„Ziua Verde a Cartofului” se află la cea de-a 45-a ediție și are ca temă generală „Drumul cartofului de la sămânţă la consumator”. Evenimentul desfășurat joi – 14 iulie 2022, în comuna Hălchiu – județul Brașov, este organizat de Federația Națională „Cartoful” din România, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Braşov și Clubul Fermierilor Români.

Simpozionul Naţional „Ziua Verde a Cartofului” are ca obiectiv principal transferul rezultatelor ştiinţifice către producătorii de cartof, precum și abordarea unor aspecte stringente din activitatea fermierilor şi din activitatea de cercetare referitoare la problematica culturii cartofului în România.

În cadrul evenimentului se vizitează câmpurile demonstrative cu soiuri şi tehnologii specifice de cultivare a cartofului de sămânţă, consum şi industrial, de la societatea Manos Agro SRL Hălchiu - Braşov.

Modelele de bună practică în producția, condiționarea și ambalarea cartofului sunt discutate la „Ziua Verde a Cartofului”. Totodată, în cadrul evenimentului are loc conferința „O nouă abordare strategică și integrată a măsurilor de relansare a sectorului de cartof la nivel național – Prezent și Viitor”.

Participanții au ocazia să discute cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la măsurile finanțate din bugetul PAC și cel național privind relansarea sectorului cartofului, ca domeniu agroalimentar prioritar.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pe 23 iunie 2022, DNA a depus cererea de ridicare a imunității pentru deja fostul ministru Adrian Chesnoiu, în urma unor declarații privitoare la presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare legate de modul de desfășurare a unui concurs de numire pentru niște funcționari din MADR.

Discuții sunt multe și din toate părțile pe acest subiect, iar la acestea normal că am participat și eu în sensul că mi-am exprimat rezervele față de modul și viteza de instrumentare a dosarului, de faptele care au fost reținute și eventualele ipoteze care pot fi luate în discuție legate de o posibilă execuție politică pentru deranjul care se presupune că l-a produs.

Dar, orice ar fi, justiția și nu noi, cei de pe margine, va spune care este realitatea și dacă este vinovat sau nu, iar până se va auzi ultimul ciocănel bătut în masă, trebuie să se bucure de prezumția de nevinovăție.

Din păcate, la noi sunt din ce în ce mai mulți care merg pe principiul fum fără foc nu există, dar indiferent că sunt politicieni, jurnaliști sau persoane private, nu trebuie să uităm că DNA nu are un rating de condamnare chiar foarte ridicat și chiar acum câteva săptămâni a avut un eșec răsunător prin achitarea definitivă a fostului prim-ministru Tăriceanu, iar cine dorește poate găsi în presă numeroase alte exemple. Stau un pic și mă întreb pentru aceste achitări care pot distruge o carieră cine răspunde, fiindcă nu vorbim de una la 10 ani, ci procentul este mult mai ridicat.

Mai mult, sunt și gândiri idioate ale unora care au șansa exprimării publice și neîngrădite pe net și care merg pe filozofia, dacă nu a făcut nimic ca ministru (în aprecierea acestora), bine că l-a schimbat DNA, ceea ce mi se pare un nivel primitiv de gândire, dar destul de larg întâlnit și, ce este mai rău, la unii care au pretenția că au trecut pe la școală și altă dată decât în vacanța școlară.

Legat de posibilul deranj produs, mă gândesc că nu este prea multă lume fericită că banii din PNS nu par a se împărți cum trebuie pe la irigații și pe la procesare, apoi sunt ramuri și sectoare economice care sunt lăsate cu buza umflată și nu pot primi fel de fel de ajutoare, subvenții și cadouri, asta ca să nu mai vorbim de cei care se pare că tocesc treptele Parlamentului pentru a împiedica adoptarea Legii arendei, care ar pune în dificultate afaceri de peste o jumătate de miliard de euro, unde unele partide din coaliție și în trecut (și nici acum nu ar face altfel) au pus umărul în mod serios la pierderea proiectului pe drum, prin respingerea la comisia juridică a deputaților.

Personal, cred că ministrul Chesnoiu a făcut foarte bine că a reacționat rapid și a demisionat din funcția de ministru și s-a autosuspendat din partid, ceea ce trebuie recunoscut că este un gest rar în politica românească și poate fi dovada unei verticalități de care mulți s-au îndoit în timpul mandatului. Spun că este un gest rar, fiindcă dacă aș spune unic, ar fi prea depresiv pentru noi, ca societate, care așteptăm schimbarea de peste 30 de ani, de am ajuns să ne schimbăm noi ca indivizi și, de cele mai multe ori, în rău.

