PNDR - REVISTA FERMIERULUI

Beneficiarii publici ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) trebuie să actualizeze bugetul indicativ aferent contractelor de finanțare, în conformitate cu prevederile OUG 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare cu impact asupra contractelor de achiziție publică de lucrări prin ajustarea prețului raportat la creșterea prețului materialelor de construcții, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Actualizarea se realizează de către beneficiarii publici care au contracte de finanțare încheiate cu AFIR pentru proiectele de investiții finanțate din fonduri publice, aflate în derulare și care se încadrează în prevederile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2021. Pentru acești beneficiari prețul contractelor de achiziție publică aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței se ajustează, în condițiile descrise în ordonanță, prin actualizarea prețurilor aferente materialelor, prin aplicarea unui coeficient de ajustare, pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia s-a fundamentat prețul contractelor.

Ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică se realizează la fiecare solicitare de plată, pe întreaga perioadă de derulare a contractului, exclusiv pentru restul rămas de executat la data intrării în vigoare a ordonanței, până la finalizarea şi recepționarea lucrărilor aferente obiectivelor sau proiectelor de investiții, potrivit prevederilor legale în vigoare la data efectuării recepției, pe baza situațiilor de lucrări însușite de executant, diriginte de șantier şi autoritatea sau entitatea contractantă, ca urmare a unei solicitări justificate din partea contractantului. Cheltuielile cu materialele pentru lucrările executate până la data intrării în vigoare a ordonanței și nesolicitate la plată nu se ajustează.

Costurile suplimentare generate de ajustarea prețurilor nu fac obiectul finanțării din fondurile eligibile FEADR, ci se suportă din fondurile proprii ale beneficiarilor și vor fi evidențiate pe neeligibil, pe linia bugetară actualizări din bugetul indicativ. AFIR precizează că valoarea totală eligibilă a proiectului care face obiectul finanțării nerambursabile rămâne neschimbată.

Autoritățile publice, beneficiari ai PNDR 2020, care se încadrează în prevederile ordonanței au posibilitatea să solicite Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR) de la care aparțin modificarea contractului de finanțare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Banii europeni alocați pentru instalarea tinerilor fermieri, disponibili prin submăsura 6.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) s-au terminat, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Fondurile solicitate de tinerii fermieri au ajuns la un procent de peste 150% din totalul fondurilor alocate pentru perioada de tranziție 2021 – 2022, iar sesiunea de primire a cererilor de finanțare prin sM 6.1 a fost închisă în data de 8 octombrie 2021.

În total, AFIR a primit online 4.302 cereri de finanțare, din care 3.383 de solicitări de finanțare au fost depuse de tinerii fermieri de la nivel național (componenta național inclusiv zona ITI – Delta Dunării) și alte 919 cereri de finanțare au fost depuse de tinerii din zona montană (componenta zona montană). Valoarea totală a fondurilor europene solicitate este de 200.280.000 de euro, peste dublul alocării de 100.000.000 de euro, împărțită astfel: 155.270.000 de euro pentru tinerii de la nivel național și 45.010.000 de euro pentru tinerii din zona montană.

Fondurile disponibile pentru tinerii fermieri din teritoriu național s-au epuizat în primele cinci zile din etapa a doua de depunere, respectiv 2 octombrie 2021, iar suma alocată tinerilor fermieri din zona montană s-a epuizat pe 8 octombrie 2021.

„Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a investițiilor realizate de tinerii fermieri s-a lansat în acest an, în data 27 august și avea ca termen final de depunere 26 noiembrie 2021, însă interesul deosebit de crescut al tinerilor fermieri pentru finanțare a dus la epuizarea fondurilor alocate înainte de termenul prevăzut”, a precizat Mihai Moraru, director general al AFIR.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2020, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat, înainte de termenul-limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse ajunge la un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective. Excepție fac primele 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere din cadrul sesiunii, când oprirea depunerilor de proiecte nu este condiționată de atingerea plafonului din nivelul alocării sesiunii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunțat că digitalizarea în agricultură se va regăsi în următoarea programare financiară a fondurilor europene.

Adrian Oros s-a întâlnit la sediul MADR cu reprezentanții AgriTech Hackathon, care au ca obiectiv promovarea agriculturii de precizie în România și încurajarea realizării de noi soluții care să răspundă provocărilor din acest domeniu, transmite Ministerul Agriculturii. Ministrul a declarat că are toată deschiderea privind încurajarea agriculturii de precizie și acordarea de fonduri europene în viitorul Plan Național Strategic pentru acest domeniu.

Un exponat prezentat în cadrul întâlnirii a fost câinele-robot Nero. Acesta este folosit ca platformă de colectare de date pentru agricultura de precizie. Nero poate colecta date cu ajutorul camerelor încorporate sau prin intermediul altor echipamente, precum senzori și camere multispectrale. Datele pot fi folosite, de pildă, pentru generarea de alerte timpurii de boală.

Foto: MADR

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor agricole, prin submăsura 4.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Ghidul solicitantului și anexele aferente conțin informațiile necesare depunerii cererilor de finanțare în sesiunea care se va desfășura în intervalul 8 octombrie 2021 – 7 ianuarie 2022.

Alocarea pentru finanțarea unităților de procesare este de 183 de milioane de euro.

Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. AFIR precizează că în cazul investițiilor colective intensitatea sprijinului poate crește cu 20 de puncte procentuale.

Valoarea fondurilor europene obținute variază în funcție de tipul de beneficiar și de investiție. Astfel, pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, sprijinul financiar este de 800.000 de euro/proiect pentru investițiile noi permise în cadrul fișei submăsurii și de 600.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere.

De asemenea, pentru întreprinderi mijlocii se pot accesa fonduri în valoare de 1.200.000 de euro/proiect pentru investițiile noi permise în cadrul fișei submăsurii sau de 1.000.000 de euro/proiect pentru modernizare/extindere.

Pentru alte întreprinderi și forme asociative, valoarea sprijinului crește la 1.500.000 de euro/proiect în cazul investițiilor noi permise și la 1.200.000 de euro/ proiect pentru modernizare/extindere.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina de internet versiunile finale ale Ghidului solicitantului pentru accesarea sprijinului financiar acordat pentru instalarea tinerilor fermieri (sM  6.1), pentru dezvoltarea fermelor mici (sM 6.3) și pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol (sM 16.4/ sM 16.4a) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a proiectelor pentru submăsurile 6.1, 6.3 și 16.4/16.4a începe în data de 27 august 2021, ora 9.00.

De reținut că, pentru tinerii fermieri s-a majorat sprijinul financiar pe care îl pot obține începând cu sesiunea din acest an. Astfel, finanțarea pentru cei care se instalează prima dată ca tineri fermieri este 100% nerambursabilă, se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani (inclusiv pentru exploatațiile pomicole – față de cinci ani cât era anterior) și poate fi în valoare de 70.000, 60.000, 50.000 sau de 40.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației – exprimată în SO (standard output), care se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziție celor interesați pe pagina de internet a AFIR http://so.afir.info/. Totodată, dacă în Planul de afaceri sunt integrate operațiuni de condiționare – procesare sau agricultura ecologică acest lucru poate asigura un plafon de sprijin superior.

De asemenea, se pot obține fonduri europene pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijinul acordat este 100% nerambursabil și este de maximum 15.000 de euro. Condițiile de finanțare sunt similare cu cele din anii trecuți.

Sprijinul maxim financiar pentru cei care doresc să acceseze submăsura 16.4a/ 16.4 a fost majorat la 250.000 de euro, de la 100.000 de euro în sesiunile anterioare și este 100% nerambursabil. Costurile de funcționare a cooperării nu vor depăși 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect. „Sprijinul solicitat trebuie să fie justificat și corelat cu complexitatea proiectului, cu cantitatea de produse comercializate și cu valoarea adăugată generată de acesta după implementare”, precizează AFIR.

Toți cei interesați să acceseze fonduri europene prin submăsurile menționate mai sus au la dispoziție gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, în vederea întocmirii documentației pentru depunerea cererilor de finanțare, care se va realiza on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Calendarul de lansări sesiuni de depunere proiecte prin PNDR 2020 pentru anul 2021, actualizat

calendar afir

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a modificat Ghidul Bazei de Date cu Prețuri de Referință, utilizat pentru evaluarea proiectelor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în cadrul programelor naționale de dezvoltare rurală.

