De câte ori, oare, nu v-ați întrebat dacă cel care te întâmpină de pe partea cealaltă a tejghelei, a produs chiar el marfa pe care o vinde sau doar o comercializează? Nu faptul că, pe lângă legume și fructe care se mai produc și pe la noi, te poți aproviziona și cu niște citrice ar fi problema, că, de, omul trebuie să facă și el un ban pentru familie, ci dăruirea cu care încearcă să te convingă că el este un adevărat producător.
E poveste veche, veți spune! Da, pe cât de veche pe atât de nerezolvată de toate guvernele de până acum.
„Accesul în piață al micilor producători constituie prioritatea noastră. Toți cei care vor dori să vândă trebuie să dețină un certificat de producător!” Arhicunoscută fraza și „plagiată” de toți. Ei, și e cineva care să nu dețină certificat care să-i ateste calitatea de producător și în baza căruia comercializează tot ce se poate vinde, ba chiar unii, ”produc” și ceva banane ori kiwi sau mai știu eu ce alte fructe ori legume exotice.
De prea multe ori producătorii adevărați s-au întors acasă cu marfa, fiind ”ușuiți” din piață sau chiar ” batjocoriți” de așa-zișii posesori de certificate eliberate de primării după ”ureche” și nicidecum după faptul că aceștia chiar trudesc pentru obținerea de produse agricole. Uitați-vă la mâinile lor și veți deosebi, imediat, un comerciant de un producător.
De curând MADR a avizat un proiect de Hotărâre prin care se dorește ca producătorul agricol, care vrea să vândă la piață, și deci, are nevoie de un certificat de producător, mai nou, va trebui să aibă avizul unei asociații, patronat sau sindicat din zona respectivă, care să fie afiliată la o organizație profesională, patronală sau sindicală cu reprezentativitate la nivel național.
De asemenea, cei care au avizat cererile au obligaţia de a ţine evidenţa producătorilor, a produselor vegetale, zootehnice, a suprafeţelor cultivate, a efectivelor, pe sortimente, şi cantităţile de produse estimate ce urmează a fi comercializate.
Ușor de dat viza, greu de ținut evidența. Responsabilitatea celor care vor da avizul care să ateste producătorul agricol va crește și, evident, nu vom mai asista la apariția de ”organizații” create doar să dea ”o ștampilă” și, eventual, să încaseze niște bani.
Primăria este cea care va elibera, în continuare, certificatul fiecărui producător, precum și publicarea tuturor celor care au dobândit un astfel de document și produsele pentru care a fost emis.
În felul acesta se dorește, și dea Domnul, să reușească, în piață, la tarabe, vom putea vedea din ce în ce mai mulți producători. Greu, dar nu imposibil.
Să avem puțintică răbdare, ca orice lucru bun, pe parcurs, adică pe la celelalte ministere avizatoare, să nu ne pomenim că una a intrat și alta a ieșit.
N-ar fi nici prima și nici ultima dată când un cuvânt sau o frază ar schimba toată ”buna intenție”.