În ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie 2026, a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 751/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prezentul act normativ modifică HG nr. 751/2026 prin includerea unei definiții unitare pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, acesta reprezentând valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. De asemenea, Hotărârea revizuiește art. 9 alin. (2), în vederea clarificării și aplicării unitare a metodologiei de calcul. Astfel, sumele totale acordate unui beneficiar se stabilesc prin înmulțirea grantului pe hectar, obținut potrivit prevederilor alin. (1), cu suprafața determinată de APIA în urma tuturor controalelor în IACS, din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025.

Modificarea este necesară deoarece suprafața declarată de beneficiar în procesul-verbal poate fi diferită de cea determinată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar utilizarea acesteia ca referință pentru calcularea sprijinului poate conduce la stabilirea cuantumului ajutorului prin raportare la o suprafață care nu corespunde suprafeței confirmate prin verificările administrative făcute de APIA. Măsurile cuprinse în prezentul act normativ vizează compensarea tuturor pierderilor de venit rezultate direct din daunele aduse culturilor de floarea-soarelui și porumb. 

Cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență depuse anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri își mențin valabilitatea sub aspectul eligibilității, iar determinarea și plata sumelor cuvenite beneficiarilor se realizează prin aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2).

„Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Astfel, susține MADR, modificările propuse asigură o bază de calcul obiectivă și verificabilă, protejând bugetul de stat prin raportarea plăților la suprafețe certe, determinate în IACS.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.

Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.

Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.

În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.

În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.

În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.

Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.

În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.

Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!

Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.

Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!

Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.

În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?

În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?

Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.

Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!

După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.

Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.

Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.

Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.

Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.

Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la  1 octombrie 2026, a confirmat progresele realizate în cadrul platformei sale de tehnologie pentru grâu hibrid prin anunțarea Xpedite™, sistemul utilizat pentru crearea hibridului de grâu, care va fi lansat la sfârșitul anului 2027.

Testele de cercetare desfășurate pe parcursul mai multor ani demonstrează și confirmă producțiile constant ridicate ale grâului hibrid, precum și stabilitatea producției sale, respectiv reziliența în fața unei varietăți de condiții nefavorabile, inclusiv boli și secetă.

Compania estimează că grâul hibrid va accelera dezvoltarea portofoliului său de grâu din America de Nord, generând venituri de 500 milioane de dolari până în 2035 și de un miliard de dolari până în 2040, inclusiv venituri din licențiere. Astfel, grâul va deveni al treilea pilon al afacerii Vylor, alături de porumb și soia.

„Grâul este cultivat pe aproape 550 de milioane de acri la nivel global și pe peste 60 de milioane de acri în America de Nord, ceea ce îl face a treia cea mai importantă cultură din regiune. De asemenea, și foarte important, reprezintă o sursă esențială de hrană pentru sute de milioane de oameni, furnizând 20% din caloriile consumate la nivel mondial. Aceste cifre oferă o imagine a amplorii impactului pe care îl poate avea tehnologia noastră. Suntem încântați să începem colaborarea cu fermierii pentru a-i ajuta să producă mai mult din această cultură esențială și să contribuim la satisfacerea nevoilor unei populații globale în creștere”, a declarat Judd O'Connor, viitorul director comercial și operațional al Vylor.

Semințele hibride sunt create prin încrucișarea a doi părinți diferiți din punct de vedere genetic pentru a produce plante mai rezistente și cu potențial de producție superior pentru fermieri.

Grâul hibrid al Vylor este construit pe baza unui sistem unic în industrie, proprietate a companiei și non-OMG. Acesta crește potențialul de producție cu 10%¹, utilizând aceeași suprafață de teren și aceleași resurse, este mai rezistent la secetă, iar grâul hibrid creat cu ajutorul Xpedite™ poate produce cu până la 20%² mai mult decât soiurile de elită în condiții de deficit hidric. De asemenea, accelerează introducerea pe piață a noii germoplasme de elită prin creșterea capacității de producție a semințelor parentale. Fiind rezultatul ameliorării convenționale, grâul hibrid pe care Vylor îl va lansa în America de Nord nu necesită aprobare de reglementare.

Spre deosebire de alte sisteme de hibridare a grâului, cunoscute de decenii, tehnologia proprietate a Vylor s-a dovedit în teste eficientă în 100% dintre tipurile de germoplasmă de grâu evaluate, permițând progrese genetice mai rapide și furnizarea semințelor la scară comercială. Compania estimează că tehnologia sa pentru grâu hibrid va dubla, până în 2040, ritmul anual al progresului genetic comparativ cu grâul convențional.

Grâul hibrid Vylor produce boabe care respectă aceleași standarde de calitate ca grâul varietal și nu necesită echipamente sau practici speciale de gestionare a culturii, ceea ce le permite fermierilor să își mențină metodele actuale de cultivare. Compania va lansa în 2027, în America de Nord, grâu Hard Red Winter, urmând să adauge Soft Red Winter în 2029 și Hard Red Spring în 2030. În paralel, Vylor intenționează să se extindă și în alte regiuni ale lumii prin activitatea sa comercială proprie, precum și prin acorduri de licențiere, parteneriate și achiziții.

Clic aici pentru a viziona materialul video Vylor despre știința din spatele grâului hibrid.

1. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 41 de locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 18 locații din Kansas, Nebraska, Colorado și Oklahoma.

2. Teste interne de producție pentru hibrizii de lansare: trei ani de testare (2024, 2025 și 2026) în 20 de locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma; pentru hibrizii aflați în dezvoltare: un an de testare (2026) în 10 locații din Kansas, Colorado, Nebraska și Oklahoma.

