Într-o lume aflată mereu în mișcare, cu provocări și oportunități la tot pasul, fermierii români au avut ocazia să participe la un eveniment care a adus la un loc firme de trading, de distribuție, de procesare și de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa - Romanian Agri Trade Summit. O dovadă că agribusiness-ul românesc a crescut în ochii europenilor, în pofida unei administrații de multe ori potrivnică.

În ultimii ani, toți actorii implicați au făcut eforturi considerabile pentru a crește productivitatea și a îmbunătăți procesele de producție, însă există încă multe provocări de depășit, iar un astfel de eveniment nu poate fi decât benefic.

Romanian Agri Trade Summit este primul eveniment internațional de agribusiness din România, care are ca obiectiv consolidarea poziției geostrategice a țării și facilitarea încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top din țară sau din Europa. Participanții la prima ediție a evenimentului au inclus autorități, fermieri și companii din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică. Evenimentul a fost salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, precum și de autoritățile locale și internaționale, inclusiv de premierul României, Nicolae Ionel Ciucă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, ministrul plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sorin Moise și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Romanian Agri Trade Summit a abordat teme importante pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, oferind un cadru propice pentru dialog între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

Un entuziasm general

Evenimentul a fost salutat de toți cei implicați, în special de fermieri, care au avut ocazia să afle ultimele noutăți și să împărtășească experiențele cu alți colegi din domeniu.

Bogdan Soare, fermier din județul Ialomița, observa că evenimentul este unul inedit pentru piața românească și că speakerii sunt de nivel de top, făcând din acest eveniment unul extraordinar de frumos. El explică faptul că este important să ne recalibrăm și să înțelegem că în businessul de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Participarea selectă sugerează că a fost o decizie înțeleaptă să vină la acest eveniment. „Prima impresie după ce am văzut speakerii sau prima decizie a fost să vin. Pentru că, într-adevăr, agenda este una inedită pentru piața românească și faptul că speakerii sunt de nivel de top e un eveniment extraordinar de frumos”, ne-a zis Bogdan Soare.

Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, consideră că evenimentul a fost unul cu „ștaif”. „Un eveniment «clasă», sincer. Personal, mi-a plăcut foarte mult și cred că au fost peste 600 de participanți astăzi, din care cel puțin 480-500 de fermieri. E un eveniment care, nu există dubii, va câștiga de la un an la altul. Din ce am înțeles este start-upul, practic este prima ediție a Agri Trade Summit și nu cred că în următorii ani va fi un eveniment la nivelul acestuia”, a punctat Jean Ionescu.

De altfel, Corteva Agriscience a participat activ la eveniment, fiind unul dintre sponsorii principali, având un stand cu o mică expoziție. Jean Ionescu ne-a și mărturisit că s-a bucurat de oportunitatea de a discuta cu fermierii și de a prezenta cele mai importante tehnologii pentru agricultură. Crede că astfel de evenimente reprezintă un câștig pentru fiecare fermier și consideră că prezentarea tehnologiilor viitorului este cea mai importantă parte a participării la astfel de evenimente.

Theodor Ichim, fermier din județul Constanța și președinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), a salutat inițiativa organizatorilor și a spus că fermierii au multe de învățat din astfel de evenimente, care ar trebui să se organizeze în fiecare an: „Este prima dată când cineva se gândește în România, care este un producător serios din UE de produse agricole, să adune și să organizeze un eveniment în care se întâlnesc producătorii cu procesatorii, cu traderii, cu logistica. Deci este un eveniment care trebuie repetat, trebuie organizat în fiecare an, pentru că din primul an deja se vede de cât succes se bucură”.

Vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță, a declarat că acest eveniment este o oportunitate extraordinară pentru agricultura României și pentru fermierii români. A remarcat evenimentul ca pe unul conceput special pentru fermieri: „Vă puteți imagina că acest eveniment este pentru noi, ne aduce nouă un mare plus, în sensul că ceea ce producem putem să promovăm și să comercializăm nu doar la nivelul României, ci și la nivel internațional. Iar să vorbești despre agricultura României, să vorbești despre fermierul român la un astfel de eveniment cu o astfel de anvergură este ceva extraordinar”. De asemenea, ea a evidențiat faptul că organizarea unui eveniment de această mărime indică faptul că România este pe drumul cel bun și că agricultura românească are un mare potențial de dezvoltare.

Nina Gheorghiță își exprimă recunoștința față de organizatori, „în special domnului Cezar Gheorghe, că și-a adunat energia și toate forțele, și competențele dumnealui pentru a face un astfel de eveniment”. Ea crede că succesul acestei prime ediții promite ediții și mai reușite în viitor, de care fără îndoială vor beneficia fermierii români, subliniind că aceștia meritau din plin o astfel de manifestare.

De aceeași părere este și cunoscutul agronom Gheorghe Nițu, cu o experiență de aproximativ 60 de ani în domeniu, care îi laudă pe organizatorii summitului: „Acest mare eveniment este ceva unic și felicit organizatorii că au adus marea masă a fermierilor, de fapt actorii principali ai producției cerealiere și nu numai, cei care produc, la masă cu traderii, cu cei care comercializează, cu cei care procesează și cu decidenții”. Cu toate acestea, el observă că, deși participanții au discutat despre realizările trecute, ei nu s-au concentrat suficient pe soluții pentru viitor, mai ales în contextul actual dificil de criză energetică, criză economică și conflicte de frontieră.

Gheorghe Nițu a menționat și problema politicilor guvernamentale, despre care  consideră că ar trebui făcută în consultare cu experți în domeniu, precum agronomii și oamenii de știință. El critică unele dintre măsurile implementate de Ministerul Agriculturii, despre care consideră că sunt impracticabile și inhibă progresul tehnologic în agricultură.

Vânzarea, o știință

Gheorghe Nițu subliniază necesitatea ca agronomii să știe să-și vândă produsele, pe lângă faptul că au cunoștințe tehnice. El menționează că fermierii din România au stocuri mari de produse din cauza lipsei unor strategii adecvate de vânzare, ceea ce a dus la prețuri mai mici și pierderi. El observă, de asemenea, condițiile economice actuale cum nu se potrivesc cu datele agrotehnice tradiționale și care necesită o abordare diferită. De altfel este un exemplu bun, menționând cum a vândut în 2022.

„Am făcut vreo 4-5 contracte anul trecut, sigur, toate cu diferențe de preț, dar până la urmă am acoperit prețul de cost al anului trecut, explică Gheorghe Nițu. Să vedem anul acesta, e o situație foarte cețoasă, foarte grea, căutăm să ne strecurăm, să nu ne pierdem optimismul și să producem economic. Că degeaba produci dacă nu gândești economic, dacă n-ai o fișă economică, dacă nu stăpânești, că foarte multe variabile la ora actuală nu mai corespund cu manualul de economie și nicidecum cu datele agrotehnice din trecut.”

De altfel, și ceilalți cu care am discutat și-au delimitat competențele legate de vânzare, remarcând cât de greu le este să facă acest lucru eficient, fiind nevoie de specialiști în domeniu cu care să te consulți.

