Până la 20 aprilie 2021, cooperativele agricole trebuie să-și actualizeze actele constitutive
Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), reamintește cooperativelor agricole din România că, prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.
Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, UNCSV recomandă organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. De asemenea, pe lângă modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum: Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri; Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum trei ani; Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.
„Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România să folosească sintagma ,
La actualizarea actelor constitutive, punctează UNCSV, trebuie avute în vedere următoarele:
-
Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
-
Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
-
Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
-
Precizarea obligațivității încheierii între membri și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
-
Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
-
Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
-
Prevederea expresă că atât cooperativele agricole, cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
-
Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.
„România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate. Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agroalimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus”, concluzionează Florentin Bercu.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Momeală ieftină pentru tinerii din diaspora
Zero proiecte depuse la AFIR pentru banii europeni destinați tinerilor din diaspora. Niciun tânăr pare că nu dorește să se întoarcă acasă pentru a-și face o afacere în agricultură. Iar tinerii de aici, din țară și de la „țară”, caută bani europeni la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, însă pentru ei fondurile europene s-au epuizat, iar pentru cei plecați în pribegie sunt disponibili 20 de milioane de euro pentru care nu s-a depus niciun proiect.
Diaspora reprezintă o masă electorală deloc de neglijat, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, politicienii români bătându-se în promisiuni electorale pentru a câștiga voturile celor care muncesc în afara granițelor țării.
Și la urma urmei, s-a gândit cineva la profilul psihologic al celor care au plecat în străinătate? Au plecat ca să muncească, nu ca să conducă ferme. Bănuiesc că oferta nu era pentru cei cu profil de antreprenor, care deja au businessurile lor acolo pe unde s-au dus. Nu poți ademeni cu firimituri niște oameni care te-au părăsit tocmai pentru că-și doresc toată pâinea.
Statul, sau mai bine zis guvernantul, tot încearcă să-i momească pe cei care au plecat în străinătate, în principal din cauza lipsei perspectivelor, cu oferte financiare. Marea majoritate a celor din diaspora este bine stabilită acolo. Acasă, pe mulți nu-i așteaptă nimic, poate doar casa părintească, nu pământ, nu un mediu propice dezvoltării unui business. Or, să se întoarcă acum în România înseamnă să o ia de la zero, din nou, aici, acasă. De la zero, deoarece locurile natale nu-i așteaptă nici cu pământ și nici cu altele necesare pentru a pune bazele unei afaceri agricole. Cine are curaj să-și ia viața de la început pentru 40.000-50.000 de euro, cât e momeala europeană a politicianului român, mai ales că mai nimic nu s-a schimbat în țară și nici perspectivele nu încurajează revenirea pe meleagurile natale? Ca să nu mai pomenim că mulți dintre cei care și-au făcut casă afară nu mai au 20 de ani. În același timp, dintre cei care și-ar lua inima în dinți și s-ar întoarce pentru a-și face un rost aici cu banii europeni, mulți sunt trecuți de 40 de ani. Deci, aceștia nu mai sunt tineri, în opinia legiuitorilor. Un amic, tinerel de vreo 35 de ani, plecat în Italia, unde muncește de dimineață până seara într-o plantație viticolă, mi-a zis, citez: „Noi, cei din diaspora, nu mai credem minciunile guvernanților. Câți nu s-au întors și au început mici afaceri și s-au izbit de birocrație, de nepăsare, de controale care se lăsau cu daruri etc. Au pierdut bruma de economii făcute cu mult efort, au pierdut afacerile, în doi-trei ani li s-au năruit visele și au plecat din nou din țară. Cine să se întoarcă? Pentru un pumn de bani cu care nu au ce să facă? N-ai casă, n-ai pământ, n-ai cooperative, n-ai piață, n-ai școală pentru copii, n-ai infrastructură, n-ai sănătate – un dispensar în rural, n-ai un mediu stabil, solid pentru afaceri. La ce să te întorci?”.
Chiar așa, la ce să se întoarcă diaspora? La o situație de care a fugit? Cel de 42 sau 47 de ani nu e tânăr? Mie mi se pare că e încă în putere, are ceva pământ, o mică gospodărie la sat, o căsuță, ceva agoniseală, după ce a muncit prin fermele altor țări, are și ceva experiență. Pentru statul nostru, ăsta nu e tânăr!
În schimb, în țară sunt tineri, fermieri chiar, care își doresc fondurile europene nerambursabile pentru a se tehnologiza, pentru a se dezvolta. Și sunt mulți, doar că pentru ăștia din țară s-au terminat banii, vreo 23 de milioane de euro, în total, și s-au terminat repede, la scurt timp după lansarea măsurii.
Prin vara anului trecut, cred că în iulie, AFIR a lansat submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul căreia au fost, cum am zis, 23 de milioane de euro pentru tinerii din țară și 20 de milioane pentru cei din diaspora.
Cu toată birocrația, fondurile pentru tinerii din țară s-au epuizat rapid. Cele pentru diaspora sunt disponibile și în ziua de azi.
Când au văzut insuccesul măsurii destinate diasporei, cei de la Ministerul Agriculturii s-au gândit, probabil, că tinerii plecați afară nu sunt interesați de bani din cauza condițiilor de accesare. Atunci, pe unele le-au eliminat, pe altele le-au îmbunătățit, astfel încât să înlesnească „accesul tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole”. După care, la începutul acestui an, AFIR a lansat, din nou, submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora”, care se desfășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arăta AFIR la lansarea măsurii. Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile: agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară, la niveluri postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene sau țări terțe din UE.
Zero proiecte în continuare! 20 de milioane de euro la care râvnesc tinerii din țară, în timp ce pentru tinerii din diaspora acești bani sunt egali cu zero.
Pe toate canalele posibile, MADR și instituțiile subordonate, și chiar unii politicieni aflați la guvernare promovează masiv măsura pentru tinerii din diaspora. În van...
Nu știu dacă banii care vor rămâne necheltuiți vor ajunge până la urmă la tinerii din țară sau măcar în agricultura noastră. Ar fi bine să se întâmple așa. Să nu fie prea târziu, însă, știute fiind problemele cu care se confruntă fermierii.
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Plata despăgubirilor din credite bugetare, soluția Alianței pentru Agricultură și Cooperare
După ce la finalul săptămânii trecute, vineri – 19 februarie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a înaintat premierului României câteva soluții prin care fermierii să fie despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4867-solutii-pentru-despagubirea-fermierilor-afectati-de-seceta-in-2020.html), luni – 22 februarie a transmis o scrisoare deschisă președinților Comisiior de Agricultură din Parlamentul României, în care se prezintă situația fermierilor români afectați de efectele pe care seceta pedologică extremă din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primăvară, solicitând amendarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul creditelor bugetare.