Având în vedere creșterile prețurilor pentru materiile prime, s-a impus adaptarea la contextul economic și social actual prin modificări aduse Ghidului Bazei de Date cu Prețuri de Referință.

„Baza de Date cu Prețuri de Referință pusă de AFIR la dispoziția beneficiarilor PNDR este un instrument util atâta timp cât reflectă realitatea din piață. Scopul modificărilor pe care le-am realizat acum este tocmai acesta – referința corectă la piață. În condițiile în care, în această perioadă, dinamica prețurilor este una accelerată, avem obligația să-i ajutăm pe cei care planifică achiziția de utilaje sau echipamente să poată face un calcul real al bugetelor, din punctul de vedere al achiziției. Astfel, modificările de preț pot fi operate în Baza de date în cel mai scurt timp”, a declarat Mihai Moraru, director general AFIR.

Conform noilor proceduri, pe fondul situației speciale din ultima perioadă în care prețul materiilor prime a crescut substanțial, în decursul anului 2021, actualizarea prețurilor se poate realiza o dată la trei luni, la solicitarea oficială a celui care a înscris elementele respective în Baza de Date a AFIR, însoțită de o comunicare oficială din partea producătorului.

Această prevedere este o excepție de la regula de bază, care prevede că actualizarea prețurilor se face la cel puțin șase luni, dacă prețurile elementelor din Baza de Date au crescut cu până la 5% în ultimele 12 luni. Dacă prețurile elementelor au crescut cu mai mult de 5% în ultimele 12 luni, modificarea prețurilor se poate face la 12 luni de la actualizarea anterioară, indiferent dacă producătorul/ importatorul/ dealerul a solicitat modificarea prețurilor o dată la trei luni sau mai rar.

Din ianuarie 2022, se va reveni la actualizarea prețurilor conform regulii de bază.

*****

Prin Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR), AFIR înlesnește accesul solicitanților de fonduri europene la informații, simplificând în același timp procedura de achiziție. Astfel, elementele care se regăsesc în această Bază de date pot fi achiziționate de către beneficiarii privați PNDR în mod direct, fără a mai parcurge nicio altă procedură de achiziție. Ghidul actualizat al BDPR este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Una dintre rețetele bunăstării unei societăți, rurale, în cazul nostru, este închiderea lanțului producție-valorificare în plan local. Cu alte cuvinte, atragi cât mai mulți clienți să cumpere din grădina proprie, la un preț cu valoare adăugată. Practic, acest lucru se poate face prin turism. Ce produce comunitatea consumă turiștii. Un astfel de exemplu, în povestea din acest articol.

Nu este cazul să vă mai spunem cât de minunat este locul unde se află pensiunea agroturistică la care am poposit recent. Spunem doar atât: Delta Dunării.

Pentru amatorii de detalii, vom adăuga câteva indicații de localizare. Pensiunea se numește Lotus și este în Ilganii de Jos. Zona este un fel de insulă mare, cum o caracterizează gazda noastră, doamna Gabriela Avram, situată între brațele Sfântu Gheorghe, Sulina și canalul Litcov, tot domnia sa explicându-ne și de unde vine denumirea localității, ilgan, în limba turcă, însemnând zonă de pășunat. Așa că vă închipuiți că pe lângă produsele din pește pe care le puteți gusta mergând acolo, ați avea la dispoziție și produse ciobănești. Dar despre mâncare, mai încolo.

„În fiecare vară cunosc sute de oameni, foarte mulți se întorc și în următorul an, cu prieteni. Și prietenii trimit alți prieteni... Și sunt oaspeți cu care am devenit prieteni și ne vedem an de an. Și vă dați seama că este o mare, mare bucurie.” 0V5A7657

O precizare de care am zis să nu vă păgubesc este că zona are un potențial economic multiplu, fiind propice și culturilor cerealiere. Dar Gabriela Avram nu vine dinspre sfera preocupărilor agricole către activitatea de antreprenoriat turistic, ea părăsind o altă meserie nobilă, aceea de dascăl. Și nu vreau să spun prin asta că e o scădere profesională, ci doar să evidențiez faptul că toate cele trei opțiuni pe care le-am numit mai sus, fermier, profesor și întreprinzător în turism, stau pe același palier valoric. Din păcate, ultima nu este foarte bine împământenită pe plaiurile noastre, neexistând cine știe ce tradiție în domeniu, cu toate că este în plină dezvoltare. Iar cei ca doamna Avram simt asta: „A fost foarte greu, pentru că neavând experiență în antreprenoriat înveți din mers. Cred că suntem prima generație de antreprenori, și în țară, nu numai în familia noastră. A fost foarte greu să înveți să lucrezi cu băncile, să înveți să faci anumite documente, să înveți să lucrezi cu fonduri europene. Deci fiecare zi a fost o provocare, dar în turism fiecare zi este o provocare”.