Iată cum vede Theodor Ichim piața cerealelor, în contextul în care el deține o fermă mare în județul Constanța, aproape de port. El susține că nu este ușor să faci prognoze și că preferă să își valorifice produsele pe media unui an, evitând să urmărească doar vârfurile de piață: „Nu sunt adeptul vârfurilor, vânării vârfurilor, pentru că acestea sunt periculoase. E greu să spunem acum ce se întâmplă în piață, părerea mea este că trebuie să fim atenți și să avem grijă și din punctul de vedere al inputurilor, dar și din punctul de vedere al vânzării să ne echilibrăm balanța. Putem să vindem – și învățăm aici, la un eveniment ca acesta – inclusiv în forward, producția de la vară, putem să vindem ce avem pe stoc și totodată putem să ne asigurăm și achiziția de inputuri”.

Referindu-ne la piața cerealelor, i-am pus în atenție fermierului Bogdan Soare faptul, menționat de alți fermieri, că nimeni nu are obiceiul să stocheze, să depoziteze rapița, aceasta vânzându-se în momentul recoltării, și că cei care au depozitat-o, pe lângă faptul că a scăzut prețul, au avut pierderi mari la umiditate, ținând-o în depozit. Domnia sa a remarcat că pentru piața cerealelor rapița nu este un exemplu concludent, pentru că rapița este o cultură tehnică. „Ea este strict legată de necesarul de ulei pentru niște piețe tehnice. Adică nu e ca grâul – trece timpul, trebuie să mâncăm pâine. Prețul la rapiță este legat de prețul oleaginoaselor, de uleiul de palmier, de ce se întâmplă în alte piețe pe care noi nu le controlăm. Cred că este cea mai volatilă cultură posibilă. Nimeni nu poate să știe ce se va întâmpla, pentru că eu nu știu ce se întâmplă în Canada sau în America cu rapița; nu știu ce se întâmplă în Asia de Sud-Est cu uleiul de palmier. Și ai un preț atunci – a fost și 1.000 de euro pe tonă –, iar acum e undeva la 530 de euro, producție nouă. Ca să putem să optimizăm costurile și să minimizăm riscurile, părerea mea este că trebuie să ne întoarcem la 30-30-40, adică să semnăm partide ca pe un preț mediu să fim undeva unde să ne asigure o profitabilitate.”

Bogdan Soare crede că atenția pe care fermierii ar acorda-o pieței, bursei nu este suficientă pentru a lua decizii bune, deoarece este mai importantă înțelegerea mecanismelor și a jucătorilor. Iar în ceea ce privește cerealele, Bogdan Soare crede că s-a ajuns la „fundul gropii”: „La cereale în momentul de față se întâmplă că suntem de la agonie la extaz, adică dacă alaltăieri a crescut 4 euro, aseară a scăzut 7. Deci, una peste alta, se pare că s-a ajuns la un plafon minim, nimeni nu se gândea că se va opri aici, au fost optimiști care au spus: «Se poate și mai rău!», adică poate să ajungă grâul ca acum trei ani, spre exemplu, la 1 leu pe kilogram, se pare că s-a stabilizat undeva între 1,25 – 1,3 lei pe kilogram, asta înseamnă că am ajuns undeva aproape de fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate”.

El menționează că există o problemă majoră în ceea ce privește cashflow-ul firmelor și cantitatea mare de marfă pe stoc. Rusia este o sursă majoră de competiție și poate afecta agricultura românească în mod negativ în licitațiile internaționale. „Federația Rusă este all-in, n-are ce pierde. Are cel mai ieftin combustibil, are cele mai ieftine îngrășăminte, totul e centralizat, dacă mâine zice că are nevoie și vrea să dea la 120 de dolari pe tonă, eu sunt ferm convins că poate s-o facă. Cu orice risc”, avertizează Bogdan Soare. În această situație, este important ca România să-și protejeze interesele, deoarece agricultura are un potențial mai mare. „Ați văzut ce spunea și domnul Mircea Geoană – o prezență inedită, de altfel, la o asemenea conferință –, agricultura românească aduce undeva la 20 de miliarde, dar ar putea să aducă 80. Ce facem noi ca să putem să maximizăm chestia asta? Pentru că e vorba și de bani la buget, dar e vorba și de siguranța alimentară.”

Afacerile se bazează pe încredere

Așa cum a simțit Nina Gheorghiță că evenimentul parcă a fost realizat pentru fermieri, mulțumindu-i explicit lui Cezar Gheorghe, acesta din urmă confirmă, spunând că beneficiarii avuți în vedere au fost chiar fermierii, cei care au contat în demersul său: „Contează doar fermierii, contează doar operatorii din agribusiness, și dorința mea de a-i pune pe toți în același loc, de a face acest efect coagulant al pieței din România. Pentru că fermierii români trebuie să-și înțeleagă rolul și locul lor în acest sistem de agribusiness, unde noi suntem deja actori regionali și avem și valențe globale”.

Ceea ce își dorește Cezar Gheorghe să înțeleagă fermierii, în cele din urmă, ca urmare a posibilității pe care au avut-o să se întâlnească față în față cu traderii și procesatorii, este de a dezvolta relații de colaborare pe viitor și că încrederea este esențială în afaceri: „Fără încredere nu poate exista business, și ăsta este un cuvânt foarte greu, încredere. Și mai mult decât atât, fermierii trebuie să înțeleagă că trebuie să aibă parte de o analiză și de o informație corectă asupra a ceea ce înseamnă piața de agribusiness, inclusiv fundamentele fizice, astfel încât să poată să genereze practic decizii de business”.

Despre încredere este și mărturisirea lui Bogdan Soare, care, referindu-se la prognozele făcute de Cezar Gheorghe despre evoluția pieței cerealelor, zice că nu le credea, pentru că avea propriile argumente, dar care, până la urmă, s-au dovedit greșite și regretă că nu a dat gir specialistului. „E foarte important în viață să te recalibrezi și să înțelegi că așa cum avem nevoie și de mecanici, și de frizeri, și de avocați, și de dentiști, la un moment dat în businessul ăsta de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Pentru că altminteri putem lua decizii greșite și se pare că războiul ne-a adus în postura de a face anumite greșeli de interpretare și să ținem marfa pe stoc, și să ne dăm seama că doar cu totul și cu totul excepțional, de la recoltat până acum prețurile au avut doar un trend descendent”, a precizat Bogdan Soare. El a înțeles astfel că în afaceri nu trebuie să acționezi emoțional, ci rațional, pe baza unor informații.

Cezar Gheorghe a ținut chiar să precizeze că informațiile și analizele pe care le face pe agricolumn.eu sunt imparțiale și neutre, aflându-se în top 10 în lume, din acest punct de vedere. Garantează că nu ține partea nici a traderilor, nici a fermierilor, fiind citat de Financial Times, Reuters și Bloomberg și verificat periodic de USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite), îndemnându-i pe fermieri să aibă încredere.

Asigurarea pe care ne-o dă în final Cezar Gheorghe, în calitate de organizator al acestui eveniment, este că el va continua. „Evenimentul acesta este al României, este despre România, România are un rol și un loc pe scena globală prin tot complexul acesta, acest ecosistem, acest organism simbiotic cum l-am numit, și România trebuie să aibă acest eveniment și-l va avea în fiecare an. L-am și anunțat, 22 februarie 2024, tot la București, și, după cum bine știți, acum am avut sold out, nu ne-am așteptat nici noi la sold out, dar ăsta este un lucru pozitiv. Și văzând tot furnicarul de oameni care fac network, se întâlnesc, se cunosc în carne și oase și schimbă impresii și opinii, este un fapt pozitiv, benefic. În sfârșit, România are și ea ceea ce trebuia să aibă de foarte mult timp, dar nu a avut până acum.” Nu ne rămâne decât să îl felicităm și noi. 