„În cadrul întâlnirii pe care am avut-o în data de 26 ianuarie 2021 la sediul MADR cu domnul ministru Adrian Oros, am primit asigurări că sumele necesare efectuării plăților reprezentând despăgubiri pentru culturile de primăvară au fost cuprinse în propunerea de buget transmisă către Guvern și Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi incluse și aprobate odată cu adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 2021. Ne adresăm dumneavoastră (n.r. George Scarlat - președinte Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și Adrian Chesnoiu - președinte Comisia de Agricultura din Senatul României) și colegilor dvs. membri ai celor două Comisii pentru Agricultură, pentru ca împreună să susțineți și promovați alocarea și plata acestor despăgubiri în regim de urgență. Fermierii, indiferent de dimensiunea exploatației au fost afectați de efectele secetei pedologice extreme și în lipsa unui produs de asigurare, nu au capacitatea financiară de a relua ciclul de producție. După cum știți, asiguratorii NU asigură seceta decât excepțional și nu pentru toate culturile și nici pentru toată suprafața agricolă cultivată. Deci, lipsa asigurărilor nu este imputabilă fermierilor, așa cum adesea se vehiculează în spațiul public. Fermierii sunt primii interesați să irige, iar lipsa infrastructurii primare de irigații nu este responsabilitatea lor, deși producătorii agricoli se implică alături de autorități în reabilitatea celor existente, contrar impedimentelor de ordin procedural. Acum trebuie să luăm măsuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricolă minimală, ceea ce va avea efect direct asupra producțiilor, ofertei pe piață și veniturilor obținute începând cu anul 2021. Gradul de expunere la insolvență în cazul exploatațiilor agricole care au fost afectate de secetă în anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizați ; aceștia achiziționează inputurile cu plata la recoltă sau se autofinanțează prin încheierea unor contracte tip futures pentru 30-35% din media de producție estimată și pentru care azi sunt obligați la plata unor penalități, generând astfel un efect de domino asupra comercianților de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului, care va suporta majorarea de preț”, se specifică în scrisoarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Comisiile de Agricultură din Camera Deputaților și Senatul Românei.
Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică, arată reprezentanții Alianței.
Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut fermierii neeligibili pentru măsura specifică de amânare a ratelor. Astfel, astăzi există numeroase exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022.
„Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că, în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01- Agricultură - nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol, iar 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate”, punctează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
Soluția propusă de Alianță este plata din credite bugetare.
Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă. „În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie”, se arată în finalul scrisorii deschise a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Soluții pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă în 2020
Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune Executivului de la București câteva soluții prin care fermierii pot fi despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice. Soluțiile, susțin reprezentanții Alianței, „sunt instrumente prin care suma de circa 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactuluui economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați”. Alianța solicită aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul a cel puțin uneia din cele patru soluții pe care le prezentăm mai jos. „Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021”, se precizează într-un comunicat de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.
„Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 - Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale. Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă”, se arată în comunicatul Alianței.
Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare Guvernului României
I. Plata din credite bugetare
Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.
În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. „Date fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.”
II. Scontare în baza protocolului APIA/bănci
Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe hectar acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.
„Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.”
III. Compensarea sumelor reprezentând despăgubiri acordate fermierilor cu sumele reprezentând creanțe bugetare (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS)
Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt, de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS etc).
„Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.”
IV. Accesarea unor credite capital de lucru cu garanții de stat similar IMM INVEST
Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar).
„Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.”
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Spre ce ne îndreptăm?
Oare încotro mergem? Ce ne așteaptă acolo? Cum vom ajunge? Atât noi, oamenii, cât și activitățile în care suntem implicați fiecare în parte. Sunt întrebări pe care e normal să ni le punem la început de an. Suntem în prima lună a unui an pe care, cu siguranță, toți ni-l dorim cât mai aproape de normal. De ceea ce cunoșteam a fi normalul, pentru că de aproape un an trăim istoria anormalului pe pielea noastră, pandemia.
Personal, am sperat că nenorocirea care a dat peste noi ne va îndrepta, ne va face mai buni, am sperat că iubirea își va face loc în inima fiecărui locuitor al Planetei, am sperat că ne va uni, nicidecum că ne va învrăjbi.
Întorc capul și văd un 2020 cu boală, secetă, lipsuri, răutate, vrajbă, frici, invidie... Bine că s-a dus. Anul! Că restul se pare le-am luat cu noi și în 2021.
Poate că v-ați fi așteptat să găsiți aici un ton optimist, ca la începutul unui nou an. Însă, mă uit la agricultori și văd în ochii lor toate greutățile trecute și viitoare; așteptau cu sufletul la gură ajutoarele promise de guvernanți pentru acest început de an – mai au de așteptat, de la unele poate că ar trebui să-și ia gândul – ; așteptau un ministru care să se bată pentru ei cu omologul de la Finanțe, chiar cu tot guvernul, cu toată clasa politică, pentru singurul domeniu care asigură hrana și securitatea alimentară a țării, Agricultura, și care contribuie binișor la PIB – n-a fost să fie nici de data asta –; așteptau, și eu împreună cu ei, cu nerăbdare, reluarea evenimentelor agricole, acelea de care, remarc, ne e dor tuturor, în care interacțiunea este față-n față – pare că mai avem de așteptat, spațiul virtual continuă să fie locul de întâlnire pentru orice...
Și iată că am ajuns la online, acest mediu toxic, în care circulă orice și oricum, de la oricine și în care ar trebui puse cumva niște frâne. Online-ul otrăvește sufletul, mintea, corpul, relațiile interumane, fiind din punctul meu de vedere cea mai mare minciună, mai ales pentru aceia, prea mulți, care nu-și selectează sursele de informare. Ultimul an ne-a arătat că toată lumea se pricepe la medicină, la agricultură, la construcții, la tot și toate. La fiecare postare pe rețelele de socializare se grăbesc să răspundă zeci de „specialiști”, iar dacă-i cercetezi observi că n-au nicio treabă cu subiectul. Îmi amintesc perioada martie – mai 2020, starea de urgență. Presa agricolă semnala problemele fermierilor, iar „specialiștii” ieșeau la rampă și strigau împotriva agricultorilor, că vezi Doamne nu le mai ajunge și tot stau cu mâna întinsă la stat, iar presa de scandal făcea slalom printre agricultori, „specialiști” și autorități – deh, audiența. Atunci am simțit cea mai mare vrajbă, atunci, în perioada aceea. Or, o fi existat de mult, dar dacă eu n-am fost o devoratoare de online, n-am cunoscut lumea asta, care-și aruncă veninul din spatele unei tastaturi. Am trăit într-o altă bulă, oricum mai faină, am trăit printre oameni și am socializat, în adevăratul înțeles al cuvântului.
Perioada petrecută de mine în presa agricolă se calculează cu două cifre, având în față doi. Și mai pot întregi socoteala, cu sute de mii de kilometri, zeci de mii anual. Am vizitat și m-am documentat în ferme de toate felurile, în țară și în afară, unde n-am mers doar ca suport de microfon ori de reportofon. Întotdeauna am știut să ascult omul/oamenii pe care-i intervievam. Așa am învățat să transmit informația corect, așa cum era ea acolo, în teren. Chiar și în această perioadă cu restricții, am reușit să țin legătura cu agricultura și fizic, să fiu prezentă în teren, dar mi-am petrecut mult mai mult timp în online, pe rețelele de socializare, în grupurile de agricultori. Lumea din teren diferă de cea din online. Niciodată în drumurile mele nu am întâlnit oameni în agricultură care să înjure ca la ușa cortului, care să „sară la jugulară”, care să instige la violență. Agresiunea este cuvântul care caracterizează cel mai bine omul care trăiește doar în spațiul virtual, iar ăsta n-are nicio legătură cu omul harnic și bine crescut din spațiul rural. Nu doar că n-are nicio legătură, dar îl și face de râs pe omul simplu și muncitor de la sat, ne face pe toți să ne fie rușine.
Ce-am mai descoperit în online. Faptul că unii citesc un titlu de articol, poate și scurta descriere sau introducere a articolului, fără a citi articolul, și încep să arunce cu pietre, să comenteze cu cele mai vulgare cuvinte ale limbii române, să-și dea cu părerea în cel mai urât mod cu putință, poate nici nu-i deranjează în mod real ce scria acolo, dar dacă nu ne vede nimeni, de ce nu? Alții citesc, dar tot degeaba, că nu înțeleg nimic și… comentează, tot în notele mai sus amintite.
Am descoperit invidia. Da, sunt oameni care au atâta venin că dacă și-ar mușca limba s-ar otrăvi. Multă ură! Online-ul mi-a dat prilejul să văd ura, culmea, între fermieri. Parcă n-ar avea toți, mai mici sau mai mari, același interes, adică să le meargă bine. Răutatea este prezentă la fiecare pas.
„Vorba dulce mult aduce”. Cred în dialogurile constructive, cred în faptul că suntem diferiți, gândim diferit, iar într-un dialog trebuie să aducă fiecare argumente, cu care, e adevărat, nu trebuie să fim toți de acord, dar e util să știm că alții au o altă părere. De aceea dialogul e o artă, astfel devine frumos. Prin urmare, nu sunt de acord cu agresivitatea, violența, nici fizică și nici verbală. Pumnul nu rezolvă problemele decât pentru moment, pe termen lung, dialogul civilizat, fără trivialități, aduce soluțiile.
Am mai remarcat un lucru, ne-am obișnuit să cerem pe rețele de socializare consultanță tehnică și consultanță în vânzare-cumpărare. Oare e normal? Nu cred. Am mai scris despre asta. Există specialiști, companii, nu poți da un diagnostic pe o poză sau pe o filmare, decât pe moment, orientativ, trebuie prezență la fața locului. Oare când vă cumpărați casele sau mașinile nu mergeți să le vedeți, să luați contact cu lucrul respectiv și omul care-l vinde? Online-ul vă poate minți. Omul are cinci simțuri, pe online nu poți să folosești decât ochii, și aceia influențați de cum a stat lentila camerei de filmat sau fotografiat.
Să ne uităm încă o dată la 2020, să lăsăm tot urâtul acolo și să fim mai atenți la adevărata socializare, la oamenii din jurul nostru, la ce ne transmit, la cei care ne pot alimenta cu iubire, cu idei, cu informații, la toți cei care ne pot ajuta să trăim sănătos, pentru că, așa cum am văzut în trecutul an, fără sănătate suntem nimic.
Pe pământ e loc pentru toți.
Să fim bine!
Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
„Ora de Zootehnie”, pentru crescătorii de Aberdeen Angus
DLG InterMarketing, organizator al târgurilor Agraria și AgriPlanta, și Asociația Aberdeen Angus România lansează proiectul „Ora de Zootehnie”, în cadrul căruia se desfășoară un program e-learning, pe module, pentru crescătorii de taurine membri ai Asociației Aberdeen Angus România, cu acces ușor la noutățile din zootehnie, în vederea creșterii eficienței în ferme.
Raluca Mareș, director expoziții DLG InterMarketing, precizează că „Ora de Zootehnie”, cu dr. lect. univ. Radu Antohe – expert Zootehnica Show, este o inițiativă a cunoscutei companii organizatoare de târguri și expoziții, proiectul abordând tematici de interes pentru fermierii crescători de animale și ținând cont de specificitatea raselor.
Ora de Zootehnie are loc online, crescătorii de taurine din rasa Aberdeen Angus având ocazia, într-un cadru interactiv, să acceseze informaţii noi, cunoştinţe de specialitate privind creşterea şi bunăstarea animalelor, creşterea producţiei, să interacţioneze cu alţi fermieri, să afle cum influenţează Politica Agricolă Comună (PAC) şi Planul Naţional Strategic (PNS) sectorul zootehnic.
„Pe parcursul programului ne vom întâlni cu specialiști din domeniul ştiinţific, autorităţi publice, experţi, care vor pune la dispoziţia participanţilor soluţii de optimizare a condiţiilor de creştere eficientă a taurinelor din rasa Aberdeen Angus”, punctează Radu Antohe.
Programul este compus din următoarele module:
Modul 1: Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne.
Modul 2: Nutriţie, managementul păşunilor şi al adăposturilor la taurinele din rasa Aberdeen Angus.
Modul 3: Genetică: ameliorarea şi selecţia taurinelor din rasa Aberdeen Angus.
Modul 4: Legislaţia de specialitate şi impactul Politicii Agricole Comune (PAC), a Planului Naţional Strategic (PNS) pentru taurinele de carne. Subvenţiile şi accesarea fondurilor europene.
Primul modul, Aspecte sanitar-veterinare privind sănătatea animală în fermele de vaci de carne, s-a desfășurat pe data de 18 februarie 2021 şi a abordat următoarele teme: Controlul BVD şi IBR – o abordare comună – eficienţa unui program de imunoprofilaxie; Controlul bolilor respiratorii la tineretul bovin de carne. Imunizarea pasivă a viţeilor de carne – diareea neonatală a viţeilor şi managementul colostrului; Managementul reproducţiei la vaca de carne – analiza parametrilor de performanţă, în funcţie de fiecare categorie de creştere a taurinelor; Deparazitarea taurinelor de carne; Programul Strategic anual al ANSVSA.
Cum poți participa și ce se întâmplă după încheierea programului
Sesiunile au loc online, pe Zoom, şi sunt private. Accesul este gratuit, iar participanţii vor primi acces individual, prin e-mail sau telefon mobil (cod şi parolă). Linkul de acces poate fi accesat de pe calculator/tabletă/telefon mobil.
Grupele de participanţi sunt de 40 – 50 de persoane, formate pe zone geografice, cursul fiind organizat pe județe.
Între module, participanţii pot comunica în direct cu speakerii şi cu ceilalţi colegi, în cadrul grupului creat pe WhatsApp.
După încheierea programului, participanţii rămân conectaţi la comunitate, prin apartenenţa la grupul de WhatsApp creat și fiecare participant primește o diplomă de participare.
„DLG InterMarketing va continua comunicarea cu participanţii, prin experţii şi partenerii săi, participanţii vor putea adresa întrebări, solicita sfaturi concrete pentru fermă, vor împărtăși experiențe de business, schimb de idei”, punctează Corina Mareș, director general al companiei.
Pentru participarea la „Ora de Zootehnie” pot fi contactați:
Din partea Asociației Aberdeeen Angus România: David Eliza – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0720.064.930
Din partea DLG INTERMARKETING: Raluca Mareș – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0734.584.291; Adrian Câmpean – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0799.742.765; dr. Radu Antohe, expert tehnic Zootehnica Show – Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. 0758.252.781
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Prețurile viitoarelor recolte de grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia
Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.
GRÂU
Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.
Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”
În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.
Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.
PORUMB
Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.
În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.
„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.
ORZ
Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).
„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.
RAPIȚĂ
Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.
FLOAREA-SOARELUI
Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.
SOIA
Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.
Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 15 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-15-februarie-2021/
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Agricultorii din județul Constanța, din nou în stradă
Marți – 16 februarie 2021, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) a transmis parlamentarilor constănțeni o scrisoare deschisă prin care solicită susținerea introducerii în bugetul statului pe anul 2021 a sumelor necesare acordării despăgubirilor promise încă de anul trecut pentru culturile de primăvară calamitate de secetă. Însă nemulțumirile fermierilor dobrogeni sunt multe și nu se întrevede o rezolvare, având în vedere că până acum s-au ales doar cu promisiuni din partea guvernanților. Agricultorii se plâng de lipsa de susținere a guvernului și cer din nou programe, proiecte și fonduri pentru dezvoltarea unui sistem de irigații viabil.
Reprezentanții APAD anunță că joi, 18 februarie 2021, vor protesta în fața sediului Prefecturii Constanța. Reamintim că, pe 26 august 2020, aceiași fermieri au protestat cu tractoarele pe drumurile din județul Constanța, iar atunci, Ministerul Agriculturii, prin fostul secretar de stat George Scarlat – prezent în mijlocul agricultorilor nemulțumiți, le-a promis că vor fi ajutați să treacă de greutățile anului 2020. Se pare că ajutorul nu s-a mai concretizat și nici nu se arată vreo rezolvare a problemelor într-un orizont apropiat, iar acum agricultorii speră în sprijinul aleșilor județului din Parlamentul României.
Tot anul trecut, spre final de octombrie, fermierii din județul Constanța și-au strigat disperarea la premierul țării de atunci, Ludovic Orban, solicitându-i măsuri urgente prin care să fie sprijiniți și salvați de la faliment. S-au ales, de asemenea, cu promisiuni. (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/comunicate/item/4720-fermierii-dobrogeni-isi-striga-disperarea-de-data-aceasta-la-premierul-tarii.html)
Apel disperat al producătorilor față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite ale partidelor prezente în Parlamentul României
Mai jos, scrisoarea deschisă trimisă de producătorii agricoli parlamentarilor constănțeni:
Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) este continuatoarea mișcării civice inițiate în anul 2020 prin Grupul de Inițiativă al Producătorilor Agricoli Dobrogeni, asociație care se luptă pentru drepturile agricultorilor dobrogeni și care a dobândit personalitate juridică.
Am luat atitudine publică, odată cu seceta cruntă manifestată în Dobrogea și solicitarea stării de calamitate, am continuat cu inițiative legislative și propuneri pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă, pentru îmbunătățirea legislației, inclusiv a ghidurilor de finanțare în domeniul irigațiilor, asigurărilor, îmbunătățirilor funciare, am organizat dezbateri și conferințe.
Ne cerem drepturile, vrem să aducem apă în Dobrogea și dorim să fim protejați pentru că aici muncim, aici locuim, aici am investit și am creat locuri de muncă.
Această scrisoare publică adresată dumneavoastră reprezintă un apel disperat față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite, nu doar ale Ministrului Agriculturii, ci ale tuturor partidelor prezente azi, în Parlamentul României, față de producătorii agricoli dobrogeni afectați de seceta cumplită din anul 2020.
În timpul campaniei electorale ați susținut că vă pasă și doriți să sprijiniți agricultura dobrogeană. Acum e momentul să dovediți! Cu regret observăm totuși că niciunul dintre domniile voastre nu face parte din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.
Pe întreg parcursul anului 2020, ministrul Agriculturii a susținut în mod repetat că vor fi alocate sume pentru acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară, pregătind chiar acte normative în acest sens și susținând că plățile se vor face odată cu începutul anului 2021. Declarațiile publice din întreaga mass-media ne sunt mărturie.
Minciuna și ipocrizia merg mai departe. Nu doar că acest demers nu a fost finalizat, dar acum, cu ocazia punerii în dezbatere publică a Legii Bugetului de Stat pentru acest an, observăm că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu se regăsesc sumele pentru despăgubirea culturilor din primăvara anului 2020 calamitate de secetă.
Fară a fi ironici, dar ținând cont de faptul că despăgubirile acordate pentru culturile din toamna anului 2019 au fost acordate târziu, în toamna anului 2020, în preajma celor două seturi de alegeri, pe fondul protestelor fermierilor din luna august 2020 și al declarațiilor din campania electorală, nu vrem să credem că domniile voastre doar speculează situația dificilă cu care se confruntă producătorii agricoli dobrogeni calamitați.