Chibiții spun că ar fi fost împins la această decizie de către partid, dar stau și mă gândesc în alte cazuri mult mai cunoscute și clar mai evidente (gen plagiat), unde indivizii nu au fost împinși pe tușă nici de partid, nici de presă, nici de societate civilă, adică de nimeni și, mai mult, au fost și albiți la apelul bocancilor.

Cred că, pentru moment, despre fostul ministru Chesnoiu am vorbit destul și în mod sigur vom reveni pe măsură ce lucrurile se vor mai cristaliza.

Solidaritatea cu Ucraina frământă fermierii

Din teama de a nu fi etichetați ca proruși, antioccidentali, antiNATO sau mai știu eu ce, mergem pe formula în care acceptăm decizii care ne pun probleme ca țară și este foarte posibil să ne aducă pierderi economice serioase și nu numai.

În opinia mea, am acceptat ca pelicanii, din frica mai sus menționată, ridicarea taxelor vamale ale produselor (mai ales a celor agricole) ucrainene în mod necondiționat, ceea ce pentru o economie mai prăpădită, ca a noastră, impactul va fi dur și dureros. Eu nu am spus și nu spun să nu ajutăm poporul ucrainean, ceea ce este una, iar alta este să discutăm cu autoritățile din Ucraina probleme de ajutor economic.

Dar înainte de a mă înjura lumea, să ne gândim de ce Polonia a livrat obuzierele Krabb contra cost sau de ce Bulgaria cere avioane noi contra MIG-urilor vechi care să le predea Ucrainei și mai sunt și alte cazuri la fel, iar noi trebuie să dăm acces la tranzitul produselor agricole ucrainene, în dauna celor autohtone, gratis, fără nicio protecție economică? De ce are nevoie Ucraina mai întâi, de arme sau de bani? De ambele, sigur, dar de ce nu se aplică aceeași regulă peste tot?

Germania s-a opus la trei rânduri de sancțiuni până a acceptat embargou parțial pentru gaz și petrol, iar de Ungaria și Slovenia ce să mai spunem, care au cerut și au obținut derogare pentru petrol pentru o perioadă de circa trei ani? Acolo de ce nu au judecat așa cum ni se cere nouă să acceptăm valorile de judecată a unor astfel de decizii?

Un alt exemplu, de ce Germania a livrat mai puțin de 50% din ajutorul militar promis, asta ca să nu ne mai aducem aminte când, pe la începuturi, în loc de arme le-a trimis 5.000 de căști?

Stau și mă uit și la nemernicia demnitarilor, care nu au făcut nimic (ca exemplu) privitor la căile ferate din port și hop acum toată lumea nu are altă prioritate. Deci, dacă le reparam pentru fermierii sau firmele române nu merita, dar dacă avem cerere de la UE și suntem presați de un val de emoție, sărim și pe geam ca să rezolvăm aceste lucruri?

Eu sper să nu am dreptate, dar în curând vom vedea dacă vor fi blocaje în port, ce vor face fermierii care nu vor avea depozite pentru marfă sau cum vom proteja fermierii afectați al treilea an de secetă și care nu vor ști cum să ducă căruța mai departe.

Cum este și ,,firesc” la noi, vinovații de serviciu vor fi fermierii, care nu au știut să își organizeze afacerile și care nu au anticipat războiul din est, care a prins toată societatea românească cu temele făcute, doar fermierii nu.

Atenție, să nu vă prăjiți prea tare... economic

A treia problemă din prezentul agriculturii este seceta care afectează zonele mai ales din estul țării, dar și din celelalte regiuni și care va pune presiune într-un an de volatilitate fantastică a prețurilor la vânzarea produselor agricole, dar și la achiziția de inputuri, unde motorina și îngrășămintele au bătut orice record.

Bursele în ultimele zile au cunoscut corecții abrupte care vor afecta major fermierii cu capitalizare mai redusă, fără capacități de depozitare și care vor trebui să vândă la recoltare pentru acoperirea datoriilor. Cum este și obișnuit, la noi ,,nu are nimeni cum să-i ajute”, decât în campaniile electorale.

Dacă trecem la a patra problemă majoră din agricultură, aceasta este cea a inflației galopante, care afectează toată economia și care va duce la propagarea unei crize economice apocaliptice, după opinia mea, iar germenii viitorului acestei crize deja se văd.

Prima problemă a inflației noastre a fost și va rămâne lipsa de pregătire economică a clasei politice dâmbovițene, care habar nu are de elementele de bază ale funcționării unei economii. Chiar și eu, un fermier, am spus din ianuarie - februarie 2021 că va urma o inflație serioasă generată de banii pompați în economia mondială în timpul pandemiei, bani neacoperiți de produse și servicii, deoarece erau bani tipăriți fără număr, atât în SUA, cât și în Europa.