Pe 22 februarie 2023, la București, a avut loc prima ediție a Romanian Agri Trade Summit, la care elita agribusiness-ului internațional a venit în țara noastră pentru o întâlnire directă cu fermierii. Evenimentul a fost organizat de companiile AGRIColumn și Godmother. 

Articol scris de: Adrian Nedelcu & Mihaela Prevenda

Dacă în luna martie, având în vedere condițiile climatice, previzionam instalarea ruginii galbene în culturile de cereale (și nu am greșit), acum atrag atenția asupra riscului de Fusarium la spic. Spun asta deoarece condițiile meteorologice din această perioadă sunt extrem de favorabile realizării infecțiilor cu Fusarium graminearum la spic, cât și la baza tulpinii.

Marea majoritate a soiurilor de grâu se află acum în fenofaza de burduf, iar unele chiar au început să înspice. Parametrii climatici cu mare importanță în favorizarea fuzariozei la grâu sunt: temperatura, cantitatea de precipitații și umiditatea relativă a aerului (Cook, 1981; Magan și Lacey, 1984; Popescu, 2005).

Fusarium graminearum. Foto din 2019

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat puternic dezvoltarea ciupercilor din genul Fusarium favorizând apariția epidemiilor în culturile de grâu. Ne aducem aminte că, cea mai recentă epidemie de Fusarium graminearum la cerealele din Câmpia Banatului a fost în anul 2019, când calitatea boabelor de grâu a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenţei micotoxinelor în rate care au depășit concentrațiile maxime admise, conform standardelor UE (Cotuna et al., 2019). Să sperăm că primăvara 2023 nu va fi la fel.

Multe studii arată că umiditatea continuă determinată de precipitațiile puternice din luna mai și temperaturile înregistrate înainte de etapa de înflorire, după înflorire și în timpul dezvoltării boabelor favorizează epidemiile de FHB la grâu (Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012). Pe măsură ce expunerea la umiditate este mai lungă, intensitatea atacului crește. De Wolf et al. (2003)] au arătat că infecțiile sunt favorizate în special de durata în ore a precipitațiilor cu șapte zile înainte de înflorire și temperaturile aerului cuprinse între 15 și 30⁰C. Chandelier et al. (2011), în cercetările desfășurate pe parcursul a șapte ani, au constatat o corelație puternică între umiditatea relativă medie a aerului mai mare de 80% și cantitatea de DON acumulată în boabe (precipitațiile înregistrate în timpul cercetării determinând condițiile de umiditate ridicată). Astfel, este bine cunoscut faptul că, în condiții de vreme cu temperaturi cuprinse între 15 și 30⁰C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic pot apărea în 2 – 4 zile de la inițierea infecției (Wegulo, 2012).

Având în vedere condițiile climatice actuale, cât și cele previzionate, trebuie acordată atenție maximă efectuării tratamentelor fitosanitare. Când spun asta mă refer la alegerea fungicidelor și la momentul aplicării.

În altă ordine de idei, la această dată, rugina galbenă urcă încet și sigur în etajele superioare de frunze, mai ales la soiurile sensibile. În urma observațiilor efectuate am constatat că, la soiurile sensibile, Puccinia striiformis a ajuns la frunza de sub steag. Pe lângă rugină, Septoria tritici își continuă evoluția, la fel și Blumeria graminis.

Mulți fermieri sunt supărați deoarece nu pot ține rugina galbenă sub control chiar dacă au făcut tratamente. De ce se întâmplă asta? Motivele pot fi multe: aplicarea incorectă a tratamentelor fitosanitare, rezistența fungului la fungicide, sensibilitatea soiurilor etc. Dintre patogenii specifici, rugina galbenă necesită o atenție deosebită, fiind extrem de periculoasă și cu o capacitate mare de răspândire a sporilor la distanță. De aceea, în anii favorabili pot fi necesare chiar două tratamente pentru stoparea infecțiilor (deși este greu deoarece ciuperca este destul de rezistentă la fungicide) - Brown și Hovmøller, 2002.

Septoria tritici pe frunzele din etajul superior, la data de 6 mai 2023

Puccinia striiformis, la data de 6 mai 2023

Momentele optime pentru combaterea fuzariozei

Studiile arată că, cea mai ridicată eficiență s-a înregistrat atunci când tratamentul a fost efectuat la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit. Dacă ratați tratamentul de la BBCH 59, puteți aplica fungicidul la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului.

În situațiile grave, când există risc de infecții secundare, se poate face un tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit (de obicei nu se recomandă deoarece este prea târziu pentru tratament, infecțiile fiind deja realizate).

Din păcate, atunci când clima este foarte favorabilă infecțiilor, patogenul cu greu poate fi ținut sub control. În anul epidemic 2019, fungicidele aplicate nu au stăvilit infecțiile.

Făinare pe teaca și pe frunze, la data 6 mai 2023

Ce fungicide putem aplica?

Dintre fungicidele omologate amintesc: tebuconazol, protioconazol + tebuconazol (eficiență bună), bixafen + spiroxamină + trifloxistrobin, fluxapiroxad + piraclostrobin, mefentrifluconazol+piraclostrobin, mefentrifluconazol, fluxapiroxad+ mefentrifluconazol, protioconazol (eficiență bună), fenpropidin, azoxystrobin, metconazol (eficiență bună), piraclostrobin, bixafen + tebuconazol (după Aplicația Pesticide 2.23.3.1., 2023). Aceste substanțe controlează și patogenii Puccinia striiformis, Blumeria graminis, Septoria tritici.

Spice albite din cauza fusariozei (foto din 2019)

Bibliografie

Puteți accesa acest articol și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Fusarium graminearum puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Comisia Europeană a adoptat marți, 2 mai 2023, măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Măsurile vizează doar patru produse agricole originare din Ucraina, și anume grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui, și urmăresc reducerea blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile intră în vigoare la data de 2 mai și se vor aplica până la 5 iunie 2023.

În această perioadă, grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui originare din Ucraina pot fi puse în continuare în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre aflate în prima linie, și anume Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Produsele respective pot continua să circule în aceste cinci state membre ori să le tranziteze în cadrul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi expediate în continuare către o țară sau un teritoriu din afara UE.

În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia s-au angajat să anuleze măsurile unilaterale privind grâul, porumbul, rapița, semințele de floarea-soarelui și orice alte produse provenite din Ucraina.

Măsurile fac parte din pachetul general de sprijin propus de CE și vor fi completate cu un sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state membre afectate și cu măsuri suplimentare de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina prin culoarele de solidaritate către alte state membre și țări terțe, transmite Comisia Europeană.

Comisia este pregătită să reinstituie măsuri preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atâta timp cât se va menține situația excepțională.

Comisia Europeană este pregătită să lanseze, la intrarea în vigoare a prezentului regulament, o evaluare a situației pieței Uniunii pentru alte produse sensibile, în conformitate cu procedura accelerată de salvgardare prevăzută în propunerea CE referitoare la noul regulament privind măsurile comerciale autonome.

„De la începutul războiului de agresiune neprovocat și nejustificat inițiat de Rusia, UE a luat măsuri ferme și consecvente pentru a sprijini capacitatea Ucrainei de a exporta, inclusiv cereale, care sunt esențiale pentru a contribui la hrănirea populației mondiale și pentru a menține prețurile alimentelor la un nivel scăzut. Măsurile de astăzi fac parte dintr-un pachet care susține angajamentul nostru ferm față de Ucraina, abordând în același timp preocupările logistice și comerciale din statele membre ale UE învecinate. Sunt mulțumit să constat că, prin acest pachet, continuăm să adoptăm mai degrabă o abordare unificată la nivelul UE, decât măsuri unilaterale care pun în pericol funcționarea normală a pieței noastre unice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar european pentru Comerț.

