Hai să trăieşti! Bine şi cu cine îţi place, că doar n-o să fiu io ăla de-ţi pune tălpi, că n-am niciun fel de enteres, ba din contra. Uite că veni şi toamna cea cu de roade plină şi începu să ne umple hambarele cu d'ale gurii, gâtlejului, păntecului şi d'ale...nu poci să-ţi zic vorba aia că-i de ruşine, da' poci să-ţi dau de un sfat: mai bine bagi prunili la zăcătoare şi le tragi în netimbrată. Veniră şi ploili carele devin de-ţi umplu curtea cum i se întâmplă la un văr de-al meu de p'in Galaţi, carele se trezi dimineaţa că ere curte plină, de un' el ierea gol ca napu'. Maşină, căruţă şi cotigă, lemne de foc, godaci, trii butelii, două televizoare, on aragaz şi o maşină de spălat, două şifonere cu ţoale, vreo' douăj de gâşte şi tot atâtea răţi, câteva balerci cu vin de mai an şi una cu ţuică, cartoafe, murături, mă rog tot ce are gospodarul pe ogradă. Veniră cu pluta când cu ploile, că el își puse casa mai pe câş şi aştepta de fro trej' de ani să se rupă digu' şi să-i să umple curtea, cum văzu iel când ierea copil, la un megieş de-a lu' mă'sa lu' mă'sa, care erea de pe undeva de la cotu' Pisicii. Îl cam amendă când îşi puse casa, un' şi-o puse, da' nu ierea să i'o dărâme şi îl lăsară, aşa că acu' se pricopsi beţivanu' dracu', Doamne iartă-mă, că găsi şi o sacoşă plină-plinuţă, cu hârtii de două sute, d'alea noi, trase de dom'Mugurel trăir'ar famelia lui că le făcu de ciolofan să reziste la zoaie. Maşina o dete'napoi la stăpân că e aşa, mai omenos de felul lui, da' cu ălealante rămase pe ocol. Acu' mai aşteaptă o ploaie ţapănă să-i aducă şi ceva lemn de bina, că la cum o să repare ăştia digu' nu se ecsistă să nu-i vie şi ceva grinzi, şarampoaie şi fro două acoperişuri, de' gata, să se ecstinză, că mâine-poimâine îşi mărită fata.
Da' nu de asta ţ-am scris! Auzi că dom'doctor vrea să recolteze maidanejii de pe străzi şi să-i baje la fereală. Zic să te duci la iel, că ştiu că-l ştii şi să mă suptţi cu firma mea, "tradişionalciorditproduct srl", pintru cules că şi doar javrili e tot tradiţionale. Başca luatu' cu jbilţu' carele ie şi iecologic, de unde jbilţele mele ie cu codirişcă de alun şi cu sârmă oţelită, fier-carbon, nu crez să ştii ce-i aia, că ieşti cam cârlan de felu' lu' matale. Pune că recoltatorii mei ie ăi mai meseriaşi pă parte de jbilţ: ia godacu' piste gard, în crucea nopţii, fără de guiţ, bun înţeles când nu stă scrofu' cu mă'nţelegiu'n uşă. Atunci ia şi pe a bătrănă, că n'are cum altfel. Deci sunt eligibil şi iecologic (asta-i în brucseloază), pă toate părţile. Mă calific (tot in bruxeloază), ca'cum ar veni! Poa' să stea fără grije! Pă mine mă găseşte colegii presari, ici şa, în supturbană, un'mă ştie toţi, nu ca în târg, un' tre' să caţi on apartament ori o garsoneră cu serele, pe puzderii de scări, suptsoale şi mezanine, de te lipseşti! Başca că io am on târcol de întorci tractoru' cu două remorci şi vreo cinci roţivaileri cu care pot să asigur o eutanasiere naturală, iecologică şi tradiţională, de-o să-o roadă pisma pe Ma'am Bebe (aia de aşteptă douăj dă ani să să pupe cu Nea'Traian!). Pune şi faptu' că'i emasculează (te'am tăiat cu ce le am!), că aşa ie procedura de eutanasiere la roţvaileri. Mai întâi emasculeşte şi apoi eutanasieşte. Acu' io am oarece esperienţă pă parte de bagabonţi, cu dom'general Nae, da' cam are arici la poznar şi din ce lua' de la buget pintru cotarle, nu scăpa decât câţiva firfirici, de ieream silit pe parte financiară să-i las în locu' de campare, că nu ajunge nice pintru transport. Îi mai legam io cu jbilţu' de bara din spate, da' nu se renta, că la curbi, apărea activişti lu' Patrulabe şi'i libera, de unde avea şi iei contract cu primarele. Recunosc că mai plimbam căţălili, când ierea in călduri pe la căţăii emasculati din alte sectoare, să-mi crească şeptelu', că sunt om de afaceri cu grijă pintru durabilitate, nu câne', să le las cu buza friptă când îşi cerea natura drepturili. Că nu te pui cu natura! S'o crezi alde mata că căţelu' emasculat nu mai procreeşte! Cu anticoncepţionalili ăştea canine de au apărut mai nou, le creşte organilili perechi ca la guşter şi face o mândreţe de căţăi, de zici că's poză! Poci să prezantezi şi on plan de afaceri, să să vază o că's bazat. Fii atent ici şa. Unu. Costuri dă producţie: 50 dă lei, o şaormă şi un pet de netimbrată pe zi lumină ori om, ZO cum i se zicea odată, ca'cât dau şi pintru prăşit! Face ca la opt'j dă lei dă ăştea noi, plus zece lei de javră, parandărătu'. Nouă'j dă lei, hai o sută că tre'să-i şi car, şi orş'cât gazu' costă. Maşină am, că intră pă felie şi Aspersor, pe care-l ştii că are o dubiţă. Doi. Venituri: 25 dă javre jbilţuite pă ZO, ori 110 lei per capita, cât am auzi că merge preţu', face 2750. Net-brut: 2.650. Empozit şaişpce, că nu poci să nu-l onorez pe dom'Victoraş carele se ținu dă vorbe şi ne creă noi oportunităţi dă locuri dă muncă pintru imemeuri. Net-net: 2.226. Cu 226 facem donaţii pintru ielectotalele dă prezidenţiale dă la anu'. Nu mai dezvolt, că te'ai prins! Deci 2.000! Pe zeo dă recoltator! Ce zici? Câte zeouri? Câte vrea rânza lu' matale, că mâine-poimâine se termină roada pe ogoare şi ogrăzi, de rămâne fără de servici de noapte a mai mare parte din procuratorii mei. Hai să zicem 30. Ori 2.000, 60.000! Pă zi lăsată de Ăl de Sus! Una piste alta cre'că pân' la Bobotează, scap capitala de maidaneji. Şi noi trecem în top ten a lu' eficenţa afacerilor, ca să' nu mai spui că am creat complementare pintru forţa de muncă din spaţiu rural, ca'cum ne cere uia. Poci să vorbeşti şi pe la alte primării de judeţ, că cum termenăm, cum ruralii mei ie disponibili! Dacă vezi că nu şi nu, mai poci să ridici parandărătu' cu 10 lei pă javră, aşa ca'cum e centura de siguranţă cu femeiul! Era să uit şi n'aş mai fi putut coabita cu angajaţii: te rog să-i transmiţi, lu' NeaTraian, felicitări pintru dubla întronizare. Ştie el cui să le transmiţă mai departe.
Gheorghe