Nu putem accepta ca sprijinul să vină doar în preajma campaniilor electorale și, din acest motiv, vă solicităm public să ne reprezentați interesele în Parlamentul României și SĂ SUSȚINEȚI INTRODUCEREA UNUI AMENDAMENT CARE SĂ PREVADĂ SUMELE NECESARE DESPĂGUBIRILOR MULT PROMISE ȘI AȘTEPTATE DE FERMIERI.
Reiterăm pe această cale atât dezamăgirea noastră, cât și stupefacția față de neînțelegerea situațiilor dramatice cu care se confruntă producătorii afectați de secetă, dar mai ales față de lipsa de reacție a autorităților.
Deși județul Constanța a fost cel mai afectat, peste 85% din suprafața agricolă, fiind calamitată în proporție de 85% până la 100%, reprezentând peste o treime din suprafața calamitată la nivel național, despăgubirile pentru culturile de toamnă au fost acordate cu întârziere și în etape, județul nu a fost declarat calamitat, initiațiva privind suspendarea ratelor nu a fost adoptată, iar despăgubirile mult promise pentru culturile de primavară vedem că nu sunt prinse în bugetul anului 2021.
În lipsa implicării dumneavoastră și a susținerii pe care o puteți acorda modificării bugetului, situația producătorilor agricoli se va înrăutăți generând astfel probleme economice și sociale în lanț și pe verticală, afectând furnizorii de materii prime, furnizorii de echipamente și utilaje agricole, industria alimentară, sectorul financiar bancar, apar deja probleme sociale (șomaj, restructurări de personal), existând riscul ca foarte mulți fermieri să nu dispună de resursele financiare necesare continuării activităților și asigurării însămânțării culturilor de primavară. Există deja fermieri care se confruntă cu perspectiva falimentului și restructurării finanțărilor, ceea ce înseamnă inclusiv cedarea, executarea sau vânzarea terenurilor agricole, a utilajelor și bunurilor, inclusiv a celor personale, ipotecate. În concluzie, există deja premisele unui adevărat DEZASTRU.
Ne dorim să fim un partener de dialog corect, dar vom apela la toate mijloacele legale pentru a ne susține drepturile și vom continua acțiunile, inclusiv de pichetare a instituțiilor din domeniu.
În speranța că solicitarea noastră de a ne strânge în jurul unui proiect comun ce vizează un domeniu vital al economiei și cu o contribuție semnificativă în PIB, vă mulțumim anticipat și așteptăm onorarea promisiunilor.
ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN DOBROGEA: Theodor Ichim, Răzvan Filipescu, Mircea Chipăilă, Jean Marc Lacrouts, Cornel Zamfir, Mihăiță Ciobanu, Daniel Gheordunescu și mulți alții…
Prorogarea ratelor la creditele fermierilor, aprobată. Despăgubirile pentru secetă, încă sub semnul întrebării
Marți, 16 februarie 2021, o delegație a Alianței pentru Agricultură și Cooperare s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pentru a rediscuta situația fermierilor ale căror culturi însămânțate în primăvara anului trecut au fost calamitate de seceta pedologică extremă și pentru care proiectul de buget național nu prevede sume din care să se acorde despăgubiri.
Reprezentanții Alianței au arătat că sectorul agricol reprezintă un sector strategic, care și-a dovedit reziliența pe perioada crizei COVID-19, și au subliniat că se impune adoptarea unor măsuri de sprijin cât mai rapid pentru exploatațiile agricole care lucrează teren agricol în estul și sud-estul țării și care, la sfârșitul anului trecut, înregistrau scăderi cu până la 70% ale cifrei de afaceri comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019. Slab capitalizate, multe dintre aceste afaceri din agricultură nu-și vor putea plăti creditorii, nu vor putea accesa alte surse de finanțare pentru a relua procesul de producție și, în final, nu vor putea supraviețui, deși sunt cele care furnizează bunul public cel mai de preț, securitatea alimentară a populației.
Ca urmare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat o întâlnire de urgență cu premierul, Florin Cîțu, și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru identificarea soluțiilor urgente prin care s-ar putea acorda acestor întreprinderi șansa să rămână pe piață, să continue să producă, să-și plătească angajații și furnizorii, să-și returneze creditele, să evite falimentul și efectul de antrenare asociat acestui din urmă scenariu sumbru.
„În cadrul discuțiilor fermierii noștri au primit confirmarea ca propunerea de amendament solicitată de Alianță privind prorogarea ratelor la creditele fermierilor care dețin procese verbale de calamitate a fost acceptată și votată în data de 16 februarie 2021 în ședința Comisiei Finanțe-Buget din Senat. Aceasta urmează să fie ratificată în Parlamentul României”, precizează un comunicat al Alianței.
Cele patru organizații reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, partener de dialog social recunoscut în procesul de reprezentare a fermierilor, fac în continuare demersuri pentru ca autoritățile statului să găsească urgent soluții concrete pentru ieșirea din situația fără precedent în care se află fermierii din zonele afectate grav de seceta din anul 2020.
Ministrul Adrian Oros a subliniat constrângerile majore sub care stă întocmirea bugetului pentru anul 2021, însă a asigurat delegația de întregul său sprijin în dialogul cu celelalte instituții ale statului de care depinde rezolvarea acestei situații de criză. „S-a convenit ca reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare să transmită în cel mai scurt timp propunerile de soluții și mecanisme alternative privind acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară, menite să vină în ajutorul fermierilor”, a concluzionat oficialul MADR.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Legume Fructe Live Connect, 17 februarie 2021
Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, alături de președintele Grupului de lucru al COPA-COGECA, va deschide evenimentul Legume Fructe Live Connect, de miercuri 17 februarie 2021.
Evenimentul se desfășoară în intervalul orar 14:00 -16:00, fiind dedicat filierei de legume și fructe din România și organizat de GodmotherAgri în parteneriat cu OIPA Legume-Fructe. Manifestarea din mediul online, care are loc pe platforma dedicată evenimentelor virtuale - www.virtualagro.ro, aduce împreună principalii producători din sector pentru a seta obiectivele de producție, procesare și desfacere pentru anul 2021.
Evenimentul cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai autorităților publice, ai retailului modern, analiști de piață, traderi, producători de legume și fructe, profesioniști din industrie.
În zona de Expo Hall vor fi prezente branduri românești de legume și fructe prezente la raft în lanțurile comerciale.
Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.
Reamintim că joi, 18 februarie, între orele 14:00 și 16:00, are loc Ziua Cartofului Live Connect, eveniment organizat online tot de GodmotherAgri, de data aceasta cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România), la care toți cei interesați pot participa prin intermediul platformei www.virtualagro.ro. Se vor dezbate provocările și oportunitățile din sector, iar fermierii vor fi prezenți și la standurile lor virtuale, în galeria brandurilor românești.
„Prin spațiul expozițional pus la dispoziție în cadrul platformei, companiile și instituțiile participante pot intra în contact direct cu cei care vor fi prezenți, generând noi contacte și oportunități de business”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Citeşte mai mult ...
La cereale păioase și porumb, cu pachetele tehnologice FMC fermierii ating performanța
Anul acesta, FMC Agro România vine în ajutorul fermierilor cu pachete special concepute pentru cultivatorii de cereale păioase și porumb.
OMNERA® și GRANSTAR® SUPER, pentru cereale păioase
Formate dintr-un erbicid, un fungicid și un insecticid, pachetele OMNERA® și GRANSTAR® SUPER asigură un control eficient al buruienilor, bolilor și dăunătorilor care ar putea periclita buna dezvoltare a culturilor de cereale păioase. Prin achiziția pachetului OMNERA® (pentru 25 ha), fermierii beneficiază de o reducere de 10% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale, în timp ce pachetul GRANSTAR® SUPER (pentru 25 ha) aduce un avantaj comercial de 13%.
Erbicidul OMNERA® (fluroxipir 135 g/l + tifensulfuron metil 30 g/l + metsulfuron metil 5 g/l) este cel mai complex erbicid pentru cultura de cereale păioase și are o formulare lichidă modernă, dispersie în ulei (OD), bazată pe tehnologia LQM®. Erbicidul OMNERA® este selectiv pentru toate culturile de cereale păioase şi combate cu ușurință buruienile cu frunză lată anuale și perene, inclusiv buruieni dificil de combătut, cum ar fi: pălămida, turița, volbura, Veronica, samulastra de rapiță și de floarea-soarelui rezistente la imazamox şi tribenuron metil.
Fereastra largă de aplicare (de la înfrățit, până la frunza stindard), doza flexibilă, între 0.5 – 1 l/ha, lipsa restricțiilor în rotația culturilor şi eficacitatea foarte bună fac din OMNERA® un produs-etalon în combaterea buruienilor cu frunză lată din culturile de cereale păioase.
Erbicidul GRANSTAR® SUPER (tifensulfuron metil 25% + tribenuron metil 25%) este deja foarte cunoscut și apreciat de fermieri. Se aplică în post-emergență la culturile de cereale, de la înfrățit până la apariția completă a frunzei stindard și combate peste 70 de specii de buruieni cu frunză lată.
Fungicidul IMPACT® 125 SC (flutriafol 125 g/l) combate un spectru larg de boli foliare și ale spicului din culturile de cereale păioase (făinare, septorioză, fuzarioză, rugini, sfâșierea frunzelor, pătarea brună și arsura frunzelor). Știm foarte bine că producția de grâu se poate pierde ușor, în special la sfârșitul perioadei de vegetație, din cauza atacului de fuzarioză și septorioză la spic sau din cauza atacului de ploșnița cerealelor (Eurygaster integriceps) la spic. Fungicidul IMPACT® 125 SC protejează atât ultimele frunze, care sunt bucătăria culturii, cât și spicul împotriva septoriozei și fuzariozei, iar cu insecticidul VANTEX® 60 CS (gamma cihalotrin 60 g/l) fermierii controlează atacul de afide, gândacul bălos și ploșnița din culturile de cereale.
SUCCESSOR® și INNOVATE®, pentru porumb
Pentru cultivatorii de porumb, FMC a pregătit alte două pachete pentru combaterea buruienilor.
Pachetul SUCCESSOR® (pentru 5 ha) este conceput pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor graminee și cu frunză lată anuale și perene, oferind cumpărătorilor o reducere de 12% comparativ cu prețul de listă al produselor individuale.
Pachetul INNOVATE® (pentru 50 ha) este recomandat utilizării în post-emergență pentru o combatere eficientă și completă a spectrului de buruieni, aducând fermierilor un avantaj comercial de 14%.
SUCCESSOR® TX (petoxamid 300 g/l + terbutilazin 187,5 g/l) este omologat la cultura de porumb pentru aplicare atât în pre-emergență cât și în post-emergență timpurie. SUCCESSOR® TX combate un spectru larg de buruieni monocotiledonate anuale precum mohor (Setaria spp), costrei (Sorghum halepense), meișor (Digitaria sanguinalis), iarba bărboasă (Echinochloua crus-galli) sau mei (Panicum miliacenum) și dicotiledonate anuale precum știr (Amaranthus retroflexus), spanac sălbatic (Chenopodium spp), turița (Galium aparine), traista ciobanului (Capsela bursa-pastoris), fumarița (Fumaria oficinalis), mușetel (Matricaria chamomilla), macul roșu (Papaver rhoeas), zarna (Solanum nigrum), rocoina (Stellaria media), pungulița (Thlaspi arvense), ventrilica (Veronica spp).
INNOVATE® 240 SC (nicosulfuron 240 g/l) este un erbicid cu aplicare în post-emergență pentru porumb, ce are un spectru larg în combaterea buruienilor graminee anuale și perene (inclusiv Costrei din rizomi) și unele buruieni cu frunză lată.
Erbicidul INNOVATE® 240 SC nu are restricții pentru liniile parentale, porumb zaharat și de floricele și este compatibil cu alte erbicide utilizate la cultura de porumb pentru completarea spectrului de combatere, cum ar fi STARSHIP® 100 SC.
STARSHIP® 100 SC (mesotrione 100 g/l) este un erbicid selectiv pentru porumb, pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență a buruienilor cu frunză lată anuale și perene și a unor buruieni graminee anuale. Doza recomandată este 1,2-1,5 l/ha, în funcție de gradul de îmburuienare și de stadiul de dezvoltare a buruienilor. STARSHIP® 100 SC are o fereastră largă de aplicare, putând fi aplicat atât în pre-emergență, cât și în post-emergență până la stadiul de 8 frunze ale porumbului și este selectiv pentru toți hibrizii de porumb.
Pentru mai multe detalii despre produsele din pachete și datele de contact ale echipei de vânzari FMC, accesați www.fmcagro.ro
Produse biologice pentru protecția culturilor, prin parteneriatul Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions
Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions, o filială a Ajinomoto Co. Inc., anunță un acord pentru dezvoltarea, validarea și comercializarea biostimulatorilor destinați fermelor din întreaga lume.
Noul portofoliu global de biostimulatori creat de Corteva este dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, biocontrol și feromoni cu performanțe dovedite, previzibile, care funcționează în paralel cu soluțiile convenționale de protecție a culturilor. Astfel de opțiuni care vor ajuta fermierii să răspundă așteptărilor într-o piață în continuă schimbare, păstrând în același timp terenurile productive și sănătoase, sunt în conformitate cu „Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030”.
Recunoscută pentru combinarea expertizei extinse în tehnologiile biostimulatoare și modurile acestora de acțiune, Dadelos Agrosolutions dezvoltă tehnologii pentru obținerea efectelor dorite asupra plantelor sub aspectul eficienței utilizării îngășămintelor, al metabolismului și al răspunsului la stres. „Acest acord consolidează angajamentul nostru de a oferi fermierilor produse biologice pentru protecția culturilor, inclusiv o linie completă de soluții biostimulatoare bazate pe efecte demonstrate și rezultate previzibile. Acordul nostru cu Dadelos Agrosolutions este un alt pas care arată eforturile noastre de a construi un portofoliu biologic prin colaborarea cu experți de top în domeniile lor”, a declarat Rajan Gajaria, Executive Vice President, Business Platforms, Corteva Agriscience.
Tehnologiile și soluțiile de protecție a culturilor pe care le-a dezvoltat în ultimii 24 de ani grupul Ajinomoto urmăresc să ajute industria și fermierii să producă mai multe alimente de o calitate mai bună, reducând în același timp impactul asupra mediului. „Misiunea noastră este un exemplu clar al Ajinomoto Group Creating Shared Value (ASV) și al filosofiei Ajinomoto de a se angaja în mod constant în inițiative de rezolvare a problemelor sociale prin afaceri. Prezentul acord cu Corteva Agriscience confirmă interesul colaboratorilor și clienților pentru soluțiile noastre științifice, capacitatea noastră de a inova și eforturile noastre continue de a crea în mod constant valoare adăugată pentru clienții pe care îi avem în întreaga lume”, a precizat Norbert Pons, Chief Executive Officer Dadelos Agrosolutions.
Ștefan Pădure, APAR: Creșterea exporturilor trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare
Creșterea exporturilor este una dintre cele mai importante priorități pentru guverne, jucând un rol important în agenda de dezvoltare a tuturor țărilor, indiferent de stadiul de dezvoltare ori de venituri. De aceea, Ștefan Pădure – președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), consideră bătaie de joc la adresa producătorilor români blocarea exporturilor de către ministrul Economiei, Claudiu Năsui, și refuzul acestuia de a dialoga cu reprezentanții organizațiilor profesionale, ai producătorilor și exportatorilor.
„Un buget se face cu obiective și resurse. Continuarea intensificării comerțului necesită un cadru politic deliberat adaptat nevoilor specifice fiecărei țări și intereselor producătorilor. Având în vedere acest lucru, guvernele din întreaga lume au elaborat diverse politici de promovare a exporturilor – unele care au caracteristici similare și altele care sunt unice – care pot servi ca bune practici pentru mulți. Trebuie identificate cele mai bune practici promoționale puse în aplicare în diferite țări și de a le împărtăși guvernelor care intenționează să adopte sau să revizuiască politicile de promovare comercială și cu părțile interesate. În acest context, trebuie analizate aceste politici din mai multe puncte de vedere, inclusiv cadrul instituțional al acestora; exemple practice de măsuri de promovare a exporturilor (cum ar fi proceduri, granturi și asistență tehnică pentru producători); posibilitățile de finanțare pentru exportatori (cum ar fi creditul, asigurările și factoringul); precum și măsurile puse în aplicare în mod specific pe piețele interne. Există studii de caz efectuate de experți naționali din Polonia, Austria, Estonia, Serbia, Chile și Brazilia, elaborate în cadrul unui proiect pentru Republica Moldova intitulat și au fost discutate în cadrul atelierului FAO , care a avut loc în Halle (Germania), 24-25 mai 2016, găzduit de Institutul de Dezvoltare Agricolă din Economia de Tranziție din Leibniz”, precizează Ștefan Pădure.
Cele mai relevante constatări ale atelierelor, arată președintele APAR, sunt incluse într-o sinteză care oferă o revizuire a opțiunilor de politică importante pentru factorii de decizie. Ștefan Pădure enumeră acțiunile care ar trebui întreprinse de autorități împreună cu mediul de afaceri, desprinse din raportul FAO (2019):
1. Instituirea unui organism național desemnat care să desfășoare și să coordoneze în mod transparent promovarea exporturilor cu un mandat, responsabilități și buget clar;
2. Implicarea sectorului privat într-un dialog cu autoritățile relevante în vederea elaborării unui plan de promovare a exporturilor în străinătate (de exemplu, camerele de comerț care urmează să fie implicate în dezvoltarea activităților de promovare a comerțului și furnizarea de expertiză pentru orientarea acțiunilor din sectorul public);
3. Aplicarea unei abordări sistematice, acordând prioritate produselor și piețelor agroalimentare în funcție de potențialul lor de export;
4. Identificarea piețelor cu valoare adăugată ridicată și/sau de nișă pentru produsele ecologice și tradiționale derivate din sistemele de indicații geografice (IGP);
5. Elaborarea de standarde de calitate pentru a spori concurența între producătorii naționali și pentru a spori încrederea în produsele lor;
6. Îmbunătățirea sistemelor sanitare și fitosanitare (SPS) și punerea în aplicare a standardelor internaționale, esențiale pentru accesarea piețelor;
7. Identificarea principalelor probleme și obstacole și depășirea obstacolelor prin instituirea unor fonduri de promovare a exporturilor;
8. Încurajarea și facilitarea cooperării între producători;
9. Lansarea unui program de imagine/branding de țară pentru creșterea aprecierii consumatorilor și atragerea investitorilor străini;
10. Eliminarea restricțiilor la export, eliminarea birocrației și facilitarea cadrului de reglementare;
11. Sprijinirea cercetării de piață și a evaluării piețelor străine și asigurarea accesului la informații despre piață;
12. Sprijinirea participării producătorilor la târguri și expoziții în străinătate;
13. Delegarea de atașamente și reprezentanți ai comerțului agroalimentar către principalele țări exportatoare;
14. Dezvoltarea educației și a resurselor umane pentru producție și comercializare în sectoarele exportului;
15. Promovarea coordonării interguvernamentale în domeniile agriculturii, economiei și comerțului pentru a raționaliza eforturile agențiilor de promovare a exporturilor/investițiilor și ale autorităților vamale și SPS;
16. Promovarea transparenței cheltuielilor publice și evaluarea frecventă a eficacității programelor de promovare a exporturilor;
17. Promovarea investițiilor în infrastructura comercială, logistică și transport;
18. Facilitarea comerțului și simplificarea procedurilor de import și export;
19. Alocarea mai multor resurse financiare cercetării agricole și de piață pentru dezvoltarea bazei tehnologice și a viziunii strategice a sectorului (inclusiv orientarea către export).