Reamintim că, UE a liberalizat temporar toate importurile sale din Ucraina și și-a suspendat măsurile de apărare comercială împotriva întreprinderilor ucrainene până la 5 iunie 2023. Datorită acestor măsuri, UE sprijină în mod semnificativ economia afectată de război a Ucrainei. De asemenea, UE a pus în aplicare culoare de solidaritate pentru a se asigura că cerealele ucrainene pot ajunge în țările care au cea mai mare nevoie de ele, deoarece războiul de agresiune al Rusiei a limitat drastic accesul Ucrainei la porturile sale de la Marea Neagră. Culoarele de solidaritate UE-Ucraina au devenit un element vital pentru economia Ucrainei și asigură o nouă conectivitate cu Uniunea, contribuind totodată la prevenirea unei crize alimentare mondiale.

Intensificarea traficului la frontierele dintre Ucraina și UE a avut un impact asupra costurilor logistice și a creat blocaje, ceea ce a dus la saturarea capacităților de stocare și a lanțurilor logistice. Aceste circumstanțe excepționale afectează viabilitatea economică a producătorilor locali din statele membre afectate. Comisia a apreciat că situația justifică o acțiune imediată în temeiul articolului 4 alineatul (9) din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 11 mai 2023, inclusiv, primește Cereri de acordare a sprijinului financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul cereale.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spaţii proprii sau depozitarea în custodie la terţi a cantităţilor de grâu obţinute din producţia proprie a anului 2022 şi înregistrate în aceste spaţii la data de 1 februarie 2023.

Resursele financiare totale alocate sunt de 99.233.700 lei şi reprezintă echivalentul sumei de 20.100.000 euro stabilit la cursul de schimb de 4,9370 lei pentru un euro, care se asigură astfel: 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, finanţare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă; 49.616.850 lei, echivalentul sumei de 10.050.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2023.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA. Documentele justificative depuse/transmise în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) Să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înfiinţate în anul agricol 2021-2022, precum şi suprafeţele de teren aferente culturii de grâu, determinate în urma tuturor controalelor administrative şi pe teren;

b) Să fi depozitat producţia proprie de grâu a anului 2022 în spaţii de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spaţii de depozitare ale terţilor, la data de 1 februarie 2023.

c) Beneficiarii nu pot solicita grantul care se acordă potrivit prezentei scheme pentru cantităţile de grâu depozitate la data de 1 februarie 2023 în spaţii proprii de depozitare pentru produse agricole care provin din achiziţii de la terţi şi nu din producţia proprie.

Documentele care însoțesc cererea de acordare a unei măsuri de sprijin de urgență sunt:

a) În cazul depozitării la terţi, copia contractului de depozit custodie temporară şi prestări servicii, încheiat între deponentul producător agricol şi depozitar, certificată prin semnătură purtând sintagma “conform cu originalul”.

b) Copie a documentului de coordonate bancare, în condiţiile în care acestea sunt diferite faţă de cele înscrise în cererea unică de plată 2022; copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii unice de plată depuse la APIA pentru anul de cerere 2022, în cazul în care nu sunt modificate, rămân valabile şi pentru acordarea prezentului ajutor.

c) Declaraţie pe propria răspundere în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, prin care se susţine situaţia privind stocul de grâu la data de 1 februarie 2023.

Cuantumul unitar al grantului se exprimă în lei/tonă şi se calculează de către APIA prin raportarea sumelor alocate la cantităţile totale depozitate stabilite şi comunicate de către Centrele Judeţene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul Bucureşti, ca fiind eligibile la plată după verificarea solicitărilor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Dacă anul trecut emiteam alerta pentru rugina galbenă în data de 21 mai, iată că, primăvara 2023 vine cu surprize, Puccinia striiformis făcându-și simțită prezența la grâu în ultima decadă a lunii aprilie.

Avertizam cu ceva vreme înainte că este posibil ca acest agent patogen iubitor de răcoare să infecteze cerealele în acest an. Dacă acum vedem primele pustule de rugină galbenă, înseamnă că patogenul a realizat primele infecții cu cel puțin zece zile în urmă.

Dacă vremea umedă și răcoroasă va continua (și se pare că da, cel puțin începutul lunii mai), Puccinia striiformis ar putea produce pagube serioase (de peste 50%), știut fiind că este un patogen deosebit de periculos. Recomand verificarea culturilor de grâu, orz, triticale pentru depistarea timpurie a focarelor și aplicarea la momentul optim a tratamentelor.

Pustule galbene de Puccinia striiformis pe frunze de grâu la data de 27 aprilie 2022. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Factorii de risc

Dintre factorii de risc amintesc: climatul răcoros, precipitațile abundente din perioada de vegetație, soiurile sensibile, samulastra, iernile ușoare, microclimatul umed, vânturile care bat din nord - vest și sud - vest (pot aduce uredospori de la distanță mai mare) - Martinez - Espinoza, 2008; Popescu, 2005. Aceste condiții sunt întrunite la această dată, iar patogenul este prezent în culturile de cereale.

Combaterea patogenului

Substanțele utilizate pentru combaterea altor patogeni controlează și rugina galbenă. Totuși, în anii favorabili, culturile de cereale trebuie verificate periodic încă de la începutul perioadei de vegetație. La atingerea PED-ului (prag economic de dăunare), care este de 25% intensitate de atac, ar trebui aplicate tratamente chimice sau biologice. Ponderea tratamentelor chimice este mare în prezent, iar cele biologice aproape că lipsesc.

Pustule de rugină galbenă pe teaca frunzei. Patogenul poata ataca toate organele plantei (frunze, tulpini, teci, glume, spice). Foto: CS. Ing. Klaudia Kincel, aprilie 2022

Dintre fungicidele recomandate și omologate în România amintesc: fluxapyroxad, azoxystrobin, benzovindiflupir, difenoconazol, metconazol, piraclostrobin, protioconazol, tebuconazol și combinații de bixafen cu spiroxamină și trifloxystrobin, protioconazol cu trifloxystrobin, benzonvindiflupir cu protioconazol, proquinazid cu protioconazol, protioconazol cu spiroxamină și trifloxystrobin, fluxapiroxad cu mefentrifluconazol, mefentrifluconazol cu piraclostrobin, fluxapiroxad cu piraclostrobin etc (după aplicația Pesticide 2.23.3.1. 2023).

Foto: CS. Ing. Klaudia Kincel, aprilie 2022

Puteți accesa această alertă și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”. Pentru detalii cu privire la patogenul Puccinia striiformis puteți accesa articolul scris de mine anul trecut la aceeași secțiune.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Primăvara 2023, umedă și răcoroasă, este deosebit de favorabilă dezvoltării unor patogeni în culturile de cereale păioase.

La orz, Pyrenophora teres este prezentă cu cele trei tipuri de simptome (pete reticulate, adică în formă de rețea, pete brune produse de forma maculicola a patogenului și pete sub formă de dungi sau striuri).

