Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță prelungirea termenului-limită pentru depunerea cererilor de plată aferente proiectelor finanțate prin PNDR 2014-2020. Prelungirea vine în sprijinul beneficiarilor aflați în etapa finală a implementării proiectelor, asigurând cadrul legal necesar pentru depunerea tranșelor de plată.

Astfel, cererile de plată pot fi depuse până la data de 15 decembrie 2025, ceea ce permite finalizarea verificărilor și efectuarea plăților către beneficiari până la sfârșitul lunii decembrie 2025, conform regulilor de închidere a programului.

Totodată, MADR a inițiat procedurile necesare pentru tranziția în Planul Strategic PAC 2023–2027 a proiectelor PNDR care, din motive obiective, nu pot fi finalizate până la 31 decembrie 2025, dar se află într-un stadiu avansat de execuție și pot fi duse la bun sfârșit pe parcursul anului 2026. „Tranziția va fi realizată în conformitate cu regulamentele europene aplicabile și cu bugetul aprobat, asigurând continuitatea investițiilor începute și sprijinirea beneficiarilor care au demonstrat progres substanțial”, precizează MADR, transmițând că, prin această decizie, se asigură valorificarea fondurilor europene disponibile în vederea dezvoltarării durabile a agriculturii, industriei alimentare și a mediului rural.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”, pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025 ‑ 2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul din regiunea Sud-Muntenia a reunit aproximativ 130 de fermieri, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra agriculturii românești la orizontul 2035.

Seria „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035” va continua cu regiunea Moldova Nord pe 11 decembrie și în 2026 cu conferințe în celelalte regiuni. Fiecare întâlnire va aduce contribuții specifice privind adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea tehnologiilor și închiderea prăpastiei de finanțare.

„Prima conferință regională din Sud‑Muntenia a arătat că fermierii au competența și dorința de a găsi soluții. Tema celor patru sesiuni – reformă și competitivitate, acces la capital, tehnologie și digitalizare, lanț valoric și branding va sta la baza documentului final Obiectiv 2035 pe care îl vom prezenta Guvernului și Parlamentului. Invităm fermierii din toate regiunile să participe activ la următoarele evenimente și să contribuie la conturarea politicilor viitoare”, a spus Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a rezumat misiunea programului: „Prin AGRI4FUTURE construim o platformă de consultare profundă între fermieri, finanțatori și instituții. Vrem ca viitoarea politică agricolă să răspundă nevoilor fermierilor performanți, să asigure fonduri suficiente și să stimuleze digitalizarea și competitivitatea fermelor. Fără investiții în tehnologie, irigații și capital uman, România nu va putea reduce deficitul comercial și nu va atinge standardele competitivității europene”.

Reforma Politicii Agricole Comune 2028 ‑ 2034, provocări și lecții

Conferința a debutat cu o analiză a propunerilor Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2028 ‑ 2034. Raportul de însoțire al PAC arată că noua structură va desființa sistemul actual în doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală) și va unifica fondurile într‑un Fond Național și Regional de Parteneriat. Suma rezervată plăților directe este de 293,7 miliarde euro, reprezentând doar 15% din viitorul buget multianual și o reducere de 17,6% față de cele 386,6 miliarde euro alocate fermierilor în PAC 2023 ‑ 2027.

Propunerea prevede o plată de bază degresivă și introduce un plafon de maximum 100.000 euro/fermă/an, concentrarea resurselor pe exploatațiile mici și de familie, tinerii fermieri și zonele cu constrângeri naturale, precum și obligații de mediu integrate într‑un sistem de „stewardship”.

Participanții au atras atenția că, deși noua PAC urmărește generarea unei agriculturi mai curate și echitabile, reducerea bugetului și redistribuirea sprijinului riscă să diminueze competitivitatea exploatațiilor performante. Fermierii au solicitat menținerea alocărilor consistente pentru investiții, irigații și digitalizare, eliminarea plafonării obligatorii și consultarea reală a fermierilor în definirea regulilor.

Discuțiile au plecat de la lecțiile învățate din Planul Național Strategic 2023 ‑ 2027, necesitatea prelungirii derogărilor pentru GAEC 7 și 8, diversificarea culturilor prin introducerea de specii adaptate (soia, muștar, hrișcă), acordarea de puncte suplimentare tinerilor fermieri cu studii agricole și flexibilizarea criteriilor pentru proiectele de irigații.