Poate că n-ar strica introducerea în planurile de învățământ a unor materii care să doteze fiecare cetățean al României de mâine cu astfel de abilități, utile într-o lume în care proiectarea unei afaceri este din ce în ce mai complexă și mult mai puțin predictibilă.

Curajul de a te apuca

Comparativ cu potențialul turistic pe care îl are România, în ansamblu, și Delta Dunării, în mod special, numărul celor care pornesc să-l exploateze nu este foarte mare, de aceea, cu atât mai mult, este remarcabil pasul pe care l-a făcut dinspre o profesie pe care o practica de multă vreme, în care se profesionalizase prin experiența pe care a căpătat-o vreme de 15 ani și pe care o îndrăgea. Începutul s-a petrecut în 2007, când s-au apucat să construiască pensiunea. „Am avut o discuție în familie și am zis că este oportun să facem așa ceva, mai ales că soțul este localnic, este din județul Tulcea. Am accesat atunci fonduri SAPARD 50%-50%, maximum 100.000 de euro suma accesată, și am construit pensiunea asta la care, în 2009, pe 1 mai, am avut primii oaspeți, și de atunci în fiecare an facem lucruri noi, schimbăm, îmbunătățim, ne informăm, mergem la întâlniri cu temă turistică, ne întâlnim cu alți antreprenori din țară, schimbăm impresii, învățăm lucruri noi și mergem mai departe.”

Probabil că așa, cum spune doamna Avram, se întâmplă cu majoritatea celor care pornesc în astfel de investiții. „Trebuie să ai puțin curaj, trebuie să ai și puțină „inconștiență”, adică să-ți dorești foarte mult să faci un lucru, neștiind de la început de ce te poți lovi.” Mai ales că meseria pe care o avusese înainte nu era una în care să se dezvolte abilitățile de antreprenor. „Aveam impresia, la acel moment, că nu pot să fac altceva decât să predau chimie și fizică, și-mi plăcea ce făceam, dar a fost o decizie atunci, luată și în anumite condiții, care acum nu mai contează sau nu mai sunt valabile, și am intrat pe drumul ăsta. Nu-mi pare rău, pentru că-mi place, lucrez în continuare cu oamenii, gândiți-vă că în fiecare vară cunosc sute de oameni, foarte mulți se întorc și în următorul an, cu prieteni. Și prietenii trimit alți prieteni... Și sunt oaspeți cu care am devenit prieteni și ne vedem an de an. Și vă dați seama că este o mare, mare bucurie.” Înțeleg această satisfacție ce răzbate din ochii doamnei, ca pe un premiu pe care l-a câștigat în urma efortului depus an de an. Pentru că un turist care îți trimite un prieten este un turist care a plecat mulțumit de la tine și asta înseamnă că ai făcut ce trebuia. „Încercăm tot timpul să fim actuali. Pentru că și societatea evoluează, și dorințele, și așteptările oaspeților sunt altele și noi încercăm să fim la înălțime. Și sper să reușim.”

Personalul specializat, o problemă majoră

O problemă pe care o întâmpină în demersul acesta de a fi mereu la înălțime o reprezintă personalul calificat. „Găsim cu greu persoane pregătite, am ales varianta să căutăm personal și chiar să încercăm să-l instruim aici în pensiune. Este o problemă nu mare, extraordinar de mare și nu știu cum va fi pe viitor. Ducem lipsă de personal, muncim foarte mult cei care suntem aici, noi și echipa pe care o avem, dar încă avem nevoie de personal și este o problemă în sensul că nu te poți dezvolta dacă nu ai personal calificat. Deci este o piedică în dezvoltare.”