Pe lângă Pyrenophora teres, în unele culturi de orz din Timiș este prezent mucegaiul de zăpadă care a făcut ravagii, fiind necesară întoarcerea culturilor. Mai multe sole cultivate cu orz din județul Timiș pe care le-am verificat sunt compromise în acest moment din cauza acestei boli. Patogenii implicați în mucegaiul de zăpadă din aceste culturi sunt Typhula sp. (încă nu am identificat specia) care produce mucegaiul pestriț de zăpadă sau mucegaiul gri și Microdochium nivale care produce mucegaiul roz de zăpadă. Ambii fungi sunt prezenți în solele investigate. În unele predomină Microdochium nivale, iar în altele Typhula sp. Plantele din vetre sunt uscate în întregime. Deși cei doi fungi sunt condiționați de prezența zăpezii (mai mult Typhula decât Microdochium) ei pot infecta și în primăverile reci și ploioase.

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula sp. Se observă că atacul este generalizat. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Microdochium nivale și Microdochium majus sunt doi fungi care sunt frecvent raportați alături de Fusarium graminearum ca patogeni ai cerealelor care infectează plantele de cereale în diferite faze de vegetație. Cele mai grave forme de atac sunt cele de la răsărire, sfârșitul înfrățitului, la desprimăvărare și la înspicare în timpul înfloritului. Fermierii care au sole infectate cu Microdochium nivale trebuie să știe că acest fung supraviețuiește saprofit pe resturile culturii infectate.

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului, frunzele s-au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Ce e de făcut pentru a reduce sursa de inocul din sol? Ei bine, arătura ajută în astfel de situații. Aplicarea azotului în cantități excesive (se practică) nu face decât să crească riscul de îmbolnăvire al cerealelor. În consecință, se recomandă aplicarea echilibrată a azotului. Rotația este foarte importantă. Nu mai reveniți pe sola infectată tot cu o cereală. Ar fi bine să cultivați o leguminoasă pentru a reduce sursa de inocul. La semănat folosiți sămânță sănătoasă, deoarece Fusarium nivale supraviețuiește și în sămânță nu doar în sol și pe resturile vegetale infectate. La solele de orz bolnave suspectez că sămânța a fost infectată (fermierul a produs sămânța). Toate solele unde a fost semănat soiul respectiv sunt infectate, iar vetrele cu plante moarte au cuprins întreaga suprafață. Recomand prudență atunci când achiziționați sămânța. Sămânța trebuie să provină din loturi certificate.

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Din păcate, odată instalată, boala nu mai poate fi combătută cu tratamente chimice. Foarte important este tratamentul seminței care poate asigura o bună protecție.

La grâu, Septoria tritici urcă în etajele superioare de frunze. Dacă vremea umedă se menține, cu siguranță septorioza frunzelor va crea probleme, mai ales la soiurile sensibile. Septoria tritici este un patogen condiționat de prezența apei. Cu privire la temperatură, fungul se poate dezvolta într-un interval larg, de la 5 la 35⁰C.

Alături de Septoria tritici, fungul Blumeria graminis a infectat cerealele și urcă și el către frunzele din etajele superioare ale plantelor. În Banat, de obicei, făinarea nu pune probleme, deoarece atunci când temperaturile cresc fungul se oprește din evoluție. Probleme deosebite poate pune făinarea în primăverile umede și răcoroase. Cel mai grav ar fi ca infecția să ajungă la spic, atunci putem vorbi și despre pagube. Să sperăm că nu va fi așa. Făinarea este prezentă la acest moment în toate culturile de cereale păioase (grâu, orz, ovăz, triticale).

Grâu cu infecție virala (BYDV). Se observă vârful frunzelor îngălbenit, înroșit, simptome tipice de piticire

Pe lângă patogenii amintiți, în unele culturi de grâu și de orz sunt vetre cu plante stagnate în creștere. Frunzele acestor plante prezintă simptome de îngălbenire, dar și de înroșire. Uneori vârful frunzelor poate avea culoare violacee. Aceste decolorări pornesc de la vârful frunzelor și înaintează către baza lor. Suspectez prezența virusului îngălbenirii și piticirii grâului și orzului (BYDV - Barley yellow dwarf virus). Din păcate nu am un kit pentru identificarea virusurilor, așa că nu pot fi sigură că este vorba de acest virus sau de altul, deoarece cerealele pot fi infectate și de alte virusuri, iar simptomele de multe ori sunt similare. Sola de grâu verificată de mine a fost semănată în luna septembrie. Lângă ea, o altă solă a fost semănată mai târziu (sfârșitul lui octombrie) și nu prezintă simptome de viroză. Sola semănată mai devreme a fost predispusă la atacul afidelor, care sunt vectori pentru virusuri, în special afidele Rhopalosiphum padii.

Pyrenophora teres, pată în formă de rețea

Rhopalosiphum padii este prezent în multe culturi de cereale alături de alte specii de afide. Dintre speciile de afide, R. padii este considerat cel mai periculos vector pentru virusuri. Culturile semănate mai devreme sunt predispuse la infecții virale mai ales în toamnele blânde când afidele pot fi prezente din abundență. Culturile semănate mai târziu scapă de infecții deoarece afidele nu mai sunt prezente.

Rhopalosiphum padi, femelă plină de afide

La ce patogeni ne putem aștepta în următoarea perioadă în culturile de cereale

Dacă vremea umedă și răcoroasă continuă, ne putem aștepta la infecții produse de următorii patogeni: Fusarium sp. care poate infecta baza tulpinii și coroana radiculară ducând în final la putrezirea țesuturilor, Gaumannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioză), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Rhynchosporium secalis (rincosporioza orzului). Patogenii enumerați sunt favorizați de condițiile climatice actuale. Recomand verificarea culturilor pentru depistarea la timp a acestor patogeni și intervenția imediată cu tratamente pentru stoparea infecțiilor.

Pătarea reticulată a frunzelor, forma maculicola

Există risc de fuzarioză la spice în această primăvară?

Mi-e teamă că da. În zonele unde vremea umedă va persista este posibil ca Fusarium graminearum să infecteze spicele în perioada de înflorit. De aceea, pentru tratamentul de dinainte de înflorit alegeți cu atenție fungicidele. Este bine să vă orientați către acele fungicide care asigură un bun control al acestui patogen (pentru detalii consultați articolul despre Fusarium graminearum de pe site-ul www.scdalovrin.com, la secțiunea „Articole de informare”). La momentul potrivit, la apariția spicelor, voi reveni cu recomandări de combatere.

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile, semn că un ciclu al bolii s-a finalizat

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 5 aprilie 2023, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/739 al Comisiei din 4 aprilie 2023 de prevedere a unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase din Bulgaria, Polonia și România. Prin acest Regulament se pun la dispoziția Bulgariei, Poloniei și României ajutoare din partea UE în cuantum total de 56.300.000 euro pentru instituirea unei măsuri de sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și semințelor oleaginoase.

România a primit 10.050.000 euro, cuantum care va fi suplimentat din bugetul național cu alte 10.050.000 euro. Suma totală de 20.100.000 euro va fi acordată producătorilor agricoli din sectorul cerealelor, pentru cheltuieli angajate cu depozitarea în spații de depozitare proprii sau la terți, a producției proprii de grâu din recolta anului 2022.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) stabilește valoarea unitară a grantului prin raportarea sumei totale alocate schemei la cantitatea depozitată și comunicată fiecărui centru județean. Suma care se acordă fiecărui producător agricol beneficiar este obținută din înmulțirea grantului unitar stabilit de APIA cu cantitatea de grâu din recolta proprie a anului 2022 depozitată de către acesta la 1 februarie 2023.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt:

• Producători agricoli persoane fizice;

• Producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;

• Producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale organizate în conformitate cu Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, grupurile și organizațiile de producători recunoscute potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea şi funcționarea grupurilor şi organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, cu modificările și completările ulterioare, cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea nr.566/2004 a cooperației agricole, cu modificările și completările ulterioare.