Viața companiilor românești, îngreunată de Ministerul Economiei
Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor Români (ANEIR) a transmis președintelui României Klaus Iohannis o scrisoare în care precizează că ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a tăiat finanţarea pentru anul 2021 a Programului de promovare a exporturilor. Programul, funcțional din 2002, prevede că finanţarea se face şi prin bugetul de stat, guvernul suportând jumătate din unele cheltuieli, cum ar fi transportul sau cazarea pentru târgurile internaţionale de promovare a companiilor. Anul trecut, a fost convenită participarea la o sută de târguri şi expoziţii internaţionale a peste o mie de companii. În bugetul de stat pentru 2021 nu mai figurează finanţarea Programului de promovare a exporturilor (reglementat prin OUG 120/2002) și nici finanțarea Programului de internaţionalizare a firmelor (reglementat prin OUG 8/2017, prelungit de UE până în 2023, dar neactualizat de România). Prin urmare, exportatorii susțin că li s-a încălcat dreptul legal de a putea promova ofertele de export, pentru a angaja noi comenzi şi contracte.
În 2019, potrivit celor mai recente date anuale publicate de INS, România avea exporturi ca pondere în PIB de 31%. Comparativ, ponderea exporturilor în PIB-ul Ungariei era de 71%.
Din Europa Centrală şi de Est, România are de departe cel mai mare deficit comercial, de 17,6 miliarde de euro în 2019. În același timp, Cehia înregistrează excedent comercial la bunuri – de 195 de miliarde de euro, Ungaria are și ea un excedent de 3,5 miliarde de euro, iar Polonia are un excedent comercial la bunuri de 1,8 miliarde de euro.
Foto: APAR - Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (SIAL Paris 2018)
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Zeci de mii de „ferme de bovine” încasează subvenții fără să aibă animale
Federația Națională PRO AGRO solicită actualizarea urgentă a situației privind numărul de bovine, deoarece „prin raportarea la cifrele istorice (2013) nu se reușește altceva decât subvenționarea unui mare număr de fermieri fără ca aceștia să se mai califice, ei nemaideținând animale”.
În 2020, precizează Ionel Arion - președintele Federației PRO AGRO, în programul ANT 8 (carne) se află în plată un număr de 22.000 de ferme, respectiv un număr aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condițiile, așadar încasează fără temei ajutoare de stat. „Este evident că în contextul pandemiei de COVID-19 aceste sume ar putea fi folosite de o manieră mult mai echitabilă și nu susținând ferme care nu mai sunt eligibile, în care nu mai există animale”, punctează Ionel Arion.
Propuneri pentru schemele de ajutor de stat: ANT și SCZ
Având în vedere situația dificilă a bugetului național și a balanței comerciale, PRO AGRO are câteva propuneri prin care să se stimuleze fermierii care produc cu adevărat pentru piață, și în același timp să se stimuleze performanța.
ANT 8 (carne) - anul 2020
Trebuie eliminate de la plată 176.184 de capete bovine (13,7% din totalul de bovine eligibile) din 22.060 ferme, acestea nemaiavând animale în exploatare. Raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.
ANT 7 (lapte) - anul 2020
Trebuie eliminate de la plată fermele care nu mai dețin bovine și care fizic nu au posibilitatea de a produce lapte (51.304 ferme). Raportarea trebuie să se facă la efectivul din 15 iunie 2020.
ANT 8 (carne) - anul 2021
Fermele care nu dețin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 8 se va distribui astfel: 5 euro/cap ANT 8 (pentru efectivul eligibil rămas), restul sumelor trebuie să fie redirecționate pentru despăgubiri COVID pe cap de animal (schema vaca de carne & vaca de lapte). Fermele trebuie să respecte următoarele condiții: să dețină minimum 5 capete; vârsta minimă a bovinelor sa fie de 6 luni; bovinele să fi stat 6 luni pe exploatația beneficiarului.
ANT 7 (lapte) - anul 2021
Fermele care nu dețin niciun animal nu mai pot fi eligibile pentru această schemă de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 7 se va distribui astfel: 1,5 euro/tona de lapte ANT 7, restul sumelor trebuie să fie relocate pentru despăgubiri COVID per tona de lapte (schema vaca de lapte). Fermele trebuie să facă dovada cu documente că au comercializat laptele pentru care solicită acest ajutor de stat.
SCZ 2021 – 2022, Bovine de carne
Să rămână eligibile doar vacile rasă pură și vacile metise F2/F3 cu rasă pură și taurii rasă pură. Efectivul minim eligibil va fi de 10 capete, respectiv eliminarea plafonului maxim.
Economiile care rămân de la alte măsuri/scheme de ajutor să fie direcționate către bugetul SCZ bovine de carne.
SCZ 2021 – 2022, Bovine de lapte
Păstrarea condițiilor de eligibilitate, cu mențiunea că trebuie eliminată limita maximă de capete eligibile. Astfel, nu va mai exista plafonarea la 250 de capete eligibile per fermă.
Scheme de ajutor COVID pentru vaca de carne și vaca de lapte
Ca urmare a reducerii alocării pentru ANT 7 și ANT 8, se va realiza o economie estimată la 350 de milioane de lei (sumă provenită de la ANT 8) și respectiv 82 de milioane de lei (sumă provenită de la ANT 7). „Propunem să existe un ajutor COVID specific sectorului vaca de carne și o schemă de ajutor specifică sectorului vaca de lapte. Astfel, schema sectorului vaca de lapte va cumula parte din economiile rezultate de la ANT 8 și integral economiile de la ANT 7”, a conchis președintele Federației PRO AGRO, Ionel Arion.
Demersului PRO AGRO, pe lângă organizațiile membre ale federației (Asociația Aberdeen Angus România, Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRO și Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România), s-au alăturat și alte organizații importante pentru sectorul creșterii bovinelor: Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, dar și Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicitate
Revista
