În opinia directorului general al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), Cornelia Mihai, în 2011, accesarea fondurilor europene nerambursabile prin PNDR derulat de Ministerul Agriculturii a atins cel mai mare nivel, faţă de celelalte fonduri structurale derulate prin alte ministere.
În 2012, PNDR ar putea aduce bani şi măsuri în plus. Despre ce este vorba aflaţi din interviul pe care ni l-a acordat Cornelia Mihai, director general AM-PNDR.
Investiţiile cu bani europeni trebuie susţinute
Reporter: Cum arată anul trecut în ce priveşte absorbţia fondurilor europene?
Cornelia Mihai: În 2011, procentul de absorbţie la fondurile europene pentru agricultură a fost de 34%, adică 3,4 miliarde de euro plăţi efective. Este o sumă considerabilă pentru agricultura din România, pentru infrastructura din mediul rural şi pentru toate investiţiile care s-au făcut până acum, care au adus locuri de muncă, retehnologizarea şi modernizarea exploataţiilor agricole şi a unităţilor de industrie alimentară, completarea plăţilor directe care vin de la Pilonul 1 cu plăţi compensatorii pentru zonele defavorizate, pentru agromediu. Toate se plătesc din PNDR şi contribuie la creşterea veniturilor agricultorilor.
Reporter: Mai sunt multe proiecte în derulare.
Cornelia Mihai: În momentul în care un contract este semnat, managementul şi responsabilitatea implementării şi depunerii dosarelor de plată le aparţin beneficiarilor. Există şi alte instituţii care trebuie să sprijine investiţiile şi mă refer la accesul la credite, la garanţii. Când vorbim de investiţii private pe PNDR, ne referim la o contribuţie substanţială a beneficiarilor în ceea ce priveşte contribuţia privată.
Reporter: Sunt noutăţi în privinţa creditării şi a garantării? A devenit agricultura mai atractivă pentru bănci?
Cornelia Mihai: Cred că fermierii stau mai bine în ceea ce priveşte resursele proprii de finanţare. Există ferme care pot dovedi, prin planul de afacere şi prin încasările pe care le au în timpul anului, că pot susţine un proiect. Altfel se pune problema pentru fermele mici şi mijlocii. Fondul de Garantare poate acorda garanţii pentru exploataţiile agricole şi pentru industria alimentară, cu condiţia existenţei unui credit acordat de către bănci, care nu sunt întotdeauna foarte interesate de agricultură. Noi, la PNDR, insistăm pe crearea unui dialog, mai ales în condiţiile în care agricultura contribuie serios la creşterea economică de 2,5% din 2011.
Posibile fonduri în plus, pentru investiţii
Reporter: Ce va fi în 2012?
Cornelia Mihai: Ministerul Agriculturii are câteva obiective importante. Vrem să finalizăm negocierea cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte realocarea de fonduri către măsurile de investiţii. Mă refer la agricultură, industrie alimentară, servicii şi producţie în activităţi non-agricole din zona rurală. Dorim să introducem o nouă măsură în cadrul PNDR, măsura de bunăstare a animalelor, pentru porc şi pasăre, prin care să se treacă sprijinul de la bugetul de stat, în totalitate, în cadrul PNDR, cu cofinanţare de la Uniunea Europeană. Această măsură nu depinde doar de autorităţile române, ci şi de cele de la Bruxelles, care trebuie să înţeleagă oportunitatea, necesitatea şi justificarea susţinerii celor două sectoare în cadrul PNDR.
La sfârşitul lui 2011, am postat pe site-ul nostru un calendar, pe baza căruia toată lumea poate să-şi facă un plan, pentru că se ştie când se deschide sesiunea şi despre ce buget e vorba.
Reporter: Criteriile de selecţie s-au schimbat?
Cornelia Mihai: Nu s-au schimbat. Când se deschide o sesiune, dacă am constatat, în anul precedent, că este cazul să acţionăm în accelerarea unui sector din cadrul Măsurii 121, de pildă, Ministerul Agriculturii poate propune Comitetului de monitorizare, dacă e necesar, actualizarea punctajelor, nu modificarea criteriilor de selecţie.
Reporter: Aveţi vreo actualizare pentru acest an?
