Citatul ediţei - REVISTA FERMIERULUI
Sâmbătă, 15 Decembrie 2018 11:32

Versiunea tiparita

abonament revista fermierului 1 an

Pentru abonamente accesati https://revistafermierului.ro/magazin/

Foto credit: Primăria Prejmer, Facebook

Crescătorul de animale din localitatea Prejmer, județul Brașov, Apostu Chiscop, semnalează faptul că a fost evacuat în mod violent de pe trupul de pajiște Hoiștol 1, pe care de mai mulți ani de zile își pășuna bovinele și care este situat foarte aproape de locația fermei sale (circa 700 metri potrivit propriilor declarații), într-o altă zonă, la 15 kilometri distanță (5-8 kilometri conform autorităților locale), în urma unei decizii a consiliului director al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer.

Nebuloasa legislativă (din punctul unora de vedere, așa cum veți vedea în cele de mai jos) care reglementează alocarea pajiștilor către crescătorii de animale autohtoni a permis în ultimii ani ca autoritățile locale să gestioneze după bunul plac distribuirea acestor suprafețe. Nu o dată au fost trase semnale de alarmă privind neregulile constatate atât în ceea ce privește gestionarea pășunilor de către forme asociative tip ONG conduse de edilii locali (până la implicarea ANI), cât și asupra lucrărilor efectute cu rol de întreținere a acestor pajiști, de multe ori modalități de sifonare a banilor europeni către apropiați ai angajaților din primării. Nu știm dacă acesta este cazul și atunci când vine vorba de cele pe care le vom relata în continuare și nici nu este apanajul nostru. Există DNA, ANI și alte instituții de stat abilitate să controleze situația.

Cert este că din ce în ce mai multe voci din actuala conducere guvernamentală condamnă situația explicată anterior, oarecum generalizată din punctul lor de vedere.

Nu mai devreme de miercuri, 13 iulie 2016, potrivit Agerpres (www.agerpres.ro), preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, afirma în cadrul întâlnirii ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, cu fermierii din judeţ, că se impune un nou cadrul legislativ în ceea ce priveşte păşunile.

„Cu păşunile e complicat, dar va trebui să mergem spre Parlament. Aici îmi asum şi eu o vină, ca fost parlamentar până acum două săptămâni. (...) Legea, acum, e confuză'”, afirma Flutur săptămâna trecută.

Tot în ceea ce priveşte pajiștile, Irimescu a spus că acestea reprezintă un subiect extrem de sensibil, mai ales în contextul în care s-a stabilit că subvenţia poate ajunge la 300 de euro la hectar.

„Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucât, de multe ori, primarii contractează aceste păşuni cu persoane care nu au legătură cu sectorul creşterii animalelor”, a spus Irimescu, fapt care va fi susținut inclusiv în prezentarea cazului nostru, de către un fermier din Prejmer, județul Brașov.

Conform spuselor ministrului, de foarte multe ori a întâlnit fermieri care se plâng de această situaţie şi care „sunt disperaţi” că nu au cu ce să-şi hrănească animalele.

„E o problemă pe care nu ştim cum să o rezolvăm. Sunt multe primării care nu ţin cont că în comuna respectivă sunt crescători care pot să aducă valoare adaugată în sectorul zootehnic şi, din păcate, păşunile ajung la alte persoane şi nu la cei care au strictă nevoie pentru animalele pe care le deţin”, preciza șeful MADR.

În plus, Irimescu a spus că a încercat soluţia privind taxa pe păşune şi randamentul pe hectarul de pajiște, în speranţa de a limita primarii să crească taxa pe care o percep.

„Din păcate, nu avem soluţii-miracol pentru a reglementa ca aceste păşuni să ajungă la cei care au animale şi care au nevoie foarte mare de ele”, a mai afirmat Irimescu, citat de Agerpres.

De menționat că textul bolduit, subliniat și de altă culoare reprezintă un link către un server cu documente relevante pentru acest material.

vaci„Ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie”, Apostu Chiscop

Povestea noastră începe destul de trist. Situația este delicată și am decis să „lucrăm cu mănuși”, în condițiile în care vorbim de ceartă între vecini, între membrii unei asociații, între consăteni, între oameni care activează în interiorul aceleiași bresle. Diferă doar interesul. Vom prezenta însă poziția fiecăruia, atât pe cea a celui care se consideră păgubit, în speță crescătorul de vaci Apostu Chiscop, membru al Asociației Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer (ONG guvernată de OUG nr.26/2000 cu modificările şi completările ulterioare) și care ne-a contactat primul, cât și pe cea a lui Nicolae Bălășcuță, președintele acestei forme asociative tip ONG, cel vizat de nemulțumirile fermierului, reprezentant și al Primăriei Prejmer.