Vylor este o companie de semințe și genetică avansată care, de mai bine de un secol, se concentrează pe furnizarea de inovații revoluționare pentru fermieri. Bazându-se pe unul dintre cele mai valoroase fonduri genetice din agricultură și pe biotehnologii transformatoare, Vylor își valorifică expertiza științifică pentru a oferi tehnologii de ultimă generație care ajută fermierii din întreaga lume să își crească producțiile. Prin expertiza sa în științe avansate, accesul puternic la piață și activitatea de licențiere aflată în extindere, Vylor creează valoare și generează creștere pentru fermieri, clienți și acționari, contribuind astfel la hrănirea populației. Mai multe informații pot fi găsite pe vylor.com.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.

Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.

În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-un an în care fermierii taie din costuri, diferența nu o face economia uniformă, ci o face investiția pusă acolo unde cultura e vulnerabilă, judecată prin costul pe hectar și prin rezultatul măsurat în câmp. Iar performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență. „Avem un tâlc” a fost tema conferinței de presă organizată de Aectra Agrochemicals la sediul din București, în care compania a prezentat tehnologiile profitului, studii de piață și noua gamă de biostimulatori Aectra Active, creată și produsă în România, la Câmpia Turzii. De peste trei decenii, Aectra este prezentă pe piața românească cu soluții pentru nutriția și biostimularea plantelor, cât și cu producție proprie de biostimulatori și fertilizanți.

Prețuri mici la recoltă, inputuri scumpe, o climă tot mai imprevizibilă, toate acestea au făcut ca fermierii din țara noastră să intre în sezonul de toamnă cu bugete strânse. „Într-o agricultură în care fiecare leu trebuie justificat, întrebarea decisivă este cât din investiția făcută se transformă în recoltă și profit. Cum poate obține fermierul 1–2 tone în plus la hectar și un câștig real după acoperirea costurilor intervențiilor? De peste trei decenii pe piața românească, Aectra a fost condusă de principiul „Tehnologiile Profitului”: expertiză în nutriția și biostimularea plantelor, experiența fermierilor și soluții integrate, alese după nevoia culturii și momentul intervenției. Fiecare alegere tehnologică trebuie să se regăsească în profitul fermei”, arată Dan Farcaș, director executiv Aectra Agrochemicals.

Agricultura este văzută de Aectra ca un campionat care se construiește etapă cu etapă, iar conceptul „Campionatul din câmp” este inspirat din Formula 1 și exprimă o realitate agronomică: performanța se construiește prin pregătire, intervenții la momentul potrivit, măsurători și lucru în echipă. „Startul culturii, dezvoltarea rădăcinilor, masa vegetativă, înflorirea și umplerea recoltei sunt etape legate între ele. Rezultatul unui sezon depinde de felul în care sunt gestionate împreună”, punctează Dan Popescu, președintele Aectra Agrochemicals.

Un studiu Aectra realizat în anul 2024, cu circa 100 de fermieri profesioniști, reprezentând peste 100.000 ha, a evaluat pierderi de ordinul tonelor pe hectar asociate insuficiențelor de nutriție (azot, fosfor, potasiu), fundației culturii, pornirii întârziate în vegetație, polenizării incomplete etc. Studiile făcute în septembrie 2026 privind distribuția de inputuri și retailul agricol completează perspectiva, astfel că decizia de investiție a fermierului are nevoie de un cost pe hectar justificat, recomandare tehnică și rezultate credibile în câmp.

„Expertiza tehnologică arată unde se formează și unde se pierde producția. Studiile de piață arată ce îi ajută pe fermieri să aleagă soluțiile potrivite. Aectra Agri Club aduce în dialog experiența fermierilor performanți. Noua gamă cu principiul Aectra Active transformă această orientare în formulări care combină nutriția minerală cu biostimularea, pentru funcții agronomice precise la costuri eficiente pe hectar. Miza este profitabilitatea construită sezon după sezon: o pierdere evitată, o fertilizare mai bine valorificată sau o lucrare executată mai eficient pot schimba marja fermei. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, explică Dan Farcaș.

Cinci etape, un singur obiectiv: 1–2 tone în plus la hectar și un rezultat economic superior, tâlcul Aectra

Producția nu se decide la recoltare, ci se construiește în fiecare etapă. În „Campionatul din câmp”, fiecare etapă o pregătește pe următoarea. Unele ferestre de intervenție nu se mai redeschid: răsărire neuniformă, rădăcini nedezvoltate, o verigă pierdută, dezvoltarea întârziată sau fertilitatea afectată pot limita recolta. Expertiza Aectra transformă această complexitate într-o recomandare simplă pentru fermier, acesta trebuind să identifice veriga vulnerabilă și să aleagă intervenția potrivită cât timp aceasta poate aduce valoare.

Cele cinci etape care duc la un rezultat economic superior sunt:

1. Startul culturii: câștigăm timp și uniformitate

Instalarea corectă a culturii creează baza recoltei. De exemplu, la grâu, semănatul târziu, solul rece sau apa limitată pot întârzia răsărirea. Obiectivul este o energie germinativă superioară, o cultură uniformă, cu mai multe zile utile de vegetație înainte de iarnă.

2. Dezvoltarea timpurie: rădăcini, acces la nutrienți, pregătire pentru iernare

Nu contează numai ce am aplicat, ci ce poate folosi planta. Dezvoltarea rădăcinilor, disponibilitatea fosforului și pregătirea pentru iernare trebuie privite împreună. Experiența fermierilor arată că pierderea medie estimată la grâu pentru pregătirea slabă de iernare a fost de circa 1.164 kg/ha; pentru blocarea fosforului, de circa 710 kg/ha.