Finanțare și acces la capital, închiderea unei prăpăstii de 62 miliarde euro

Un alt punct central al conferinței a fost accesul la finanțare. Potrivit unui raport fi‑compass, în 2022 finanțarea neacoperită pentru agricultura UE‑24 a crescut la 62,3 miliarde euro, cu 33% mai mult decât în 2017. Cele mai mari deficite se înregistrează în România (11,4 miliarde euro), Italia (8,9 miliarde euro) și Polonia (7,8 miliarde euro). Raportul arată că România are un raport deficit/valoare adăugată brută de 89%, cel mai ridicat din UE.

Specialiștii prezenți au explicat că această „prăpastie de finanțare” se explică prin condiții bancare stricte, volatilitatea prețurilor, lipsa garanțiilor și orientarea majorității programelor către fermele mici. S‑a subliniat că 61% din deficitul de finanțare revine fermelor mici, iar 58% se referă la credite pe termen lung. Pentru a reduce această diferență, Clubul Fermierilor Români propune:

• Fonduri de investiții naționale și regionale pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea lanțurilor de procesare și infrastructurii de irigații;

• Instrumente de garantare și transfer de risc în parteneriat cu Fondul European de Investiții, Fondul de Garantare a Creditului Rural și Banca Internațională de Dezvoltare;

• Programe de microfinanțare și credite verzi, care să permită fermierilor acces la finanțare pentru tehnologii de economisire a apei, producție regenerativă și reducerea emisiilor.

Intervențiile reprezentanților Băncii de Investiții și Dezvoltare și Agricover Credit IFN au evidențiat rolul microcreditării bine structurate în creșterea profitabilității și bancarizarea fermelor. S-au prezentat instrumentele de finanțare pe termen lung adaptate ciclului agricol.

Digitalizare și inovare, pregătirea unei agriculturi competitive

Secțiunea dedicată tehnologiilor a pornit de la realitatea că România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a UE și că 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce accentuează problema îmbătrânirii forței de muncă și a adopției reduse de tehnologie.

Bogdan Chiripuci și Dan Grigore, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, au explicat că digitalizarea reprezintă o componentă esențială a competitivității: adoptarea de drone, senzori IoT, sisteme de management al fermei și analiză big data sunt factori care pot crește productivitatea și pot reduce consumul de resurse.

Mai mult, Clubul este în proces de implementare al programului Specialist în Informatică Agricolă, care-și propune să formeze o nouă generație de tehnicieni agricoli care să susțină tranziția digitală a fermelor românești.

Studii de caz despre irigații eficiente, drone agricole și tehnologii satelitare au fost susținute de Virgil Corbea (Totagro), Marian Pașcu (Agridrone Tech) și Andi Lazăr (Terrasigna).

Studiul Federației Canadiene pentru Agricultură, citat de raportul CAPI, arată că agricultura digitală poate crește producțiile cu 10 - 20% și poate reduce consumul de apă sau îngrășăminte cu 15 - 30%.

De asemenea, s‑a discutat despre integrarea datelor meteorologice, a imaginilor satelitare și a platformelor de analiză pentru a anticipa seceta și bolile, precum și despre utilizarea platformei unice APIA pentru depunerea și monitorizarea cererilor de sprijin.

Lanțul valoric agroalimentar și deficitul comercial, de la materie primă la produse cu valoare adăugată

România are o balanță comercială negativă, iar deficitul total a ajuns la 33,4 miliarde euro în 2024, conform datelor INS citate de ministrul de finanțe. Importurile de alimente și animale vii au depășit 11,4 miliarde euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde euro, generând un deficit agroalimentar de 4,8 miliarde euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Principalele surse de deficit sunt importurile de carne, lactate și dulciuri, în timp ce România exportă materie primă și subvenții.

În cadrul conferinței au fost prezentate soluții pentru construirea unor lanțuri valorice integrate:

• Crearea de branduri regionale și promovarea produselor locale pe piața internă și externă;

• Dezvoltarea de food hub‑uri pentru procesare, depozitare și distribuție, finanțate prin fonduri naționale și europene;

• Companii regionale de marketing și servicii care să gestioneze logistica, brandul și accesul pe piață;

• Stimularea cooperării între fermieri, procesatori, retaileri, turism și sectorul energetic, pentru a valorifica materiile prime în țară și a reduce importurile.

Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a subliniat importanța implicării fermierilor în definirea politicilor. În sesiunea dedicată politicilor agricole au intervenit Florian Ciolacu (director executiv al Clubului), Bogdan Chiripuci (manager Politici Agricole), Achim Irimescu (ministru plenipotențiar la Reprezentanța României pe lângă UE), Paul Kmen (director general adjunct APIA) și Adrian Chesnoiu (director general AFIR), care au analizat lecțiile PNS 2023 ‑ 2027 și impactul propunerilor pentru PAC 2028 ‑ 2034.

„Clubul Fermierilor Români își reafirmă angajamentul de a elabora politici publice bazate pe date, de a sprijini fermierii performanți și de a lucra cu autoritățile pentru transformarea agriculturii românești într‑un sector competitiv, rezilient și orientat către valoare adăugată”, a punctat directorul executiv Florian Ciolacu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi - 25 septembrie 2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a deschis sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Sesiunea este deschisă în perioada 25 septembrie – 12 octombrie 2025, fără posibilitatea de prelungire. Alocarea financiară este de 8.771.987 euro, fonduri nerambursabile disponibile pentru cererile depuse în această sesiune a submăsurii 17.1, cu posibilitatea suplimentării acesteia în funcție de interesul manifestat de fermieri, dar în limita sumelor realocate din PNDR.

Fermierii declarați eligibili pentru finanțare, conform condițiilor precizate în Ghidul solicitantului, pot beneficia de sprijin nerambursabil reprezentând 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite de aceștia.

Sprijinul este aplicabil anului agricol 2024 – 2025 și se acordă atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic, acoperind polițele de asigurare care vizează riscurile menționate în legislația în vigoare.

Potrivit AFIR, procedura de implementare aferentă acestei sesiuni prezintă o serie de actualizări, menite să simplifice accesarea sprijinului și să răspundă mai rapid nevoilor fermierilor. Astfel, cererea de finanțare îndeplinește acum și rolul de cerere de plată, doar dacă respectiva cerere de finanțare a fost declarată eligibilă. De asemenea, la depunerea cererii de finanțare, fermierul trebuie să prezinte și dovada plății integrale a valorii totale a primei de asigurare.

Totodată, începând cu această sesiune, se va utiliza exclusiv semnătura electronică pe toate documentele depuse de fermieri la dosarul cererii de finanțare.

Pentru completarea și depunerea cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție întregul pachet procedural ce conține Ghidul solicitantului și anexele aferente, publicat pe site-ul AFIR, Ghid și anexe – submăsura 17.1.

Cererile de finanțare se vor depune on-line accesând modulul de depunere disponibil prin intermediul paginii de internet AFIR.

Finanțarea cererilor eligibile prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” este asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu fonduri disponibile prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă cofinanțarea de la Bugetul Național al României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul Solicitantului pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), aplicabil anului agricol 2024 – 2025.

Fermierii vor putea depune on-line cererile de finanțare în cadrul sesiunii care se va desfășura în perioada 25 septembrie 2025 – 12 octombrie 2025.

Prin submăsura 17.1, fermierii beneficiază de sprijin nerambursabil reprezentând 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de aceștia. Sprijinul este acordat atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic, acoperind polițele de asigurare care vizează riscurile menționate în legislația aplicabilă.

Procedura de implementare aferentă acestei sesiuni include o serie de actualizări, menite să simplifice accesarea sprijinului și să răspundă mai bine nevoilor fermierilor. Astfel, la depunerea cererii de finanțare, care îndeplinește și rolul de cerere de plată (dacă respectiva cerere de finanțare a fost declarată „eligibilă”), fermierul va prezenta și dovada plății integrale a valorii totale a primei de asigurare. Totodată, începând cu această sesiune se va utiliza exclusiv semnătura electronică pe toate documentele depuse de fermieri la cererea de finanțare.