Cornelia Mihai: Suntem foarte transparenţi, aşa că orice modificare va fi făcută public, în timp util, atât a variantei consultative, cât şi a celei finale.
Pentru cei care vor să constituie un Grup de Acţiune Locală, am postat pe site varianta consultativă a Ghidului pentru selecţie, pentru că, în perioada 1-30 martie, se va desfăşura o nouă sesiune de depunere a strategiilor de dezvoltare locală. Cei care doresc să aplice, trebuie să citească Ghidul solicitantului, în toate detaliile lui. Acele punctaje, stabilite pentru criteriile de selecţie, au rămas aceleaşi.
Fermele de semi-subzistenţă şi tinerii fermieri se înghesuie la banii europeni
Reporter: Anul trecut, sesiunea care trebuia să se desfăşoare în toamnă, pentru fermele de semi-subzistenţă, s-a amânat pentru 2012. De ce nu s-au păstrat banii respectivi, să se fi dat celor care depuseseră proiecte şi pentru care nu au mai fost fonduri?
Cornelia Mihai: Noi avem un calendar stabilit şi sume stabilite, trebuie să ne încadrăm în suma aferentă sesiunii, nu putem modifica regula în timpul jocului. Sesiunea din toamnă pentru Măsura 141 s-a amânat din cauză că în sesiunea din luna iunie 2011 s-au depus peste 27.000 de cereri, care trebuia să fie evaluate. Deschiderea unei alte sesiuni în timp ce se făcea evaluarea pentru alta ar fi dus la cereri duble şi la confuzie. E bine că avem multe solicitări la Măsura 141 şi la 112, care sunt mult mai accesibile. Pentru că procesul de evaluare a fost îndelungat, noi am postat pe site, în ianuarie, un raport parţial pentru acea sesiune. Sunt 11.400 de beneficiari ai Măsurii 141. Numărul maxim de solicitanţi acceptaţi poate fi de 14.500. Acum se fac şi se verifică toate contestaţiile. Aceste proiecte intră într-un concurs la nivel naţional, trebuie atent evaluate. Pentru această sesiune avem 105 milioane euro. Sunt şi proiecte eligibile fără finanţare.
Reporter: Cei care au proiecte eligibile, dar nu au finanţare trebuie să facă alt dosar pentru următoarea sesiune?
Cornelia Mihai: Trebuie doar să-l actualizeze şi să-l depună în sesiunea următoare. Măsura 141 funcţionează pe baza unei producţii valorificate cu un an în urmă, deci e vorba de calcularea unităţii de dimensiune economică pentru anul trecut. Dacă vor depune proiectul în anul 2012, vor avea posibilitatea să-şi actualizeze situaţia. Având în vedere că anul 2011 a fost un an bun, cred că i-ar avantaja.
La Măsura 112 am crescut suma de la 25.000 euro la 40.000 euro, iar la Măsura 141, având în vedere creşterea producţiei, vor avea coeficient mai ridicat. Oamenii nu trebuie să fie dezamăgiţi de faptul că fondurile au fost insuficiente, mai avem o sesiune la dispoziţie.
Reporter: Când se va desfăşura?
Cornelia Mihai: Va fi între 1 şi 29 iunie. Toată lumea care vrea să depună proiecte la Măsura 141 sau la Măsura 112 trebuie să aibă suprafeţele şi animalele înregistrate la APIA. Există campania pentru plăţile directe, care se deschide în martie şi se închide în 15 iunie. Dacă un fermier vrea să se înregistreze cu o suprafaţă mai mare, ca urmare a achiziţionării de teren sau de animale, poate fi avantajat la aplicare.
Reporter: Pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, s-a cerut creşterea sumei la 40.000 euro. S-a aprobat?
Cornelia Mihai: Avem o modificare a nivelului minim. Anume, se cere certificat de şcoală profesională, indiferent de domeniu. Pentru creşterea sumei, documentul oficial nu a venit de la Comisia Europeană, dar fermierii nu au fost afectaţi de acest lucru, având în vedere că noi am deschis sesiunea cu această facilitate, valabilă până în 15 ianuarie, timp în care au putut să beneficieze de 40.000 euro.