Evident că implicarea familiei mai atenuează din neajunsul amintit „Am avut tot timpul familia lângă mine, soțul, copiii, copiii care erau destul de mari când am luat deciziile pe care le-am luat și care ne sprijină. Copiii mă ajută de când erau chiar foarte mici, de acum 10 ani, de la început. Vacanțele și le-au petrecut aici, bineînțeles muncind și ajutându-ne. Acum băiatul deja a terminat, de trei ani, facultatea, s-a implicat foarte mult în fermă, iar fetița mai mare, care termină anul ăsta masterul la ASE, în fiecare vară este pe aici și muncește, și ne ajută, iar acum, mai nou, și asta mică, de 13 ani, care a crescut odată cu pensiunea. Ea are vârsta pensiunii!”

0V5A7686

Delta Dunării, un loc special

Simte că locul în care locuiește este unul cu totul special. „Delta Dunării este specială din toate punctele de vedere, și din punctul de vedere al condițiilor de trai al localnicilor este specială, și din punctul de vedere al turismului este specială, și din punctul de vedere al naturii, al ecosistemului, pentru că ea trebuie păstrată așa cum este, nu trebuie modernizată, pentru că, fiind unică, trebuie avut mare grijă. Se fac multe lucruri și pentru populație, și pentru păstrarea mediului așa cum este. Apare un pericol, din păcate, nu vreau să supăr pe nimeni, din partea turiștilor. Deci anul ăsta a fost o problemă gunoiul prea mult.” Faptul că are această perspectivă, responsabilă față de mediu și față de comunitatea din Deltă, este dovedit și de soluția aleasă pentru încălzirea pensiunii, cu panouri solare, dar și de oferta culinară ce se bazează pe produsele din zonă, așa cum spuneam la începutul articolului. Și iată că a venit momentul să detaliem și această chestiune de bucătărie: „Turiștii pot consuma la noi în primul rând preparate din pește, pregătite ca la noi în Deltă: ciorbă, saramură, plachie, pește la grătar, pește afumat, scordolea (este un piure făcut cu cartofi, carne de pește fiartă și zeamă de pește, cu condimentele corespunzătoare), tradiționalul borș de pește, bineînțeles, storceag din somn sau din sturion – am văzut, anul ăsta, a fost preferatul turiștilor de la noi. De asemenea, fiind aici și zonă de pășunat, ne procurăm de la particularii care au oi tot ce se poate: brânză mai sărată, mai puțin sărată, smântână. Apoi, de la noi din fermă, ouă proaspete, păsări. Deci, cam tot ce avem este proaspăt și este din zonă, chiar ținem la lucrul ăsta ca tot ce se consumă în pensiune să fie procurat de la întreprinzătorii locali”. Nici vinul nu vine de prea departe, din podgoriile dobrogene. „La noi în pensiune se servește numai vin din Dobrogea, de la Niculițel, de la domnul Vlad, și vin de la Baia, crama Hamangia, este o podgorie nouă, a domnului Ion Bălan, care a investit foarte mult acolo și care produce un vin foarte bun, despre care am auzit că a fost și premiat deja, vinuri foarte apreciate de oaspeții noștri, alb, rose și roșu.”

„Avem bărci pentru plimbări, avem o persoană care se ocupă de aceste plimbări, care cunoaște Delta, care și povestește.”

De toate, pentru toți

Evident că dacă vorbim de o destinație turistică, chiar și așa din perspectiva noastră, mai degrabă socio-economică, de dezvoltare rurală, tot trebuie să spunem ceva și despre obiectivele de care s-ar putea bucura cel care ar alege să tragă la „hanul” doamnei Avram, rebotezat în vremurile noastre pensiune. „Avem, în primul rând, condiții de cazare în camere mari, luminoase, cu mobilier din lemn. O curte mare, multă vegetație, piscină, teren de tenis, club unde se poate juca biliard, tenis de masă, se poate asculta muzică, se poate dansa, se poate sta de vorbă, se pot spune povești seara la un pahar de vin, la o țuică fiartă, când afară este mai rece, se pot face excursii în Delta Dunării, pe lacuri și canale, în zona Partizani, Ilganii de Jos, Ilganii de Sus, se poate merge la Sfântu Gheorghe o zi, se poate merge la Sulina, deci sunt foarte multe activități. Avem bărci pentru plimbări, avem o persoană care se ocupă de aceste plimbări, care cunoaște Delta, care și povestește. Se pot stabili anumite trasee pentru plimbare pe lacuri și pe canale, iar dacă dorim pentru pescuit, primăvara sau toamna se poate merge pe lacuri la știucă, la somn sau la crap, în funcție de sezon. Primăvara mai mult la crap, toamna mai mult la știucă.”