În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României Partea I a actului normativ, producătorii agricoli pot depune solicitarea la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București, unde au depus cererea unică de plată 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe fondul stresului creat de lipsa sau excesul de umidate din sol, de diferențele mari de temperatură între zi și noapte, dacă mai intervin și agenții patogeni care produc boli, culturile de grâu și orz, dar și celelalte cereale păioase au mult de suferit, pierderile de producție fiind semnificative.

Cum deja ne-am obișnuit cu primăveri atipice, nici această primăvară nu face excepție. Epocile de semănat s-au modificat, apariția bolilor și dăunătorilor la fel, nimic nu mai este așa cum știam din cărți.

Important este ca fermierii să facă vizite cât mai dese în câmp, urmărind atent culturile și, atunci când apare problema, să intervină imediat alegând soluțiile cele mai bune. Asa cum nouă ne place săa spunem, să aleagă „soluții iscusite”!

Agricultorii trebuie să fie pregătiți pentru orice boală care ar putea să apară în culturi

Primele boli care vor apărea vor fi probabil făinarea și septorioza, urmând și alte pătări, după care vor fi ruginile, tăciunii și, nu în ultimul rând, bolile spicului, așa cum este fuzarioza.

Este greu să spunem acum dacă este un an cu două sau trei tratamente pentru controlul bolilor în culturile de cereale păioase. Numărul final de tratamente va fi dat de condițiile climatice și de starea culturilor, recomandarea fiind să se facă minimum două tratamente. Primul tratament a început sau stă să înceapă, deci trebuie să ne pregătim.

Sfaturi și produse recomandate de Alcedo

Chiar dacă în ultima vreme foarte multe substanțe au fost retrase la nivelul Uniunii Europene, încă mai putem spune ca avem arme eficiente pentru combaterea bolilor la cereale păioase.

Pentru primul tratament recomandăm să se intervină cu unul din produsele:

• VERBEN, în doză de 0,6 – 1,0 l/ha, la grâu de toamnă și primăvară, triticale, orz de toamnă și primăvară, secară;

• IMPULSE PRO 425 EC, în doză de 0,6 l/ha, la grâu, orz, orzoiacă - pentru complexul de boli foliare și 0,8 l/ha - pentru fuzarioza la grâu;

• SALVATOR 25 EW, în doză de 0,5 l/ha, la grâu și orz;

• ZIZAN, în doză de 0,5 l/ha, la grâu de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de primăvară.

Asta nu înseamnă că aceste produse nu se pot utiliza și în tratamentul doi, singure sau combinate.

În perioada în care se efectuează tratamentul doi și trei, numărul agenților patogeni care atacă culturile este mult mai mare. Printre produsele recomandate se numără:

• COMET, în doză de 0,5 - 1,25 l/ha, la grâu, grâu durum, grâu spelta, orz, secară și triticale;

• MIZONA, în doză de 0,5 - 1,0 l/ha, la grâu de toamnă și primăvară, grâu durum, grâu spelta, orz de toamnă și primăvară;

• SALVATOR MAX, în doză de 1,0 – 1,25 l/ha, la grâu, orz, triticale;

• TAZER, în doză de 1,0 l/ha, la grâu, orz de toamnă și primăvară.

De asemenea, fermierii au posibilitatea să aleagă unul din pachetele:

• COMET DUO, un pachet inovator cu două fungicide, COMET și ACRISIO, care combate complexul de boli foliare ale grâului, inclusiv făinarea, încă de la primul tratament din primăvară;

• MIZONA DUO (conține fungicidele MIZONA și ACRISIO) este soluția completă pentru primul tratament la cereale păioase, întrucât combate întregul spectru de boli care apar primăvara devreme.

După cum se observă, produsele sunt variate, important este să se facă o determinare corectă a agentului patogen și să se intervină la timp, pentru a stopa sau limita pagubele produse de agenții patogeni.

Totodată, compania Alcedo are în portofoliu produsul biologic POLYVERSUM, care combate fuzarioza, dar și alte boli foliare și ale spicului. Pentru grâu și orz, doza omologată este de 0,1 kg/ha. Primul tratament se aplică de la două frunze până la trei frați (BBCH 12-23), al doilea tratament se aplică dupa înfrățire până la alungirea paiului (BBCH 29-32), iar al treilea tratament se aplică de la începutul înfloririi și până la înflorirea maximă, spiculețele vizibile (BBCH 55-65).

Articol furnizat de ALCEDO

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Este momentul ca fermierii să verifice culturile de grâu. Septoria tritici este un patogen periculos care poate produce pagube importante în producție.

Toamna blândă și ferestrele cu temperaturi mai ridicate din timpul iernii au susținut dezvoltarea patogenului. Pe lânga asta, primăvara 2023 a debutat cu multă umiditate în Banat, iar temperaturile sunt în creștere. La Lovrin au căzut în prima decadă a lunii martie 21,4 mm precipitații (media multianuală a lunii este de 32,3 mm în zona Lovrin). Factorii de risc în cazul septoriozei frunzelor sunt: soiurile sensibile, iernile blânde și umede, primăvara cu vânt și umiditate, vremea umedă întreținută de ploi continue, semănatul timpuriu. Iată că, suntem în această perioadă pe un fond climatic umed, propice dezvoltării fungului Septoria tritici, care este capabil să realizeze infecții într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 - 35⁰C. Picnosporii din picnidii pot germina chiar și la pragul minim de 2 - 3 grade Celsius (așa se explică infecțiile din timpul iernii).

Stabilirea frecvenței plantelor atacate cu ajutorul ramei metrice de 0,5/0,5

În Banat, patogenul este prezent în toate culturile de grâu, cu frecvențe și intensități diferite de atac, funcție de rezistența soiului și tehnologia aplicată. La unele soiuri, frecvența plantelor cu simptome este de chiar 30%. Intensitatea de atac nu a trecut de 20% (deocamdată). În general, cele mai afectate de patogen la această dată sunt frunzele bazale ale plantelor.

Picnidii negre de Septoria tritici pe frunză de grâu

Când trebuie efectuate tratamentele?

Combaterea patogenului se realizează în perioada de vegetație, atunci când PED (pragul economic de dăunare) este atins și depășit, adică >10% intensitate de atac.

Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (apariția frunzei 3), acest tratament asigurând control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2.

Frunze bazale colapsate din cauza atacului produs de Septoria tritici. Se observă că la suprafața petelor s-au format picnidiile

Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39, fiind foarte important și asigurând control maxim pentru frunza steag și oprind infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.

În general, primul tratament pentru combaterea septoriozei ar trebui efectuat în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39.

Momentul optim îl pot alege fermierii în cadrul acestui interval, funcție de starea de sănătate a culturilor. Decizia le aparține producătorilor agricoli.

Cu ce putem combate patogenul?

Atunci când patogenul s-a instalat este bine să alegeți cu atenție fungicidul. O combinație de mai multe substanțe active vă poate proteja o perioadă mai lungă de timp (de contact și sistemice).

Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni. La cereale, după cum știți, discutăm de un complex de boli foliare, boli ale bazei tulpinii și boli ale spicului.