3. Masa vegetativă: repornire și eficiența nutriției

Primăvara, cultura are nevoie de reluarea rapidă a activității, nutriție accesibilă și un aparat foliar funcțional. Fermierii au estimat la 584 kg/ha pierderea medie asociată repornirii întârziate la grâu. O cultură suficient dezvoltată cere pregătire pentru stres; una rămasă în urmă cere recuperare, cât timp condițiile o permit.

4. Înflorirea și formarea producției: protejăm fertilitatea

Polenizarea, fecundarea și menținerea organelor productive influențează direct recolta. Fermierii au evaluat la circa 650 kg/ha pierderea medie asociată polenizării parțiale la floarea-soarelui. Intervenția urmărește susținerea proceselor fiziologice în această etapă critică.

5. Umplerea și maturarea: valorificăm ce am construit

Menținerea activității foliare și a nutriției în perioada de umplere susține masa și calitatea recoltei. Obiectivul de 1–2 t/ha se urmărește printr-o tehnologie coerentă, adaptată culturii și fermei. Lotul martor, cântărirea și comparația economică arată rezultatul: valoarea recoltei suplimentare minus costul intervențiilor.

Fermierul investește când vede valoarea, explicată de specialist și dovedită în câmp

Cercetările Aectra din ultima perioadă reunesc circa 140 de participanți din distribuția de inputuri și retailul agricol și aproximativ 100 de fermieri profesioniști. Au fost urmărite două întrebări complementare: unde se pierde producție și ce îl convinge pe fermier să investească pentru a limita aceste pierderi.

„Studiile evidențiază trei repere comune: valoarea economică, recomandarea consultantului/distribuitorului și experiența demonstrată. McKinsey analizează cumpărarea produselor biologice (biostimulatori și biocontrol) pe scale diferite, însă se evidențiază o diferență de percepție a fermierului european punând pe primul loc experiența demonstrată”, menționează George Pârvu, Senior Consultant Marketing Aectra Agrochemicals.

Reducerea excesivă a cheltuielilor din ultimii ani, sub presiunea costurilor și a extremelor climatice, riscă să limiteze potențialul culturilor. Studiul Aectra arată că argumentele tehnologice pot schimba perspectiva: după analizarea pierderilor de producție și a posibilităților de limitare a acestora, 79% dintre fermierii participanți au optat pentru investiții orientate spre profit. Cu pierderi estimate de la sute de kilograme la peste o tonă pe hectar pe fiecare etapă critică, explicația tehnică și dovada din câmp îi permit fermierului să decidă în cunoștință de cauză.

„Convergența este clară: valoarea economică trebuie explicată de un partener credibil și confirmată prin rezultate practice ale tratamentului și rezultatului”, a specificat George Pârvu.

De la Miami la fermele din România, biostimulatorii câștigă importanță critică

Un studiu Kynetec din 2024, prezentat la Biostimulants World Congress și completat la BioEx Shanghai în martie 2025, arată o creștere de aproximativ 55% în 5 ani la nivel global și chiar superioară în Europa. Kynetec identifică scumpirea îngrășămintelor printre factorii care au susținut această evoluție, dar și cerințele funcționale (nutriție, toleranța la secetă, temperaturi extreme, calitatea recoltei etc).

Studiul McKinsey Global Farmer Insights 2026, realizat pe 5.500 fermieri din zece țări, completează imaginea: 43% dintre fermierii de culturi de câmp intervievați folosesc biostimulatori. Într-un context de marje comprimate, criteriile europene arată că adoptarea este legată în primul rând de rentabilitate și performanță dovedită.

Transformarea dovezii în decizie

Presiunea financiară face și mai necesară identificarea soluților de creștere a câștigului pe hectar. În studiul Aectra, 71% dintre respondenți apreciază situația financiară a fermierilor ca fiind mai slabă decât în 2025, iar 80% consideră încrederea în investiții scăzută sau foarte scăzută.

„Campionatul din câmp devine o cerință concretă: identificarea pierderilor, recomandarea intervenției și verificarea câștigului, transformă un risc necalculat în profit. Consultanța și experiențele împărtășite prin Aectra Agri Club îi permit oricărui fermier să aleagă în cunoștință de cauză. Acesta este sensul Tehnologiilor Profitului”, spune Dan Farcaș.

Aectra Agri Club, experiență din fermă în fermă

Aectra Agri Club este o comunitate de fermieri profesioniști și specialiști care transformă experiența din ferme în soluții pentru creșterea profitabilității. Membrii lucrează direct peste 15.000 ha și reprezintă, prin ferme și cooperative, aproape 75.000 ha. Întâlnirile tematice și vizitele în câmp abordează întregul sistem de producție: sol, nutriție, dezvoltarea culturii, lucrări, utilaje, irigații etc. Principiul Clubului este „O problemă, o soluție, o concluzie”.

Marcel Caruz explică: „În luna martie, valorificăm fertilizarea și realocăm inteligent costurile. Nutrienții plătiți nu sunt întotdeauna accesibili plantei. Discuția despre relația sol–rădăcină–nutrienți a pus în prim-plan valorificarea fertilizării existente, cu soluții precum BlackJak pentru susținerea înrădăcinării și accesului la nutrienții blocați în sol. Dialogul a extins calculul asupra cheltuielilor fermei. Economiile din lucrări și echipamente trebuie evaluate împreună cu oportunitățile de investiție în cultură. Concluzia este că, valorificăm ce am plătit deja și mutăm banii din risipă în intervenții rentabile”.

În luna iunie, azotul se judecă prin recolta obținută. „Azotul scump, insuficient valorificat, apasă semnificativ asupra costului de producție. La întâlnirea din Costești, eficiența sa a fost analizată prin corelarea fertilizării cu apa disponibilă, solul, evoluția culturii și momentul intervenției. Direcția discutată: reducerea consumului specific de azot (ex. la grâu de la 28 spre 20 kg substanță activă/tona de recoltă), prin valorificarea mai eficientă a fertilizării (ex. NHDelta), adaptate fenofazelor relevante. Concluzia, măsurăm kilogramele de azot necesare unei tone de recoltă, nu doar doza aplicată pe hectar”, arată Marcel Caruz.

În luna octombrie se eficientizează lucrările și se protejează startul culturii. Anul acesta, la întâlnirea din 15 octombrie de la ferma Sanagro, tema „Producția se construiește din toamnă” a legat eficientizarea lucrărilor și economia de motorină de calitatea startului culturii: dozele optime de semănat și răsărirea uniformă, energia germinativă (Atonik), resturile vegetale, disponibilitatea nutrienților și relația rădăcină–apă–nutrienți (Blackjak), folosirea apei limitate, înrădăcinare și pregătire pentru iarnă (Terra Sorb) și recuperarea culturilor întârziate. Miza: 20 de spice/m² în minus pot însemna 280 kg/ha pierdute. Utilajele se judecă prin calitatea lucrării, capacitatea potrivită fermei și costul total, inclusiv finanțarea. Evitarea supradimensionării poate elibera sume importante pentru nutriția și susținerea culturilor. Concluzia o spune Marcel Caruz: „Eficientizăm costurile la lucrări și utilaje, protejând potențialul de producție care se construiește din toamnă”.

Pentru anul 2027, membrii Aectra Agri Club au propus comparații între ferme privind tehnologiile, costurile și rezultatele, cu rapița ca posibilă cultură comună de referință. Obiectivul este ca experiența fiecărei ferme să devină utilă și celorlalte: ce intervenție a funcționat, în ce condiții și câți bani a lăsat în plus pe hectar.

În Campionatul din câmp, potrivit Aectra, performanța se judecă prin rezultatul economic și consecvența de la un sezon la altul.

Aectra Active, nutriție minerală și biostimulare

Noua gamă Aectra Active se caracterizează prin formulări rafinate de-a lungul a cinci ani, proiectate pentru funcții agronomice precise și costuri eficiente pe hectar.

Gama Aectra Active combină macroelemente și microelemente minerale cu ingrediente pentru biostimulare, selectate după obiectivul agronomic. Formulările au fost îmbunătățite succesiv prin cercetare în laborator, testări în câmp și adaptare la nevoile culturilor. „În funcție de produs, componentele includ aminoacizi, extracte de alge, acizi humici sau fulvici, vitamine și alte ingrediente active. Combinațiile urmăresc utilizarea eficientă a nutrienților, înfrățirea, creșterea vegetativă, răspunsul la stres și formarea recoltei. Valoarea rezultă din complementaritatea componentelor, la doza și momentul potrivite”, arată Florian Sturza, directorul fabricii Aectra Agrochemicals.

Gama Amino conține formulări adaptate culturilor. „Amino Oil pentru oleaginoase, Amino Maize pentru porumb, Amino Cereal pentru cereale păioase și Amino Triplu 7, cu aport echilibrat de NPK, ilustrează această abordare. Recomandările sunt adaptate nevoilor culturii și fenofazei. Gama Amino este parte a platformei Aectra Active, al cărei portofoliu depășește aceste patru formulări”, a adăugat Florian Sturza.

Dezvoltarea și producția proprie de la Câmpia Turzii susțin atât portofoliul Aectra, cât și soluțiile pentru parteneri. Prin Aectra Inside, distribuitorii beneficiază de expertiză în formulare și integrare tehnologică pentru formulări adaptate propriilor nevoi sau asocierea produselor din portofoliul lor cu soluții consacrate ale companiei Aectra. „Obiectivul este creșterea valorii agronomice și comerciale a ofertei distribuitorului, prin complementaritatea nutriției și biostimulării, recomandări clare și evaluarea rezultatelor în fermă”, a mai spus directorul fabricii Aectra de la Câmpia Turzii.

Aectra Active, gama Amino și Aectra Inside răspund împreună cerințelor evidențiate de studii: cost eficient pe hectar, recomandare tehnică de încredere și dovadă în câmp. „Pentru fermier, ținta este câștigul după costul intervenției. Pentru distribuitor, un portofoliu diferențiat prin expertiză și contribuția la profitabilitatea clientului. Astfel, Tehnologiile Profitului transformă complexitatea formulării în soluții ușor de ales, integrat și aplicat”, a punctat președintele Aectra, Dan Popescu.

Șapte lecții din Formula 1 pentru „Tehnologiile Profitului”

„Campionatul din câmp”, paralela cu Formula 1 exprimă o idee simplă, anume: performanța se construiește prin pregătire, precizie și consecvență.

Conform Aectra, șapte principii leagă circuitul de câmp:

1. Un start bun creează potențialul. Instalarea uniformă a culturii pune bazele recoltei.

2. Condițiile dictează strategia. Tehnologia se adaptează solului, vremii și stării plantelor.

3. Momentul intervenției face diferența. Fiecare fenofază are oportunități care trebuie valorificate la timp.

4. Rezultatele se măsoară. Comparațiile în câmp și calculul economic arată valoarea intervențiilor.

5. Performanța este un efort de echipă. Experiența fermierului, consultanța și tehnologia se completează.

6. Detaliile se adună în marjă. Pierderile evitate și resursele valorificate mai bine contribuie la profitabilitate.

7. Consecvența câștigă campionatul. Fiecare sezon aduce experiență pentru decizii mai bune în următorul.

Pentru Aectra, „Tehnologiile Profitului” înseamnă transformarea expertizei și a soluțiilor validate în decizii simple, aplicate la timp și evaluate prin câștigul fermierului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Este cunoscut că agricultura este domeniul total dependent de prezența apei. În țara noastră, în anii normali din punct de vedere climatic, avem zone favorabile culturilor agricole precum Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei, dar și zone care înregistrează deficit de umiditate cum sunt Câmpia Olteniei și Munteniei, Dobrogea și Sudul Moldovei care necesită irigații.