0V5A7684

Contrar așteptărilor, un an bun

Așadar, foarte multe motive de bucurie am avut vizitând aceste locuri. Frumusețe, delicatese, stare de spirit bună, optimism, curaj, unitate, nici măcar necazul provocat de pandemie, care a speriat planeta, nu a determinat umbre prea multe pe chipul aprigei foste dăscălițe. „La noi este o situație mai bună, pentru că avem un hectar de curte, adică 10.000 de metri pătrați, iar distanțarea fizică nu a fost o problemă. Din punct de vedere economic, a fost un an bun, cu o cerere mare din partea turiștilor, făcând o paranteză că a trebuit să începem activitatea turistică abia în iunie, aproape de mijlocul lui iunie, pentru că am fost prevăzători, adică nu am deschis chiar după încetarea stării de urgență, am zis că să ne pregătim foarte bine, și atunci când am crezut că suntem ok, am așteptat și primii oaspeți. Spunem că a fost un an bun comparând lunile iulie și august cu anii precedenți. Nu a fost bine pentru că nu am putut să avem o activitate începând cu martie. Dar e bine.”

0V5A7691

Articol publicat în Revista Femierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Satul românesc

Negocierile tripartite referitoare la Politica Agricolă Comună (PAC) continuă la Bruxelles, iar Copa și Cogeca își exprimă îngrijorarea cu privire la cele mai recente evoluții ale discuțiilor.

„Politica Agricolă Comună determină veniturile a milioane de agricultori, ne determină securitatea alimentară, independența strategică și durabilitatea teritoriilor.

Nimeni nu vorbește despre asta la Bruxelles mai nou, dar PAC-ul are cerințe de mediu majore pentru agricultori și cooperativele lor. Să fie clar faptul că atunci când veniturile scad constant, în timp ce competiția internațională crește, va fi dificil pentru agricultori să implementeze aceste cerințe. Suntem dedicați PAC-ului și bunei sale performanțe. În ciuda afirmațiilor anumitor ONG-uri, nu vorbim despre dezinformare ecologică, ci despre o provocare mare pentru ferme mici și mari deopotrivă.

Agricultorii sunt părți interesate de pe teren, conștienți de problemele de mediu. Suntem și vom fi mereu primii care plătesc prețul acestora. Negociatorii UE ar trebui să aibă încredere în eforturile depuse de agricultori. Ne bazăm pe Parlamentul European și pe Consiliu pentru o aprobare rapidă a pachetului, după ani de negocieri.

Cu cât mai repede avem un acord, cu atât mai repede putem duce mai departe acțiunile concrete de pe teren”, transmite Copa-Cogeca într-un comunicat de presă.

La Bruxelles are loc Consiliul de miniștri AgriFish: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5002-agrifish-romania-doreste-continuarea-acordarii-ant-si-a-sprijinului-cuplat-voluntar.html

Publicat în Comunicate

În perioada următoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va publica Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru măsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) ce vor fi lansate în perioada de tranziție, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În prezent, pe pagina de internet AFIR sunt publicate Ghidurile Solicitantului consultative aferente submăsurilor 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor”; 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, 16.4/16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol”, precum și Anexa - Listă specii plante eligibile pentru investiții noi/extindere/modernizare plante proteaginoase – aferentă Ghidului Solicitantului sm 4.2.

Timp de 15 zile, toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire a ghidurilor. Ulterior expirării termenului, timp în care AFIR primește propuneri, sugestii sau observații, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor mai sus menționate vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în paginile special create și dedicate fiecăreia dintre aceste submăsuri.

Aceeași modalitate de publicare va fi aplicată și pentru Ghidurile Solicitantului aferente măsurilor ce vor fi lansate în perioada de tranziție.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Sâmbătă, 17 Aprilie 2021 10:58

Ștampila este voluntară și nu obligatorie

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice online de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât, pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene.

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția. „Pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018”, precizează AFIR.

O serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită de prevederea OUG 17/2015 conform căreia „Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate
Pagina 1 din 5

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista