României de a primi o derogare excepțională pentru acest an pentru reducerea perioadei de retenție a efectivelor de la 100 de zile (ovine/caprine), respectiv de la 6 luni (bovine) la 90 zile de la termenul-limită de depunere a cererii unice de plată, fapt care nu creează discriminări între fermieri”, a declarat Petre Daea.

Controalele în teren efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie finalizate până la data de 15 august a.c., astfel încât să poată fi efectuată din 16 octombrie plata avansului pe suprafață. „Având în vedere deficiența de furaje cu care se confruntă unii fermieri din sectorul zootehnic, măsura permite mobilitatea turmelor de oi în zonele unde există masă vegetativă suficientă.”

Reducerea perioadei de retenție în situația actuală facilitează scoaterea animalelor de reformă din șeptel și ajută fermierul să asigure furajarea celorlalte animale din fermă în condiții optime, transmite MADR.

Pentru a evita dispariția sau diminuarea efectivelor de animale deținute de către solicitanții sprijinului cuplat în acest an, este necesar ca animalele care fac obiectul cererilor de sprijin cuplat voluntar să poată fi livrate sau înstrăinate înainte de a pierde foarte mult din punct de vedere calitativ și cantitativ la carcase și la producția de lapte. Totodată, Ministerul Agriculturii a primit numeroase solicitări ale fermierilor din sectorul zootehnic pentru o derogare privind durata perioadei de retenție a animalelor, condiție obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

  • În 2022, fermierii din România au putut alege dintr-un portofoliu complex de 17 hibrizi productivi Syngenta de floarea-soarelui ce acoperă toate tipurile de tehnologie din piață

  • În 2022, în România, creșterea vânzărilor semințelor de floarea-soarelui Syngenta a fost de două cifre, depășind piața din România, aflată în creștere ca suprafață cu 4,5% față de anul trecut

În 2022, floarea-soarelui a fost din nou o cultură preferată de fermierii din România, fiind cultivată pe o suprafață de peste 1.310.000 hectare, conform estimărilor Comisiei Europene. Această tendință de creștere a fost confirmată și prin interacțiunile echipei Syngenta cu fermierii.

În acest an, Syngenta România a pus la dispoziția fermierilor din România un portofoliu larg de 17 hibrizi, adaptați pentru orice tehnologie din fermă, clasică sau high-oleică, răspunzând cu succes la nevoile fermierilor legate de nivelul de productivitate și toleranțe. „2022 reprezintă încă un an de succes pentru floarea-soarelui Syngenta în România, cu o creștere estimată a cotei de piață de 3,5 puncte procentuale, consolidând tendința începută cu câțiva ani în urmă. Pentru fermierii din România, considerăm că sezonul 2023 va reprezenta un punct de referință în inovația geneticii Syngenta la cultura de floarea-soarelui. Syngenta România își menține tradiția și angajamentul de a oferi fermierilor din România acces la hibrizi de floarea-soarelui de ultimă generație, adaptați și productivi, acoperind toate segmentele de tehnologie în cultura de floarea-soarelui disponibile astăzi”, transmite compania.

***

Syngenta este una dintre companiile globale de vârf din agricultură, formată din Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds. „Ambiția noastră este să ajutăm la hrănirea în siguranță a populației globale, purtând în același timp de grijă planetei. Avem ca obiectiv îmbunătățirea calității, siguranței și sustenabilității agriculturii prin știință de vârf și soluții inovative de protecția culturilor. Tehnologiile noastre îi ajută pe milioanele de fermieri din lume să utilizeze mai rațional resursele agricole limitate.”
Syngenta Crop Protection și Syngenta Seeds sunt parte a Syngenta Group cu peste 49.000 de angajați, în mai mult de 100 de țări, care lucrează împreună pentru a transforma modul în care se face agricultură. „Prin parteneriate, colaborare și The Good Growth Plan, ne-am angajat să accelerăm inovația pentru fermieri și natură, să depunem toate eforturile spre reducerea intensității de carbon în agricultură, să susținem operatorii care lucrează în agricultură să rămână în siguranță și sănătoși și să colaborăm, prin parteneriate, pentru a avea un impact pozitiv asupra agriculturii, naturii și societății.”
Pentru a afla mai multe informații, accesați: www.syngenta.com și www.goodgrowthplan.com
Pagina 1 din 81

newsletter rf

Publicitate

Banner Agromalim 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista