Iulie reprezintă pentru fermieri o lună “de foc” în cultura mare. Practic, este luna recoltării masive a culturilor de toamnă. Chiar dacă condiţiile meteorologice din această primăvară nu au fost prea prielnice (o primăvară mai rece decât de obicei, precipitaţii mai multe şi mai însemnate cantitativ) perioada de vegetaţie a culturilor semănate în toamnă nu s-a prelungit foarte mult. Decalajul înregistrat faţă de normalul anual al culturilor este de numai câteva zile, fapt ce determină ca şi startul în campania de recoltare să fie uşor amânat. Până acum (data apariţiei revistei) au fost recoltate o parte din suprafeţele de orz, orzoaică şi rapiţă din sud-estul ţării. La grâu s-a început sporadic recoltatul, mai ales acolo unde suprafeţele au fost semănate cu soiuri extratimpurii.
Lucrările prezentate mai jos sunt orientative pentru cititori şi nu exclud posibilitatea efectuării de alte lucrări în cadrul acestor culturi sau la alte culturi existente în ferme. Fiecare fermier, în funcţie de cultura pe care o are, de suprafeţele pe care le deţine şi de condiţiile climatice, va decide ce este mai corect de făcut în ferma sa.
Orz
Startul la recoltarea orzului se dă după data de 20 iunie şi începe, pe unele suprafeţe din sud şi sud-estul ţării, unde anumite sole au fost afectate foarte mult de seceta zonală prelungită dar şi de tehnologia aplicată. Pe aceste sole producţia prognozată de orz şi orzoaică se ridică la 1.700 - 3.400 kg/ha. Pe solele dezvoltate normal producţia estimată se ridică la peste 4.500 kg/ha.
Comparativ cu anii anteriori, în acest an, elementul cheie, care a făcut diferenţa între producţiile mai mari sau mai mici, a fost dat de tehnologia aplicată. Acolo unde s-a făcut o tehnologie corespunzătoare, au fost respectate verigile tehnologice, au fost aplicate la timp tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, au fost aplicate în doze normale îngrăşăminte chimice, iar factorii climatici au fost mai blânzi, producţia depăşeşte frecvent 5.500 - 6.000 kg/ha.
În iulie, se va continua cu recoltarea suprafeţelor de orz şi orzoaică de toamnă până la finalizarea în totalitate a acestora, finalizare care se va încheia undeva în prima parte a lunii iulie, cu judeţele din centrul şi nordul ţării.
Rapiţă
Recoltatul la cultura rapiţei începe, practic, în paralel cu recoltatul la orz şi orzoaică. Se porneşte cu suprafeţele unde au fost semănate varietăţi timpurii de rapiţă de toamnă (soiuri şi hibrizi extratimpurii) şi unde condiţiile climatice au fost deficitare. Producţiile prognozate pentru aceste suprafeţe afectate nu sunt deosebit de mari, între 1.300 kg/ha şi 2.500 kg/ha.
În iulie continuă recoltatul rapiţei pe toate suprafeţele şi conform prognozelor se va încheia în jurul datei de 15 iulie. Producţiile estimate pe suprafeţele dezvoltate normal se încadrează între 2.700 şi 4.000 kg/ha, iar excepţional pe unele sole chiar 4.500 kg/ha, dar depinde în mare măsură de evoluţia factorilor climatici din prima parte a lunii iulie.
Momentul declansării recoltatului depinde de umiditatea seminţelor, dar şi de dotarea tehnică a fermierului. Important este ca rapiţa să nu ajungă la supracoacere, ceea ce ar determina pierderi de producţie la recoltare din cauza fenomenului de scuturare.
Normal, cultura de rapiţă se recoltează la umiditatea de 10 - 11%, iar atunci când discutăm de umidităţi mai mari, sămânţa trebuie trimisă la uscare fie în silozuri unde există această posibilitate, fie în fermă. Însă, în acest din urmă caz, depozitarea se va face sub şoproane cu ventilaţie naturală, în strat subţire care să nu permită alterarea masei de seminţe.
Grâu
Practic, iulie debutează cu începerea recoltării grâului. Momentul optim de recoltare este dat de faza de maturitate a boabelor, de soiul respectiv şi, totodată, depinde de posibilităţile de recoltare ale fermierului, de dotarea tehnică, cât şi de destinaţia recoltei.
Alegerea fazei optime de recoltare trebuie să asigure, înainte de toate, posibilitatea reducerii la minimum a pierderilor de producţie datorate acestei operaţiuni, dar şi posibilitatea păstrării recoltei în condiţii bune. Atunci când umiditatea în boabe a ajuns la 14 - 15%, recoltatul se realizează cu pierderile cele mai mici, iar păstratul grâului nu creează probleme.
De asemenea, foarte important este ca perioada de recoltare să fie cât mai scurtă posibil pentru a preveni pe de o parte scuturarea boabelor şi pe de altă parte pentru a preveni deprecierea calitativă a acestora din cauza condiţiilor climatice. Este cunoscut că anumite soiuri de grâu în condiţiile unei umidităţi accentuate au predispoziţie la încolţirea în spic, lucru care contribuie la deprecierea calitativă a glutenului. Mai multe detalii puteţi afla citind articolul “Recoltarea grâului”, din paginile următoare ale revistei.
Porumb
Cele mai mari suprafeţe de porumb se vor afla, în luna iulie, în faza de creştere vegetativă puternică şi de emitere a inflorescenţelor (a paniculelor şi ştiuleţilor). Unii hibrizi extratimpurii vor trece spre finalul lunii chiar şi în faza de lapte-ceară.
Referitor la activităţile desfăşurate la porumb, iulie, este o perioadă mai liniştită pentru fermieri. Numai acolo unde este cazul se mai fac fertilizări foliare şi chiar tratamente pentru combaterea insectelor. Însă, cea mai importantă activitate din această lună, în condiţii de secetă, rămâne aplicarea irigaţiilor. Din păcate, suprafeţele de porumb cu posibilităţi de irigare sunt relativ puţine şi sunt destinate în special producerii de sămânţă.
La culturile de porumb semănate mai târziu sau amplasate după recoltarea culturilor timpurii, principala activitate va ramâne cea de întreţinere şi de combatere a buruienilor. Această lucrare se poate face pe cale chimică, dar şi mecanic. În cel din urmă caz, odată cu combaterea buruienilor se face şi o afânare superficială a solului şi eventual (acolo unde este posibil) o aplicare de îngrăşăminte chimice.
În cazul loturilor de hibridare de porumb, având în vedere evoluţia acestora în luna iulie, facem o atenţionare specială. Producătorii de sămânţă trebuie să efectueze purificările biologice, care constau în eliminarea plantelor netipice, hibride sau din alte forme parentale de pe rândurile mamă şi tată din cadrul lotului semincer. Eliminarea acestora se face manual, cu sapa prin tăierea plantelor de sub colet. În cazul în care diferenţierea plantelor netipice se va face în etape, numărul de treceri pentru asigurarea purităţii biologice a lotului va varia de la o solă la alta şi de la un hibrid la altul, dar nu vor fi mai puţin de două treceri. Ultima trecere de purificare biologică va fi efectuată înainte de apariţia paniculelor la forma tată şi a ştiuletelui la forma mamă.
După efectuarea purificărilor biologice puritatea formelor parentale trebuie să fie de minimum 99,8%.
În cazul loturilor de hibridare de porumb ale hibrizilor extratimpurii şi timpurii, în iulie, se va trece şi la lucrarea de castrare, lucrare efectuată atât manual, dar şi mecanic. Această lucrare este foarte importantă şi de ea practic depinde puritatea seminţei hibride de porumb. Prin această lucrare fermierii elimină paniculul plantelor de pe forma mamă înainte de deschiderea anterelor cu polen.
Floarea-soarelui
În iulie, se continuă fertilizarea foliară şi de combatere a unor boli şi dăunători. Pe primul plan însă va ramâne combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) şi al putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) al florii-soarelui prin unul sau două tratamente. Dacă fermierul decide să facă două tratamente, de obicei primul tratament se efectuează atunci când floarea are 6 - 8 până la maximum 10 frunze, iar al doilea tratament se va face de la apariţia capitulului şi până la înfloritul acestuia. În cazul în care se va efectua doar un singur tratament, se recomandă aplicarea fungicidului respectiv la apariţia concretă a capitulului.
Odată cu aplicarea acestor tratamente se poate aplica şi un insecticid pentru combaterea diferitelor specii de insecte, în special al larvelor de molia florii-soarelui care în ultimii ani pe anumite zone a determinat pagube însemnate. Aceste tratamente, de cele mai multe ori, aduc sporuri de producţie între 300 şi 600 kg/ha, sporuri care depind de hibridul utilizat, data când s-a efectuat tratamentul şi de zona de cultură.
În iulie, majoritatea hibrizilor de floarea-soarelui vor trece de la perioada de creştere intensă la perioada de înflorire maximă şi de formare a boabelor. Hibrizii extratimpurii şi timpurii, spre finalul lui iulie, vor avea calatidiile bine conturate, polenizate şi cu tendinţă de trecere către maturitate.
În cazul loturilor de hibridare de floarea-soarelui, în iulie se desfăşoară o serie de activităţi specifice, care au rolul de a asigura o bună calitate a seminţei. Amintim: - Purificarea biologică. Lucrarea constă în eliminarea plantelor care sunt diferite de plantele formelor parentale. Se face manual prin tăierea plantelor netipice (hibride sau alte plante nespecifice) cu sapa de sub colet. Practic, fermierul formează o echipă de muncitori care înlătură, prin tăiere, aceste plante şi se efectuează până la înflorit. - Controlul androsterilităţii şi eliminarea plantelor fertile de pe rândurile mamă. Această lucrare este obligatorie şi se face zilnic, de la începutul înfloritului şi până la terminarea lui şi constă în eliminarea plantelor la care florile tubulare de pe calatidiu dau polen. Calatidiile plantelor fertile se rup şi se aşează pe pământ cu partea înflorită. În urma acestor purificări biologice puritatea varietală trebuie să fie de minimum 99%.
Sorg
Pentru fermierii care au în cultură sorg, trebuie să fie atenţi în următoarea perioadă la atacul păduchelui verde al cerealelor (Schizaphi graminum), la afide. Acest dăunător, în funcţie de condiţiile meteorologice din perioada următoare poate ataca puternic culturile de sorg. Atacul de afide se manifestă din primăvară şi până în toamnă, dar importanţă mai mare are atunci când atacul se desfăşoară pe plantele de sorg care au înălţimea de peste 20 cm şi până la apariţia paniculului. Dacă atacul este puternic, plantele îşi reduc capacitatea de producţie, îşi reduc numărul de boabe, iar frunzele bazale de regulă se usucă. Dacă atacul este intens şi nu intervenim la timp, cultura se poate usca în întregime.
Dacă nu vedem afidele pe plantă, putem testa planta prin smulgerea centrului acesteia şi prin desfacerea frunzelor care acoperă paniculul. De cele mai multe ori, mai ales în condiţii de secetă, afidele se găsesc în aceste învelişuri ale frunzelor de unde extrag sucul celular. Pentru combaterea lor pot fi folosite o serie de insecticide recomandate.
Mihai M.