Cu schimbările climatice, cu extinderea fenomenului de secetă, apare deficit de umiditate în toate zonele afectate.

Dacă analizăm situația din Bărăganul de Nord aici deficitul de umiditate este de 100-150 mm în anii umezi, de 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii secetoși. Aici nu se poate vorbi de agricultură performantă fără irigații.

În România sunt pretabile pentru irigat 5,4 milioane de hectare și s-a stabilit ca până în 2028 să se asigure aplicarea irigațiilor pe 2,7 milioane de hectare.

Conform prevederilor OCDE, dacă temperatura va crește cu 4°C față de perioada preindustrială, seceta va deveni de șapte ori mai frecventă și mai severă. Chiar la creșteri de 1,5-2°C se așteaptă creșterea stresului hidric peste tot. Solul va deveni tot mai uscat, pierzând capacitatea de a reține apa (umiditatea). Nivelul râurilor și pânza freatică sunt în scădere, scade producția agricolă și siguranței alimentară. Impactul economic al secetei s-a dublat față de 2000, iar până în 2035 costurile secetei ar putea crește cu 35-110 %. Se cer irigații, conservarea apei, soiuri rezistente.

De aceea este necesar să se mențină solurile sănătoase, bine întreținute care ar putea sechestra 27% din cantitatea de Carbon necesară a fi neutralizată pentru a menține creșterea încălzirii globale sub 2°C.

Necesarul de hrană pentru o populație în continuă creștere este tot mai mare. Era prevăzut pentru 2050 o populație de 9 miliarde, iar pentru 2100 să ajungă la 10 miliarde. În asemenea condiții, FAO stabilea ca până în 2050 producția să crească cu 70%.

Recent s-a evaluat că până în 2070 populația globului va fi de 11,7-12,4 miliarde. De aceea sunt absolut necesare cantități sporite de hrană, iar extinderea irigațiilor este obligatorie.

Resursele de apă care curg prin și sub România sunt de 134,6 miliarde m³ și apa respectivă este folosită 16% pentru consumul populației, 23% pentru agricultură și 60% pentru industrie.

Sunt asigurați 20 miliarde m³ de Dunăre, 13,68 miliarde m³ de râurile interioare și 4,67 miliarde m³ din apa freatică și de adâncime.

Desigur, sunt perioade de secetă severă când scade și nivelul Dunării, și al râurilor interioare. De aceea este imperios necesar să fie amenajate cât mai multe lacuri artificiale de acumulare a apei în perioadele cu ploi torențiale și topirea zăpezii pentru a avea apa necesară irigației în perioadele de secetă severă.

Necesitatea sporirii producției agricole impune, printre alte măsuri tehnologice, aplicarea cantității corespunzătoare de îngrășăminte. O fertilizare nerațională, fără a ține seama de ce oferă solul și de cerințele plantelor pentru un anumit nivel de producție, de etapele când are loc consumul maxim de elemente nutritive, dar și de evoluția condițiilor climatice, poate provoca pierderi de nutrienți care duc la poluarea solului și apei.

Avem în vedere, în special, pierderile de nitrați deoarece ionul NO₃ nu este reținut de complexul coloidal al solului, el este ușor luat de plante, dar și ușor levigabil mai ales în zonele irigate.

Prin urmare, avem aici probleme cu două secvențe importante ale tehnologiei de cultură care necesită un nivel de profesionalism mai ridicat și anume administrarea îngrășămintelor și administrarea apei. Îmi amintesc că la începutul anilor ’90 când a avut loc retrocedarea pământului, el nu a mai ajuns la vechii proprietari, ci la fiii și nepoții acestora. Peste 90% dintre noii proprietari proveneau din alte domenii de activitate și nu aveau nici elementare noțiuni despre agricultură, deși au devenit cultivatori. Atunci, prof. Nicolae Ștefan, ministru al Agriculturii, a solicitat ICCPT Fundulea soluții ca împreună cu ministerul și direcțiile agricole județene să fie inițiați în problemele agriculturii noii cultivatori. În cadrul ICCPT Fundulea am înființat, organizat și condus primul laborator de Extensie, Consultanță și Propagandă Agricolă din cercetarea agricolă românească.

În cadrul acestui laborator am realizat:

1. În revistele de specialitate agricolă, cu apariție săptămânală și lunară, am publicat articole de sezon cu problemele din perioada respectivă și modul de rezolvare a lor. Personal am publicat peste 1.500 de articole având o experiență în publicistica agricolă de peste 50 de ani, în afară de articolele publicate de colegii din Institut și din Stațiuni.

2. Am elaborat peste 20 cărți de specialitate și broșuri în mii și mii de exemplare care au fost difuzate gratuit, prin direcțiile agricole, către cultivatori. Exemplu: „Cum lucrăm pământul”, „Când, cum și cu ce executăm semănatul culturilor agricole”, „Fertilizarea culturilor agricole și mașinile folosite”, „Tehnologia lucrărilor mecanizate în cultura florii-soarelui” etc. În ultimul timp am elaborat o lucrare, „ABC-ul mecanizatului”, având în vedere că mulți dintre noii cultivatori au luat tractoare și lucrează cu ele.

3. La începutul fiecărei campanii agricole, prin Direcțiile Agricole se organizau ședințe de instruire cu problemele din campania respectivă, unde cercetătorii din Institut și Stațiuni țineau lecții cu problemele respective.

4. În fiecare zonă agricolă au fost înființate loturi demonstrative cu soiuri și hibrizi, precum și tehnologii de cultură care erau vizitate de cultivatori și vedeau concret ce se pretează cel mai bine în zona lor.

5. Anual, în Institut și în unele Stațiuni se organizează așa numitele „Zile verzi”, ca Ziua grâului și orzului, Ziua florii-soarelui și soiei, Ziua porumbului și sorgului, la care participă sute de cultivatori și se informează cu ce este nou în cercetarea științifică din agricultură.

6. Se au în vedere și fermele mari din fiecare zonă, care sunt conduse de specialiști de înaltă clasă și pot servi ca modele.

Pe parcurs problemele s-au mai clarificat, deoarece o parte din micii cultivatori au dat pământul în arendă la fermele mijlocii și mari, iar o parte dintre noii cultivatori au devenit buni fermieri.

În acest fel, ICCPT Fundulea a participat la o bună informare a cultivatorilor.

Administrarea îngrășămintelor și aplicarea irigațiilor

Acum, continuăm cu elemente mai amănunțite prin care să prevenim poluarea cu nitrați în zonele irigate.

Avem în vedere, pe de o parte, modul de administrare a îngrășămintelor, iar pe altă parte, tehnologia aplicării irigațiilor.

La administrarea îngrășămintelor trebuie avut în vedere:

1. Nici o fertilizare nu este indicat să se facă în orb, ci numai după cartarea agrochimică a fiecărei parcele, repetate la 3-4 ani.

2. Se vor aplica doze optime ținând seama de ce oferă solul și de ce pretind plantele pentru un anumit nivel de producții.

3. Complexul de măsuri agrotehnice, în afară de fertilizare, optimizează factorii de vegetație și asigură o bună valorificare a nutrienților, fără poluare.

4. Prezența asolamentului cu ierburi perene împiedică levigarea nitraților.

5. Îngrășămintele organice îmbunătățesc însușirile solului și au capacitate de a oferi nitrați treptat și rețin plusul, evitând poluarea.

6. Aplicarea fertilizanților lichizi este de 4-5 ori mai eficientă deoarece 95% din nitrați se absorb de plantă în primele zile, față de 25% la cei solizi.

7. Trebuie stabilite cu grijă epocile de aplicare urmărindu-se faza de consum maxim și când plantele au un început de stres pentru a consuma intens.

8. Nu este indicată fertilizarea în mustul zăpezii, deoarece îngrășămintele se dizolvă în 1-2 săptămâni, când plantele sunt în repaus vegetativ. În aceste condiții, se pierde 40-50% din azotat și 60% din uree, provocând poluarea.

9. Trebuie ținut seama și de solubilitatea îngrășămintelor, cunoscând că fosforul are solubilitate redusă, de 10-20%, potasiul 30-40%, iar azotatul în totalitate.

10. Pentru evitarea poluării îngrășămintelor azotate, este indicat să se aplice în 2-3 reprize, ținând seama de ritmul de consum al plantelor și de evoluția vremii.

11. Cel mai indicat este să se aplice îngrășăminte cu descompunere treptată/controlată.

12. Tipurile de îngrășăminte se aleg în funcție de sol de cultură și de condițiile climatice astfel:

• pe sol cu pH acid se aplică nitrocalcar;

• pe sol alcalin se aplică sulfat de amoniu (NH4)₂SO₄;

• pe sol cu pH neutru se aplică azotat de amoniu NH₄NO₃;

• pentru floarea-soarelui, rapița, in, sfecla de zahăr se aplică K și N;

• pe suprafețele cu agricultură conservativă se aplică îngrășăminte complexe.

13. La culturile de toamnă fertilizarea cu azot se face numai pe solurile sărace și cel mult 1/3 din doză.

14. Aplicarea îngrășămintelor în benzi, în apropierea plantelor asigură o mai bună valorificare și evită poluarea.

Alte măsuri:

• Folosirea ureei ENPRO asigură protecția azotatului, fără pierderi prin levigare;

• Tehnologia NG-îngrășăminte cu N și S care se pulverizează plante și are inhibitori pe bază de uleiuri vegetale, asigură azot 70-90 zile și reduce levigarea;

• Aplicarea produsului Instinct reduce pierderile prin levigare;

• Interzis spălarea mașinilor de administrat îngrășăminte în râuri, lacuri;

• Evitat stocarea provizorie a îngrășămintelor pe teren, au loc scurgeri în apa freatică.

La aplicarea irigațiilor se urmărește:

1. Pericolul poluării cu nitrați are loc când se irigă:

• pe solurile nisipoase, foarte ușor permeabile;

• când pânza freatică este la mai puțin de 2 m adâncime;

• când se aplică doze mari de îngrășăminte necorelate cu capacitatea și ritmul de consum al plantelor. Acestea trebuie evitate.

2. Tehnica de irigare și normele de udare se stabilesc în funcție de caracteristicile solului, atât pentru prevenirea poluării cu nitrați, cât și pentru evitarea sărăturării secundare a solului.

3. Momentul irigării se alege când plantele au început să sufere un ușor stres hidric pentru a consuma mai intens apa și nutrienții.

4. Să se asigure o irigare cât mai uniformă pentru a evita formarea zonelor cu exces de apă (când terenul nu este bine nivelat) și scurgerile la suprafață când terenul este în pantă.

5. În zonele cu sol mai greu permeabil și o capacitate bună de reținere a apei, se poate folosi irigarea prin aspersiune sau pe brazde fără pericol de poluare.