Nu în ultimul rând, avem unele aprecieri și din partea unui fost angajat de rang înalt din cadrul Ministerului Agriculturii, persoană care a dorit să-și păstreze anonimatul, dar și a lui George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul aceleiași instituții, pe vremea guvernării Ponta.

În cadrul celor spuse de Chiscop, în mod constant este vehiculat numele unui fermier, om de vază dacă ar fi să ne luăm după articolele de presă publicate pe Internet. Chiar dacă acesta este cunoscut, am decis ca numele său să rămână sub formă de inițială, exact ca în cazul comunicatelor DNA, nefiind apanajul nostru ancheta polițienească, în condițiile în care se presupune că acesta l-ar fi agresat pe Apostu Chiscop. În ceea ce privește însă alocarea pășunilor, numele acestui crescător de animale va fi prezentat în integralitate, de vreme ce este precizat ca atare de Nicolae Bălășcuță, reprezentant atât al Primăriei Prejmer, cât și în calitate de președinte al Agro-Zoo, asociația crescătorilor de animale din localitate, din care fermierul respectiv face parte în calitate de vicepreședinte.

Dar iată cum a început totul, potrivit afirmațiilor lui Apostu Chiscop. Concret, nu cu mult timp în urmă, am fost contactați la redacție, ocazie cu care ni s-a semnalat de către acesta că vecinul său, Z.G., alături de membri ai familiei și de o „trupă de rromi, vreo 20-30 la număr”, l-ar fi forțat să părăsească un trup de pășune pe care Chiscop îl utiliza împreună cu Z.G. de mai bine de șapte ani. Dacă afirmația este reală (există în acest sens o plângere la Serviciul de Urgență 112 în urma agresiunii), s-ar părea că Z.G. ar fi pus singur în aplicare, în mod brutal, o decizie a consiliului director al Agro-Zoo Prejmer, și anume aceea de a-i aloca lui Z.G. 30 ha din pășunea Hoiștol 1, respectiv de a-l strămuta pe Chișcop pe un alt trup de pajiște. Că a fost sau nu act de violență, autoritățile vor decide. Din câte am înțeles, pe acest subiect există și un proces pe rol, cu șefia Agro-Zoo Prejmer.

Chiscop a precizat totodată că este membru al asociației prezidate de Bălășcuță, iar „Z.G.”, potrivit precizărilor acestuia din urma este chiar vicepreşedintele Asociației din care Apostu Chiscop face parte, adică Zănoagă Gelu. Ca și în alte cazuri semnalate în țară, și în acest caz există legături de rudenie între cei implicați în scandalul semnalat de Chiscop.

„Domnul Zănoagă Ioan (n.r. - soțul doamnei Ramona Zănoagă) nu este membru al Asociaţiei. Doamna Zănoagă Ramona lucrează în Primăria Prejmer înainte de înfiinţarea Asociaţiei și activează la serviciul resurse umane al instituţiei, fără a avea vreo legătură cu Asociația. Domnul Zănoagă Ioan este frate cu domnul Zănoagă Gelu, dar mai are un frate respectiv Zănoagă Florin”, a declarat Nicolae Bălășcuță pentru Revista Fermierului.

Relatăm în continuare, aproape integral, stenograma discuției dintre noi și Apostu Chiscop, în care acesta descrie situația alocării pajiștilor din Prejmer, a conflictelor interne dintre membrii Agro-Zoo, din punctul de vedere al lui Chiscop, cât și a altor aspecte demne de semnalat: „Am o fermă de vaci aici, la Prejmer, în județul Brașov. Am pășunat cum am putut până acum. Sunt înscris într-o asociație – Agro-Zoo Prejmer. Președintele asociației este un funcționar public din primărie, numit chiar de către primar. Aici sunt aproape 900 de hectare de teren (n.r. - 876,65 ha) - fânețe, pășune... (...) Le-am spus mereu, de vreo șapte ani tot mă cert cu ei și le zic că nu au făcut nimic pentru pășunea aceea; n-au ce mânca vacile. (...) De șapte ani le pasc pe unde am putut, pe urmele altora. Acum m-au scos de tot din pășune. Am fost în pajiște acum o lună și ceva, am scos vacile în pășune și a venit unul numit Z. cu o trupă de rromi, vreo 20-30 la număr, ne-au luat vacile și ciurdarii la bătaie, m-au scos afară de acolo; ăsta fiind un fermier”.