Simptom produs de fungul Septoria tritici. La suprafața petei necrozate se observă fructificațiile fungului dispuse în șiruri paralele

Fungicidele recomandate, omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu, dar și pentru alți patogeni ai cerealelor sunt: azoxistrobin, difenoconazol, piraclostrobin, fluxapyroxad, fluxapiroxad + piraclostrobin, fluxapyroxad + metconazol, fluxapyroxad + mefentrifluconazol, mefentrifluconazol + piraclostrobin, mefentrifluconazol, metconazol, protioconazol, protioconazol + spiroxamină, protioconazol + trifloxistrobin, tebuconazol, bixafen + protioconazol, bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin, boscalid + kresoxim metil, difenoconazol + tebuconazol, difenoconazol + fluxapiroxad, tebuconazol + protioconazol, bixafen + tebuconazol, bromuconazol + tebuconazol, Proquinazid + protioconazol, folpet [după aplicația PESTICIDE 2.23.1.2., 2023].

Respectați dozele recomandate de producători, alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență, efectuați tratamentele fitosanitare în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 5⁰C, utilizați echipamente de protecție etc.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Multe s-au scris în această iarnă despre starea fitosanitară a culturilor de toamnă. Prea puține s-au adeverit. Iată că, toamna blândă și începutul iernii la fel de blând au fost urmate de perioade foarte reci care au stopat infecțiile unor patogeni și activitatea unor dăunători. Culturile de toamnă au suferit pe alocuri din cauza frigului și a variațiilor de temperatură, dar nu sunt în pericol la acest moment. Există și excepții pe care le voi puncta în acest material. Începutul primăverii 2023 pare a fi și el capricios, cel puțin în vestul țării unde în acest moment avem zăpadă. Se anunță un martie rece și umed? Vom vedea.

În cazul unei primăveri umede recomand fermierilor să fie atenți la atacul de Septoria tritici. Ciuperca este prezentă în culturile de grâu verificate, cu frecvențe și intensități diferite, funcție de soi, zonă climatică și tehnologiile aplicate.

La orz și orzoaică, Pyrenophora teres (pătarea reticulată) s-ar putea să pună probleme în unele sole unde am constatat că plantele erau atacate în procent de 100%. În caz de vreme răcoroasă trebuie să fim atenți și la atacul fungului Rhynchosporium secalis care produce infecții doar în zonele reci și umede, iar în cazul țării noastre în primăverile reci și umede. Patogenul se recunoaște după petele neregulate de culoare cenușie cu chenar brun care apar în vecinătatea urechiușelor frunzelor bazale. Dacă condițiile permit, patogenul poate urca și pe frunzele superioare. La controlul efectuat în culturile de orz nu l-am observat (încă).

Cultură de grâu Anapurna la CAI Curtici. Prin amabilitatea domnului director general Dimitrie Muscă am efectuat un control fitosanitar

În decada a doua a lunii februarie 2023 am făcut câteva controale fitosanitare la culturile de toamnă de pe teritoriul CAI Curtici (prin amabilitatea domnului ing. Dimitrie Muscă, director general) și în câteva locații din județul Timiș (prin amabilitatea domnului ing. Marian Horgoș).

În Timiș au fost controlate culturi de grâu, orz, rapiță din ferme situate în localitățile Jimbolia, Orțișoara, Seceani, Șuștra. La aceste localități se adaugă evident și Lovrinul unde au fost controlate culturile de pe teritoriul stațiunii de cercetare. Culturile controlate au fost de grâu, orz, rapiță, ovăz, lolium. Scopul acestui control fitosanitar a fost de a nota comportarea culturilor la variațiile de temperatură din lunile ianuarie și februarie 2023 și starea de sănătate a acestora (notarea patogenilor prezenți, cât și a eventualilor dăunători). Frecvența și intensitatea patogenilor a fost calculată cu formulele și scările de notare clasice utilizate în fitopatologie. Astfel, frecvenţa atacului s-a stabilit cu ajutorul ramei metrice (50 x 50 cm), luând în calcul valoarea relativă a numărului de plante atacate, în raport cu numărul total de plante sau organe analizate. Intensitatea atacului s-a notat după scara Saari - Prescott (0 - 9, Double digit 00 - 99). S-au efectuat câte cinci sondaje pe diagonala parcelei verificate.

Foarte pe scurt, în cele ce urmează voi prezenta caracterizarea climatică a lunilor decembrie 2022, ianuarie și februarie 2023 la Lovrin, pentru o mai bună înțelegere a stării fitosanitare a culturilor de toamnă din județele Timiș și Arad (unde am efectuat controale fitosanitare). Datele meteorologice au fost preluate de la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin.

În luna decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul minus 5⁰C și 9,3⁰C, maximele între 1,7 și 14,5⁰C, iar temperaturile medii, între minus 1,7 și 10,8⁰C. Temperatura medie lunară calculată a fost de 3,9⁰C. Abaterea față de media multianuală (1,1⁰C) a fost de +2,8⁰C. Umiditatea relativă medie în această lună s-a situat între 88 - 100%.

Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 79 mm, înregistrându-se excedent de 39,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.

Grâu Anapurna CAI Curtici. Cultura arată foarte bine, ușor vârfurile frunzelor suferă din cauza frigului

În luna ianuarie 2023, temperaturile minime au fost cuprinse între - 1,4 (31 ianuarie) și 8,2⁰C, iar cele maxime între -1,5 și 17,9⁰C (01.01.2023). Temperatura medie a fost cuprinsă între 0⁰C și 9,7⁰C. Temperatura medie lunară înregistrată a fost de 3,4⁰C. Abaterea înregistrată a fost pozitivă și a depășit media multianuală a lunii (care este de -1,1⁰C) cu 4,5⁰C. Umiditatea relativă medie în luna ianuarie a fost cuprinsă între 82 - 100%. Precipitațiile căzute au fost de 59 mm, înregistrându-se excedent de 26,3 mm față de media multianuală a lunii care este de 32,7 mm.

În luna februarie 2023 (până în data de 20), temperaturile minime au fost cuprinse între minus 10,1 (11 februarie) și 4,6⁰C, iar cele maxime între 0 și 15,1⁰C (17 februarie). Temperatura medie a fost cuprinsă între minus 3,7⁰C și 8,8⁰C. Umiditatea relativă medie înregistrată până la 20 februarie a fost cuprinsă între 65 - 90%. Precipitațiile căzute până în data de 27 februarie au fost de 39,2 mm, înregistrându-se excedent de 9,6 mm față de media multianuală a lunii februarie care este de 29,6 mm. Cantitatea totală de precipitații căzută la Lovrin în perioada septembrie 2022 - februarie 2023 a fost de 376 mm. Pe teritoriul CAI Curtici, cantitatea de precipitații măsurată de fermier a fost de aproximativ 300 mm în aceeași perioadă.

Influența temperaturilor mai ridicate din timpul lunilor decembrie și ianuarie asupra organismelor dăunătoare din culturile agricole de toamnă

În prima parte a iernii, temperaturile medii înregistrate au fost mai ridicate decât mediile multianuale lunare. Acest aspect reiese foarte clar din datele înregistrate la Lovrin. Temperaturile medii lunare au fost mai ridicate decât normala cu peste 2⁰C în decembrie și 4,5 în ianuarie. Temperaturile înregistrate coroborate cu precipitațiile căzute și umiditatea relativă a aerului au favorizat pozitiv patogenii dar și dăunătorii din culturile agricole de toamnă. Nu am analizat în acest material lunile de toamnă din punct de vedere climatic, dar pot afirma că acestea au fost călduroase (pe baza datelor de la Lovrin). Așadar, patogenii și dăunătorii au fost activi încă din toamnă și și-au continuat dezvoltarea și în ferestrele calde din timpul iernii. Patogenii care se dezvoltă într-un interval mai larg de temperatură (5 - 35⁰C) au avut condiții favorabile pentru realizarea infecțiilor. Patogenii prezenți în culturile de toamnă sunt: Septoria tritici (septorioza frunzelor), Blumeria graminis (făinarea cerealelor), Puccinia recondita (rugina brună), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor de orz), Phoma lingam (putregaiul negru al tulpinilor de rapiță). Acești patogeni au realizat infecții care nu au depășit intensitatea de 30% pe frunze. Frecvența plantelor atacate a fost și ea scăzută în general, cu excepția unor culturi de orz unde atacul de Pyrenophora teres era generalizat. Chiar și așa, plantele nu sunt în pericol. Temperaturile scăzute din ultima perioadă au oprit infecțiile.

Făinare la cereale la data de 16 februarie 2023

Ce se întâmplă în astfel de situații? Infecțiile din timpul toamnei și al iernii duc la creșterea sursei de inocul din sol și de la suprafața solului care se adaugă la cea existentă. În cazul unei primăveri care debutează cu multă umiditate (precipitații) ne putem aștepta la infecții masive a unor patogeni cum sunt Septoria tritici și Drechslera tritici repentis la grâu sau Pyrenophora teres la orz. Fermierii trebuie să își controleze culturile și să ia decizia de efectuare a unui tratament fitosanitar în intervalul „începerea alungirii paiului - apariția frunzei stindard”, adică BBCH 30 - 39. Cu amănunte despre tratamentele fitosanitare voi reveni în perioada următoare.

Septoria tritici la grâul de la Lovrin. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Temperaturile blânde din timpul toamnei și iernii au favorizat și câțiva dăunători, cum ar fi: Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ale cărui larve au fost prezente în unele culturi de grâu, rozătoarele (cereale și rapiță), adulții de Ceutorhynchus napi și C. pallydactilus (gărgărițele tulpinilor de rapiță) care au fost observați prin culturile de rapiță în zilele însorite, afidele și muștele cerealelor etc. Probleme deosebite nu au fost înregistrate în zonele verificate din județul Timiș și Arad.

Efectul variațiilor de temperatură și al frigului asupra culturilor de toamnă la ieșirea din iarnă

Condițiile climatice înregistrate în cea de-a doua decadă a lunii februarie 2023 au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire respectiv învinețire (acumulări de antociani) a frunzelor cerealelor păioase. Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.

Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din lunile decembrie și ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, ovăz. Dintre aceste culturi, cele mai afectate de frig au fost cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz.

Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor; temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț); durata temperaturilor scăzute; condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.

Lolium afectat de frig. Foto: ACS ing. Klaudia Kincel

Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri. Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știm că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului. De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub minus 7⁰C pot duce la apariția daunelor mari.

Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt: îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură), frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor), arsuri ale vârfurilor frunzelor, punct de creștere maroniu sau cu aspect apos, frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig. În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.

Rapiță cu frunze bazale albite și uscate 

Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte). În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.

Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 - 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus.

Grâu din soiul Biharia, creat la Lovrin. S-a comportat foarte bine la condițiile climatice din această iarnă

Concluzii

În urma condițiilor climatice din această iarnă aș spune că cel mai mult suferă plantele de orz și orzoiacă, dar nu sunt încă în pericol. Grâul și ovăzul suferă și ele dar mai puțin decât orzul. Frunzele sunt atinse de frig. De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct, frunza se gâtuie și se rupe în cele din urmă. Fenomenul de cârlionțare a frunzei nu era prezent. Nu sunt afectate vârfurile de creștere ale cerealelor controlate în zona Lovrin, Jimbolia, Seceani, Șuștra, Orțișoara și Curtici. Plantele își vor reveni dacă nu vor apărea alte episoade de frig.

Cel mai bine s-au comportat la frig grâul și orzul care au fost semănate mai târziu. De asemenea, se observă că soiurile se comportă diferit la frig. Aș aduce în atenția fermierilor, soiurile noi de grâu create la Lovrin (Biharia și Dacic) care s-au comportat foarte bine atât la frig, cât și la atacul patogenilor specifici.

Grâu, la Jimbolia. O solă fertilizată excesiv cu NPK și dejecții de la animale care este foarte afectată de frig. Se observă vetre cu plante căzute. Din cauza fertilizării excesive plantele sunt foarte dezvoltate, tulpina are două noduri

O situație nedorită am întâlnit la o fermă din Jimbolia la o parcelă de grâu de aproximativ 15 ha. Grâul din această solă a fost semănat în ultima decadă a lunii septembrie. În urma controlului fitosanitar efectuat am constatat că plantele erau albite și căzute în vetre. Talia plantelor de grâu la data efectuării controlului (17 februarie 2023) era de aproximativ 50 cm, iar tulpina avea două noduri formate. Astfel de situație nu am întâlnit până acum. Din spusele fermierului, grâul a fost fertilizat în exces cu îngrășăminte complexe și cu dejecții de la animale. Iată cum, fertilizarea exagerată în toamnă poate duce la creșterea luxuriantă a plantelor. Este cunoscut că, în astfel de situații plantele pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul iernii. Această cultură este în pericol în acest moment, multe plante mamă fiind moarte deja. Evaluarea daunelor se va face imediat ce temperaturile cresc.

Puccinia striiformis și Pyrenophora teres la orzul din Orțișoara

Despre patogenii prezenți în culturile de cereale, apreciez că nu pun probleme în acest moment. Patogeni precum Septoria tritici, Blumeria graminis, Puccinia recondita, Pyrenophora teres activează și produc infecții în toamnele și iernile blânde. În special, Septoria tritici și Pyrenophora teres sunt patogeni ce se pot dezvolta într-un interval larg de temperatură, cuprins între 5 și 35⁰C. De aceea, în perioadele calde din iarnă ei pot realiza mici infecții care se adaugă ca sursă de inocul la cea preexistentă. Faptul că acești patogeni reușesc să producă infecții în perioada de iarnă se datorează condițiilor climatice în primul rând. La condițiile climatice favorabile pot adăuga monocultura, lucrările minimale ale solului, rotațiile scurte practicate de către fermieri și lipsa diversității plantelor cultivate în fermele agricole (unele cultivă doar două plante - Cum să faci atunci rotație, cu ce?). Așadar, nu doar clima este de vină. În timp, nerespectarea unor verigi tehnologice a dus la acumularea în sol a unor cantități mari de inocul. Este valabil și în cazul dăunătorilor. În prezent, asistăm la creșterea populațiilor de organisme dăunătoare din culturi. O altă problemă este sămânța de proastă calitate, infectată cu patogeni. Se vede cel mai bine la orz și orzoaică care răsar cu „Pyrenophora teres în nas”. Se știe că, sămânța de orz este infectată cu patogeni care pot supraviețui în sămânță (Pyrenophora teres în special).

Phoma lingam pe frunzele bazale de rapiță

Culturile de rapiță verificate nu sunt în pericol deocamdată. Odată cu creșterea temperaturilor frunzele vor reveni la colorația normală.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html