„Fermierii trebuie să fie protejați, iar Submăsura 17.1 vine ca o gură de oxigen într-o perioadă plină de provocări. Este o oportunitate reală pentru agricultori de a-și proteja munca și investițiile, într-un context climatic provocator și într-un cadru economic dificil. Prin acest sprijin financiar, fermierii nu mai sunt singuri în fața riscurilor, ci primesc un ajutor concret atunci când natura sau piața pun presiune pe umerii lor”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general AFIR.

Documentul complet este disponibil pentru consultare pe site-ul AFIR: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-sm-171/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Bugetul aferent submăsurii 4.1.1 - Investiții în exploatații agricole a fost suplimentat, astfel încât toate proiectele declarate eligibile să poată fi susținute financiar pentru implementare.

Majorarea bugetului a fost posibilă în urma demersurilor derulate de Autoritatea de Management pentru PNDR 2014-2020 și Planul Strategic PS PAC 2023-2027.

Astfel, disponibilul actual aferent SM 4.1.1 „Investiții în exploatații agricole” va putea acoperi finanțarea tuturor proiectelor cu statut de „eligibil - fără finanțare”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) recomandă tuturor beneficiarilor care au depus proiecte și au fost declarați „eligibili – fără finanțare” să pregătească toate documentele necesare pentru implementarea proiectelor, respectând etapele prevăzute în procesul de contractare și implementare a proiectelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Incompetență, indolență, neputință sau rea-voință?

Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor

Pesticidele, între necesitate și politicile verzi

În Ședința Guvernului din 4 decembrie 2024 a fost aprobată Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu suma de 124.260.000 lei. Astfel, se asigură integral fondurile aferente costurilor energiei electrice necesare pompării și repompării apei de irigații în cadrul infrastructurii principale de irigații până la stațiile de punere sub presiune și a celor destinate susținerii în cotă de până la 50% a cheltuielilor aferente consumului de energie necesar funcționării agregatelor pentru irigații folosite de producătorii agricoli.

Prin adoptarea prezentului act normativ se acoperă necesarul pentru anul 2024 a cotei părți din energia electrică consumată de producătorii agricoli, în valoare de 98.300.000 lei, precum și plata facturilor de energie electrică aferente consumurilor până la data de 31 august 2024 pentru pomparea și repomparea apei de irigații în cadrul infrastructurii principale și până la stațiile de punere sub presiune, în valoare de 25.960.000 lei, costuri suportate, conform Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 cu modificările ulterioare, de către Agenția Naţională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Beneficiarii actului normativ sunt organizațiile și federațiile utilizatorilor de apă pentru irigații destinatari ai resurselor financiare puse la dispoziție în cadrul PNDR 2007-2013, PNDR 2014-2020, dar și în cadrul Planului Strategic 2023-2027.

CITEȘTE ȘI: Sectorul agroalimentar, puternic afectat de acordul UE – Mercosur

Subvenția pentru motorina utilizată în agricultură pentru 2025 poate fi cerută la APIA

Ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor pentru 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii pot depune cererile de finanțare pentru rambursarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor până pe 4 noiembrie 2024. Astfel, conform Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), se prelungește sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru rambursarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor prin submăsura 17.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Alocarea pentru acest apel al submăsurii 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor) este de 30.416.346 euro. AFIR precizează că, până în prezent, s-au depus peste 6.100 de cereri de finanțare în valoare de 23,4 milioane de euro.

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile.

Reamintim că, în această sesiune, se primesc cereri de finanțare aferente sectorului vegetal (pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă aferente anului 2023 și pentru culturile de primăvară aferente anului 2024), dar și pentru sectorul zootehnic (pentru polițele încheiate în anul 2024).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru proiectele de investiții finanțate cu fonduri europene nerambursabile, fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural pot achiziționa direct prin Baza de date a AFIR – fără parcurgerea procedurilor specifice achizițiilor – utilaje, mașini agricole, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri și mobilier.

Baza de date cu prețuri de referință, realizată și gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), este disponibilă beneficiarilor fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pe durata implementării Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și a Planului Strategic 2023 – 2027 (PS 2027).