Doar că atunci când știi sau ar trebui să știi că urmează o astfel de perioadă inflaționistă, trebuie să ții sub control pomenile de orice fel, să reduci cheltuielile neproductive și să direcționezi cât mai mulți bani către investiții (nu către consum) în economia privată. Nu ar fi stricat nici o reducere majoră de peste 15% a aparatului funcționarilor de stat, dar cine să aibă curajul?

Ce face însă coaliția noastră, de ceva timp? Împarte în stânga și în dreapta sume de bani pentru consum, sub scuza susținerii celor defavorizați, așa cum sunt posesorii de mașini 4x4 care vor primi subvenție la motorină și benzină, sau oferă fel de fel de creșteri salariale pe ramură, adică și pentru un muncitor în agricultură, dar și pentru un parlamentar. Oare ambele exemple sunt la fel de nevoiașe? Și să nu mai pomenim de amărâții de primari la care va primi și gura lor ceva, alături de faimoasele pensii speciale care nu vor fi șterse decât de un al doilea potop al lui Noe.

Această inflație, curat ghinion, a fost inflamată și de războiul din coasta noastră, care a dus la creșterea tuturor materiilor prime, inclusiv la cele gestionate de statul nostru, care fără nicio remușcare a taxat populația și economia cu tarife exorbitante la gaze și energie electrică, în condițiile în care le producem noi în mare măsură, nu le importăm. Dar în același timp plângem de grija celor mulți și prăpădiți, iar aceștia se uită tâmp la clasa politică care îi jecmănește fără nicio emoție și compasiune.

În plus, inflația este generată de lipsa de productivitate a muncii din România, deoarece se muncește puțin, o primă cauză, iar a doua cauză este că trebuie angajată multă forță de muncă datorită haosului din țară la aplicarea legii. Adică să fie mai clar pentru tot cititorul, dăm un exemplu simplu pentru a-l înțelege toată lumea.

În Franța sau Germania, un fermier cu 30 de vaci, ziua îngrijește vacile, lucrează câmpul, își face singur și o contabilitate simplă. La noi, un fermier cu aceleași efective ziua muncește câmpul și îngrijește animalele, dar plătește un cioban fiindcă dacă lași animalele singure pe câmp dispar. Apoi plătește o firma de PSI și SSM, plătește o altă firmă de contabilitate și la final trebuie să vândă la același preț sau mai ieftin decât fermierul francez sau german. Iar exemplele pot continua cu paza pentru irigații, pază pentru culturi, pază în ferme și tot așa.

Toate aceste costuri reduc valoarea investițiilor, deci productivitatea va rămâne mică, iar decalajul cu cei din vest se va adânci, iar inflația se va manifesta mai dur la noi. Dar cine să priceapă aceste lucruri?

Dacă mergem mai departe, toată lumea vorbește acum de depozitare, de prețuri mai mari pe care le așteptăm pentru produsele agricole, dar eu îmi permit să mai recomand fermierilor să se mai uite și peste dobânzile bancare pe care le plătesc, deoarece este posibil foarte curând ca acestea să aibă două cifre. Mă gândesc cu groază la fermierii care mergeau la îngrășăminte pe credite furnizor cu 1% pe lună, iar în curând procentul s-ar putea să fie de 2% pe lună, adică dobânzi anuale de 24%. Câți le vor suporta și asta fiindcă nu sunt solvabili bancari unde dobânda ar fi fost jumătate? Dar motorina cu 10-11 lei va fi simplă de luat în costurile culturilor?

Eu nu cert pe nimeni, dar poate fermierii ar trebui să se mai uite și să analizeze toți ,,proorocii” de pe internet, care explică, dau consultanță, sunt zeflemitori, dar în viața lor nu au condus sau construit o afacere și nu au plătit un salariu. Să faci filozofie pe banii altora este simplu, dar întâi poate ar trebui să poți aduce și argumente care să creeze o încredere a celor cărora te adresezi.

Nu în ultimul rând, în această perioadă se discută de reducerea consumului de pesticide și îngrășăminte, iar omuleții verzi au început iar să iasă din subsoluri, mai ales la nivel politic european. Din păcate, noi, ca țară, suntem din nou nepregătiți și nici nu se întrevăd perspective mai bune pentru a susține un punct de vedere, o strategie sau orice altceva, deoarece MADR la ora actuală, cu tot respectul, nu are o garnitură capabilă să gestioneze astfel de probleme – dar este doar o părere personală.

Dacă la aceste probleme adăugăm un PNS rămas de izbeliște, cred că avem un tablou al unei veri fierbinți pentru agricultura românească. Dar, atenție, să nu vă prăjiți prea tare economic.

În rest, numai de bine. 

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.

„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.

Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.

Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.

Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html