Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare

Hai să trăieşti bine şefu’! Cu băgare de seamă, să nu te vază toţi, că te cată adeneu’ dă facturili dă icre. De ce trăieşti? Unde trăieşti? Din ce de trăieşti, pă vremile ăştia de receziune, când nice viermii de rahat (să mă ierţi!), nu se ajunge să trăiască? Şi rahat (să mă ierţi!), ie destul. Cu cine trăieşti, n’o să te întrebe decât ăl mult, muierea, că pe ea o roade. Şi muierii n-ai ai răspunde, că cum te pui cu ea în gură, că cum ţi’o’ntoarce, dă rămâi fără apă’n jghiab. Bine că’mi adusă’i aminte! Bre! Luminează-mă şi pe mine! Ce’l apucă pă Nea Traian să promulge (le am cu radicalele), lege aia cu violenţa în famelie? Adicătelea io, pă persoană fizică, ca’ cum ar veni, nu mai am voie să-mi bat muierea, în gură, ca pe coasă? I’adevărat? Ce faci, de-un par examplu’, când vii acasă, în zi de post, pe nepusă masă şi o găseşti întinsă. Masa, bre! Ciorbă de găină bătrână, puicuţă’n proţap, mojdei, poale’n brâu. Plăcinte, nu ce-ţi umblă ţie p’in galavaua aia perversă! Bun înţeles, zaibăr d’ăla, de nu iese decât cu foarfeca? Ce faci, te întreb io? Caţi p’in şifoner, p’in  aplecătoare, p’in iatac, sub laviţă, în tronu’ de bucate, în pătul? Nuuuu? Nice vorbă? Nu’i bărbăteşte, başca că’ţi faci de râs moşii şi strămoşii!  Aşa că pui mână de la mâna şi repari maşina de spălat în mod tradiţional, cu vreo două scatoalce procopsite (vorba vine, două), că ştie ea de ce. Punct şi de la capăt. Că doar n’o să strici o căruţă dă maţe, pentr’un vânt (să mă ierţi, da’ aşa vine de-o vorbă!). Ţ’spui io, că’s mai puriu, nu dănac ca alde Matale!
Mă luai cu vorba! Pune de-i dă on telefon la Domnu’Dan, ăla cu partidu’ dede, şi zâi să baje’n programu’ de ilectorale (locale, parlamentare şi de preş), abrogarea legii (ţ’am zis că le am), de’o greşi Nea Traian (să mă ierte, da’ o greşi!). Bre! Până şi Ăl de Sus zice că fimeia tre’ să se supuie bărbatului şi veni el să spuie altminteri. Acu’ nu chiar el-el, da’ nici aşa, să înghiţă tot ce-i pune ăştia pe biuro! Te pomeni c’o semnă ca primarele. Cre’ c’asta se întâmplă, că altu’fel nu ne’a fi amăgit tomna iel, care-le-i barbatu’barbaţilor şi a unei bune părţi dintre muieri. Dacă dedeul o să facă ce ţ’am zis, o să binemerite dă la toţi alegătorii pă parte bărbătească, başca pă parte muierească. Nici iele nu ie de acord. O întrebai pe a mea, într’un sondaj de opinie emparţial, fără marjă dă eroare ca la alţii, şi-mi zâsă că de unde n’o  altoiesc, batâr cu o scatoalcă pă decadă (de zâle, nu de săptămâni!) intră la bănuieli şi are un filing dă sâmţământ, că bulendresc p’in alte ogrăzi. Dacă n’o să vrea parlamentarii (deşi crez că Domnu’ Dan nu s’o uita’n gura lor, ca proasta’n…lemne!), zâi s-o revizuiască (bun e şi goagălul la ceva!) şi s-o adăugească. O escepţie, acolo! Adicătelea, vreo ics – ghionţi sub coaste, igrec – dupaci dupe ceafă, zet - reteveie pă schinare (nu’lopeţi la felinare, nu smetii la vorbitor,  nu carabe la pateu, că oameni suntem!), să se reţie ca dovezi dă iubire veşnică, ieventual măsuri preventive (că prevenţia e mama lu’ tratamentu’!), pintru supţinut focu’n caminata,  cum zicea strămoşii noştri pecinegii şi cumanii.
Mă luai cu vorba! Tot veni vorba dă Dom’ Dan! Vorbeşte cu iel, ori cu Dom’ Condurăţeanu (că ştiu că-i cunoşti!), să mai bage în cărţi pintru foncţia dă şef la "Averea Poporului". Adicătelea de ce altul şi nu io? Ce? Nu-s eligibil ? Ascultă aici! Den popor sunt, că-s prima generaţie dă încălţaţi den familie. Şcoală am: şapte primare (că la vremea mea atâtea era obligatorii), patru la comasat, bacalaureat la apelu’ dă seară, patru universitate cu suspendare, postuniversitare cepeca (înalte studii pintru ochi, timpan şi goarnă), formare profesională pă tot parcursul vieţii (e evident nu?). Persecutat dă toate regimurile post aglomeraţie (fără escepţie) sunt, de am ajuns din ăl mai ăl reprezentant al clasei muncitoare, poştar, foncţionar dă stat, pătură socială defavorizată, cum ar veni. La manageriat averi ce să mai vorbim? Ţaiss, ca să zic aşa! Crezi că sereleul nevesti-mi (Tradişionalciordidproduct), dacă nu ieream io manager cu aprovizionarea, ar fi fost în toptenul tarabelor de pe trotalele Oborului? Nu crez să fie fro problemă cu alegerili. Dacă mă lasă la butoane, promit să-l fac pă Domnu’ Dan şi Papă la Roma cu 99,999% (oleacă de contra dă bine la democraţie!), cât ie iel dă ortotox, că la esperiza de-o am în alegerile dă la Consiliul Oamenilor Muncii (n’ai de un să ştii ce-i ăla!), pot să aleg on peşte ca purtător de vorbe, mai ceva ca grecoteiu’ ăla de beu cucută (îmi zisă dă iel on penzionar, de-i duc io penzia dă handicapat, că’i cam dus cu capu’, de când le luă empozit şi le tăie recompensatele!).
Gheorghe
P.S.  Să-mi transmiţi orgent ce zisă Dom’ Dan, să-mi trag neşte sigle pe endespensabilii de-o să-i dau dă material ilectoral, că de când cu ciocoii, rămăsără rumânii fără de ismene’n … (nu poci să zic!).
Acelaşi