„În prezent, în Baza de date online există o categorie de peste 5.000 de echipamente destinate agriculturii de tip low, strip sau no tillage, prin care se urmărește protejarea mediului și conservarea solului prin aplicare unor lucrări minime ale solului, în benzi sau chiar însămânțarea directă, fără lucrarea prealabilă a solului. Totodată, sunt afișate tot mai multe tractoare și combine care au în dotare pachetul pentru agricultura de precizie (sisteme de ghidare prin satelit), semănători de precizie, dar și alte echipamente pentru agricultura de precizie, de tipul mașinilor de erbicidat, dronelor agricole, stațiilor meteo, distribuitoarelor de îngrășăminte, combinatoarelor, prășitoarelor etc”, menționează AFIR.

De asemenea, pentru susținerea digitalizării activităților zootehnice, AFIR amintește că în Baza de date cu prețuri de referință se găsesc roboți de alăptat, roboți pentru muls, roboți pentru furajare, roboți pentru curățarea dejecțiilor etc., precum și peste o sută de echipamente destinate abatoarelor (inclusiv linii de abatorizare complete).

Baza de date este actualizată constant și completată cu noi elemente, astfel că în acest moment cuprinde prețuri de referință pentru mai mult de 45.000 de elemente, multe dintre acestea fiind îndreptate către practicarea unei agriculturi sustenabile și minim invazive asupra mediului.

Baza de date cu prețuri de referință este un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR înlesnește și simplifică accesul fermierilor și antreprenorilor la fondurile europene acordate pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural. „Simplificarea realizată de AFIR constă în faptul că prin această Baza de date se permite beneficiarilor să achiziționeze produsul pe care îl doresc, în mod direct fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare. Această modalitate de lucru reduce considerabil timpul de achiziționare și îi dă posibilitatea fermierului să își aleagă exact echipamentul de care are nevoie pentru eficientizarea investiției”, precizează AFIR.

CITEȘTE ȘI: „Fermierul robot” aduce tehnologia de ultimă oră în pomicultură

AgroNova, o fermă condusă responsabil

Ovidiu Furdui, primarul care n-a ratat niciun proiect

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru rambursarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor prin submăsura 17.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Fermierii pot depune cererile de finanțare începând cu data de 12 august până la data limită de 18 octombrie 2024.

Fondurile disponibile pentru cea de-a șasea sesiune aferentă submăsurii 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor) sunt în valoare 30.416.346 euro, cu posibilitatea suplimentării acesteia în funcție de interesul manifestat de solicitanți, astfel încât să poată beneficia de finanțare toate cererile declarate eligibile.

AFIR precizează că, în această sesiune, se primesc cereri de finanțare aferente sectorului vegetal (pentru polițele încheiate pentru culturile de toamnă aferente anului 2023 și pentru culturile de primăvară aferente anului 2024), dar și pentru sectorul zootehnic (pentru polițele încheiate în anul 2024).

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier.

Ghidul solicitantului și anexele aferente submăsurii 17.1, necesare întocmirii documentației de depunere, sunt disponibile pe pagina de internet www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, accesând linkul Măsuri de sprijin - submăsura 17.1 - Ghidul solicitantului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță epuizarea fondurilor disponibile pentru investiții în dotarea cu utilaje și echipamente pentru toate tipurile de culturi, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative, finanțate prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, componenta 4.1.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

De la deschiderea sesiunii pe 25 iunie 2024 și până la acest moment când s-au epuizat fondurile alocate, fermierii au depus prin sM 4.1.1, componenta toate culturile, un total de 1.130 de cereri de finanțare, însumând 312,9 milioane de euro, față de o alocare disponibilă de 198 milioane de euro. Reamintim că, termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare era stabilit pentru 24 septembrie 2024.

Rămân deschise celelalte două componente ale submăsurii 4.1.1, destinate investițiilor realizate de formele asociative (altele decât cele din sectorul sfeclei de zahăr) și pentru cultura de sfeclă de zahăr. Astfel, pentru aceste tipuri de investiții cererile de finanțare pot fi depuse în continuare până la data închiderii sesiunii, 24 septembrie 2024, sau până la epuizarea fondurilor.

Pentru investițiile în utilaje destinate culturii sfeclei de zahăr, până în prezent, au fost depuse trei proiecte în valoare de două milioane de euro, iar pentru formele asociative din celelalte sectoare au fost depuse 16 proiecte cu o valoare totală de peste 21 milioane de euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!