7. Este indicat ca încă de la semănat să se aplice un îngrășământ starter care să favorizeze o mai bună înrădăcinare pentru a valorifica un volum mai mare de sol pentru consum de apă și nutrienți.

8. Pentru a nu avea exces de nitrați în anumite etape ale vegetației este indicat să se mențină terenul permanent verde. Prin aceasta se asigură și protecția solului, se consumă îngrășămintele rămase de la cultura anterioară, cât și ce se formează prin nitrificare evitând poluarea și asigurând materia organică pentru sol.

9. Atenție la parcelele pe care s-au efectuat arături adânci sau lucrări de scarificare, deoarece pericolul de poluare cu nitrați este mai mare.

Prin urmare, aplicând corect toate aceste măsuri se poate evita pericolul de poluare cu nitrați.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Mașina de tocat asigură menținerea solului curat și sănătos

Să învățăm cum se pot obține recolte bune și în condiții de secetă

Istoria sfeclei de zahăr în România

Vylor, compania axată pe semințe avansate și genetică avansată rezultată în urma separării de Corteva a prezentat portofoliul de dezvoltare pentru porumb. Foaia de parcurs a inovației pe mai mulți ani va consolida poziția de lider a Vylor pe piața porumbului în principalele sale geografii, va extinde opțiunile și flexibilitatea fermierilor și va genera creștere pe termen lung, avantajată de redevențe. Compania își consolidează poziția de lider pe piață și estimează venituri suplimentare de două miliarde USD până în 2035.

„Porumbul este deja una dintre cele mai cultivate culturi din lume, iar importanța sa va continua doar să crească. Portofoliul nostru schimbă regulile jocului până în 2035 prin cea mai avansată trăsătură genetică din istorie a industriei concepută pentru a îmbunătăți producția și stabilitatea producției. În testele de câmp desfășurate în Americi, noul caracter genetic a adus un spor mediu de producție de aproximativ 0,19 t/ha, cu rezultate care au ajuns până la 0,63 t/ha în cele mai bune condiții”, a declarat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor.

Se estimează că portofoliul de porumb al Vylor va genera peste două miliarde de dolari venituri suplimentare până în 2035, inclusiv din licențiere. În total, Vylor este pe cale să lanseze șapte noi platforme tehnologice pentru porumb până în 2035, care împreună vor fi comercializate în 90% din afacerea Vylor din domeniul porumbului.

„Portofoliul impresionant de porumb al Vylor va fi rezultatul direct al miliardelor de dolari pe care le-am investit în ultimul deceniu pentru a ajuta fermierii să țină pasul cu piețele în creștere și în schimbare. Construim platforme tehnologice pe termen lung, avantajate din punctul de vedere al redevențelor, care oferă companiei Vylor mai multă libertate de a inova, dezvoltă afacerea noastră de licențiere și poziționează compania pentru o conducere susținută”, a adăugat Sam Eathington.

În 2028, Vylor se așteaptă să lanseze în America Latină strategia de dezvoltare pentru inovație în porumb prin tehnologia Abranvo™, o platformă care oferă control eficient asupra omizii frunzelor prin două noi moduri de acțiune, împreună cu producție și stabilitatea producției, precum și multiple moduri de toleranță la erbicide. Aceasta va fi urmată de lansarea următoarei generații de control al insectelor dezvoltată de Vylor, cu încă două noi moduri de acțiune, extinzând controlul asupra omizii frunzelor.

În 2029, strategia de dezvoltare se va muta în America de Nord, unde Vylor intenționează să furnizeze tehnologia sa de nouă generație pentru controlul insectelor care atacă partea aeriană a plantei, împreună cu caracterul genetic proprietate pentru producție și stabilitatea producției.

Lansările de produse Vylor vor continua până la sfârșitul acestui deceniu, în mai multe regiuni, cu tehnologia transformatoare de porumb editat genetic și rezistent la multiple boli (MDR – Multi-Disease Resistant), o altă premieră în industrie. Porumbul MDR al Vylor combate patru boli distincte ale porumbului: Northern Corn Leaf Blight, Grey Leaf Spot, Southern Rust și Anthracnose Stalk Rot.

Vylor va lansa, de asemenea, porumb cu talie redusă (reduced stature corn), creat pe baza platformelor sale tehnologice de generație următoare și adaptat pentru zonele în care poate oferi cea mai mare valoare fermierilor.

În 2031, tot în America de Nord, Vylor se așteaptă să redefinească controlul insectelor subterane la porumb prin lansarea unui nou produs care oferă două noi moduri de acțiune non-Bt împotriva viermelui rădăcinilor porumbului, inclusiv unul obtinut din  plante, o premieră pentru industrie.

Împreună, aceste inovații vor permite companiei Vylor să ofere fermierilor cel mai cuprinzător portofoliu de produse pentru porumb din industrie, bazat pe produse proprii, inovatoare și eficiente, prin multiple căi de acces pe piață, inclusiv prin licențiere.

În ansamblu, strategia Vylor pentru porumb este ancorată în trei elemente:

1. Concentrarea asupra fermierilor și capacitatea de a investi în tehnologii care oferă în mod constant valoare pentru aceștia;

2. Capacitatea de a valorifica germoplasma de elită pentru a extinde puterea mărcilor și a permite acordarea de licențe către terți;

3. Platforme proprietare de biotehnologie și editare genetică care susțin tranziția companiei de la statutul de licențiat la cel de licențiator.

Poziția de lider pe piață a Vylor în segmentul porumbului este construită pe baza a peste o sută de ani de expertiză în genetică avansată și ameliorare, precum și pe cea mai performantă germoplasmă din industrie. Foaia de parcurs prezentată astăzi poziționează Vylor pentru o continuare a rolului său de lider global în cultura porumbului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) transmite că, în perioada 19 - 30 octombrie 2026, crescătorii de porci pot depune cereri de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865/2026.

