Hai să trăieşti şefu’! Că nu trăieşti pă spinarea mea ca căpuşa! Ăl mult mogulu’ lu’ mata! Io’s tare opărit dă când Dom’Victoraş, cu Dom’Neluţu’, şefu’ Ăl mare de la Poştă se apucară de cătat la organili manageriale ale lu’şefu’ nost’ Ăl mic, ca’ cum ar veni (ştii doar că’s poştar!). Asta nu-mi plăcu’! Ce-i rău că omu’ avu grijă de ma’sa lui şi-i băgă chiriaş în căşile din faţă, sub acelaşi coperiş adicătelea?  O fi bătrână, cu o penzie dă tot…(nu poci să scriu!) şi îi ieşea şi ei o para grămadă. Acu’ ie drept că putea să-i trimeaţă bani pă directelea, că nu văz poştarul să-l refuzeze, da’şi făcea obligaţii şi ştii cum ie românul, cum îi dai on negru sub unghie, cum îţi ia caraba, cu umăr cu tot. Aşa, ducea banii chiriaşu’, ca între oameni de omenie!  Doar n’or fi vrut s’o supţie pă mă’sa cu empozitu’ dă 2% den global? Ce-i greu de priceput? Başca că, mie nu-mi plăcu’ de ce spusă de Doamna Roberta, de relaţiile ei cu poşta. Bre! Să ne înţelegem! On bărbat, dacă-i bărbat, pune batista pă ţambal. Or fi fost o roadere de pismă, de unde trase paiul scurt. Că altfel nu’mi esplichez! Acu’ că zise de managementu’ Poştiei şi că o să ne dee o nouă scuteală de service, n’am a zice nimicuţa. Ar trebui să mă umplu de oftigi, ca ăi mai mulţi din colegi, da’ io nu, şi nu, că’s poliformat profesional pă programele ălea pintru barbă sură, başca că’s policalificat de pă vremea lu’ Dusu’. Numai să înşirui espertizele mele profesionale, la sec, făr’ de realizări şi nu-ţi ajunge spaţiu de mi l-ai dat. Pă scurtea de tot, ştiu a împacheta fum (pe bune!), ştiu turna (turnător-turnător, nu…!), am espertiză avansată pă strângerea, producere şi răspândirea de informaţii. Pune şi diseminarea (le am!) dă penzii şi iefecte poştale confidenţiale despre care ştiu tot (consecinţă a lu’ supercalificarea de la  Ochiu’&Timpanu’)! În revistele lu’ matale, la locu’ dă muncă, ca cum ar veni, m-am specializat pe datu’ cu presupusu’ pintru’ politici publice, naţionale, ieuropene şi univerzale, făr’ de plagiat, ca alţii.  Adăugă şi superespertiza dă service în spaţiu rural, de când mi-am tras ogeac în supturbană, enclusiv consiliere dă ilectorale. Ia să-l văz io acu’ lu’ cui îi mai dă mâna să mă puie pă liber? Ca să nu mai spui că dacă se află de succesurile mele (succesuri am scris, succesuri rămâne!) den alegerile de taman se trecură, cre’că mă procopsesc de on cosilier în stufu’ lu’ campania de toamnă, ăl mai puţin. Poci să-ţi transmit că am câştigat ielectoralele de vară. Cum cine? Noi! Văru’ (carele-i primarele în exerciţ de vreo cinci manadate şi o să mai fie, cât m’o ţine Ăl de Sus!) şi cu mine, conselieru’ lui neoficial de campanie, că oficial nu puteam, de unde-s foncţionar public.  Cum? Simplu ca bună-ziua! Mă puse însoţitor de urnă, pă post de ghid, că cine să ştie mai bine ca poştaru’ unde şade băbăciunile de nu pot veni, den cauză dă suspensii. O gură de netimbrată, fiartă cu brânca-ursului şi paţachină pintru color, că nu te refuză nici unul den oficialii cu mobila şi când ai ajuns la ograda împricinatului nu ştie cum să te lase mai repede, să fie primu’ la privată. Pe urmă îşi dau rând, aşa că tre’ să te duci singurel cu cutia la hodorog să-şi bage votu’. Cum să mă refuzeze? Doar le dusăi şi penzia din luna trecută şi corentă. Nici dreptu’ nu mi-l trăsăi! Plus că unii avea şi câte on tiz, dus la loc cu verdeaţă, da’ netăiat de la ilectorale. Doar n’o să tremetem’napoi paraua! Om fi noi săraci, da’ proşti nu! Ieşi văru’ fluierând! Cu treispce din sută, da’ ieşi! Că veni vorba! Transmite-i lu’Dom Victoraş şi lu’ Nea’Nelu de la afacerile lăuntrice! Bre! Ie foarte bine cu campanie de ielectorale în brumărel. Nu-i aşezat molanu’ şi cum românu’ are maţu’ suptţiat dă puterea ce se trecu’ şi de la gorgoazele den vară, treaba-i isprăvită. Dă o paranghelie la mustărie în ultima zi de campanie, cu udeală nouă moca şi lasă natura, ea, în de ea! Pă pariu că jumate cere urna? Restu’ chiar nu mai contează de când cu nominalu’ într’un tur (urâtă vorbă)! Iese cine trebuie! Doar să nu puie botu’ să ecsagereze, că pute! Oricum o să pută! Spui io carele am un filing de simţământ politic, de groaza lumii.

Gheorghe