Reamintim că au fost incluse în categoria beneficiarilor eligibili și persoanele juridice constituite potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cuantumul ajutorului de stat este de:

• 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași;

• 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat, însoțite de documentele justificative, se depun sau se transmit către Centrele județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București.

APIA recomandă solicitanților să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și să depună documentația completă în termenul stabilit.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vylor, compania de semințe și genetică avansată care s-a desprins din Corteva la 1 octombrie 2026, a anunțat lansarea Vylor Edge, o nouă platformă de investiții dedicată accelerării dezvoltării tehnologiilor avansate în agricultura globală. Vylor Edge va colabora cu startup-uri, antreprenori, universități și cu ecosistemul mai larg de inovare prin investiții de capital și parteneriate strategice.

„Vylor Edge va colabora cu comunitatea științifică globală pentru a furniza inovații revoluționare care să contribuie la dezvoltarea agriculturii la nivel mondial și să reducă principalele provocări de producție. Combinarea expertizei de clasă mondială a Vylor cu cea a altor lideri tehnologici din întreaga lume va contribui la stimularea inovației și le va oferi fermierilor instrumentele de care au nevoie pentru a avea succes”, a precizat Sam Eathington, directorul tehnologic al companiei Vylor.

Inițial, Vylor Edge se va concentra pe identificarea oportunităților din domenii strategice aliniate priorităților Vylor, inclusiv editarea genetică și ameliorarea avansată, ingineria proteinelor, precum și platformele de inteligență artificială și tehnologiile digitale. De asemenea, platforma va explora oportunități și în alte domenii și sectoare pentru a valorifica tehnologii care pot fi aplicate activității și misiunii Vylor de a ajuta fermierii să hrănească populația globală.

„Suntem încântați să colaborăm cu antreprenori care pot beneficia de expertiza profundă a echipei noastre dedicate, precum și de capacitățile de cercetare și dezvoltare de vârf ale Vylor, de prezența sa globală și de infrastructura sa de acces pe piață. Așteptăm cu interes să sprijinim dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor promițătoare și să oferim noi inovații producătorilor agricoli”, a declarat Mat Muller, șeful Vylor Edge.

Portofoliul Vylor Edge va fi lansat pe baza unui fundament solid de investiții și colaborări care anterior făceau parte din Corteva Catalyst™ și care sunt transferate către Vylor în cadrul procesului de separare a companiei de Corteva. Prin intermediul Vylor Edge, compania va continua să susțină și să extindă aceste parteneriate, identificând totodată noi oportunități pentru accelerarea inovației în agricultura globală.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu data de 7 octombrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor (SCDCB) Șercaia a demarat producția de compost.

Tehnologia de compostare cu prelata cu membrană semipermeabilă și aerare forțată pozitivă transformă dejecțiile animaliere într-o resursă valoroasă pentru agricultură. Este o tehnologie de concepție românească, recunoscută la nivelul Uniunii Europene drept Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă (BAT), în conformitate cu documentul de referință BREF privind tratarea deșeurilor. Tehnologia și echipamentele aferente au fost puse la dispoziție cu titlu gratuit de SC Inoveco SRL. „Pentru aceasta adresăm mulțumiri domnului prof. univ. dr. Valentin Feodorov și domnului președinte al ASAS Florin Stănică, pentru sprijinul acordat”, transmite Stațiunea de cercetare din județul Brașov, de la Șercaia.

Aliniere la obiectivele strategice naționale și europene

Inițiativa SCDCB Șercaia se înscrie în direcțiile stabilite de principalele documente programatice ale României:

• Strategia Națională privind Economia Circulară și Planul de Acțiune aferent. Ambele urmăresc valorificarea deșeurilor ca resurse și includ agricultura printre sectoarele prioritare de tranziție.

• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Acesta promovează tratarea biologică a deșeurilor biodegradabile și reducerea cantităților eliminate prin depozitare.

• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Aceasta transpune la nivel național Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, inclusiv cele privind agricultura durabilă, consumul și producția responsabile și acțiunea climatică.

• Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Acesta impune gestionarea și stocarea corespunzătoare a dejecțiilor animaliere.

• Planul Strategic PAC 2023-2027. Acesta încurajează practicile agricole benefice pentru climă și mediu, inclusiv fertilizarea organică și agricultura conservativă.

• La nivel european, proiectul răspunde obiectivelor Pactului Verde European și ale Strategiei „De la fermă la consumator”. Aceasta din urmă vizează reducerea utilizării îngrășămintelor de sinteză și a pierderilor de nutrienți în mediu.

Beneficii concrete

Implementarea tehnologiei răspunde mai multor obiective ale SCDCB Șercaia:

• Gestionarea dejecțiilor animaliere în acord cu cerințele de protecție a mediului;

• Reducerea dependenței de îngrășămintele de sinteză și a costurilor asociate acestora;

• Susținerea sistemelor conservative de lucrare a solului, de tip no-till și minimum tillage.

Compostul rezultat este un îngrășământ organic natural, obținut prin descompunerea biologică controlată a materiilor organice, respectiv dejecții animaliere și resturi vegetale. Pe lângă aportul de nutrienți, acesta are rol de amendament pentru sol și contribuie la îmbunătățirea structurii solului; creșterea fertilității; sporirea capacității de retenție a apei.

Prin această inițiativă, SCDCB Șercaia își consolidează rolul de exemplu de bună practică în tranziția sectorului zootehnic românesc către un model circular și durabil.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!