Într-o declarație incendiară, Chișcop continuă: „Am dat telefon la 112, acolo este înregistrat totul. N-am mai făcut plângere că am fost agresați de rromii trimiși de Z. Este o lună de zile de când s-a întâmplat, dar voi face și plângere penală, nu e târziu. Sunt înregistrat la Serviciul de Urgență 112; am sunat la Poliție. Când m-au dat ăia afară, a venit Poliția Rurală și tot pe mine m-au luat la rost și mi-au spus că mi se repartizase deja pășune «La Furnică». Le-am spus să-mi arate ceva scris. Mi-au spus că au văzut deja înscrisurile, fiind deja lăsați de angajații Agro-Zoo Prejmer să facă asta. (...) Poliția îi asista așadar pe rromii care îmi băteau vacile, ciurdarii și i-am întrebat de ce au mai venit? Să-i ajute pe cei din familia lui Z. să mă dea afară din pășune?”.

În continuare, Apostu Chișcop a afirmat că nu ar fi primit nicio comunicare, de nicăieri, că nu mai poate pășuna vacile pe Hoiștol 1. În plus, el explică faptul că, până în 2010, nu ar fi fi avut nicio problemă cu arondarea pajiștilor și dă vina pe actualul șef al asociației crescătorilor de animale din localitate pentru situația creată.

Trebuia să fiu informat că n-am voie acolo. Nu m-a informat nimeni, decât crescătorul ăla de animale, fermierul ăla, Z., care a venit și m-a dat afară din pășune cu o gașcă de rromi. În Prejmer mai sunt băieți care, similar cu situația mea, au fost izgoniți și ei de pe pajiști. Ei însă s-au dus hotărât, s-au certat, s-au bătut pe pășune. Eu nu știu ce să fac. Sunt pensionar.

De când m-am mutat, de 20 de ani de când am vaci, le pășunez pe Hoiștol 1. N-am avut probleme în toți acești ani. Probleme am exact din 2010, de când a venit ca președinte de asociație acest Nicolae Bălășcuță, care n-are vacă, n-are nimic; l-a pus primarul în fruntea asociației.

Vacile mele nu au unde să pască. Am 70 de mame și 50 de juninci ca șeptel. La APIA sunt înregistrat cu circa 120 de capete (n.r. - 112 capete, conform unei declarații pe proprie răspundere a lui Chiscop din 30 mai 2016, primită în facsimil de la Agro-Zoo Prejmer). În COP sunt înregistrat cu 50 de animale, iar soția cu 67 de capete. Sunt membru în asociație, sunt înregistrat la APIA, sunt înregistrat la Primăria Prejmer cu animale. Întotdeauna mă duc și iau adeverință de la Primărie pentru a o depune la APIA. Eu am în administrare aproape 100 ha de teren arabil și duc toate documentele laolaltă la instituție”, a declarat Chiscop pentru Revista Fermierului.

Mai departe, crescătorul de animale din Prejmer oferă mai multe detalii cu privire la numărul de membri din Agro-Zoo Prejmer, cât și despre modalitatea cum au fost împărțiți banii pentru lucrările de amenajament și schimbarea de destinație. În plus, el explică modalitatea în care au fost distribuite trupurile de pășune din Prejmer, în mod cel puțin defectuos în opinia sa.

Asociația asta a noastră are 140 de membri. I-au trecut și pe cei cu vaci, și pe cei fără; e o țigănie. Asociația asta s-a înființat în 2010 și n-a avut dreptul de semnătură că n-a fost credibilă. Așa a fost legea. Dacă aveai nevoie de o adeverință, trebuia să te duci la Vama Buzăului, la Hărman, la Bălțata Românească. S-a schimbat legea și abia acum doi ani au recăpătat dreptul de semnătură.

Aici, în pășunea în care m-am născut cu animale, sunt 68 de hectare (n.r. - Hoiștol 1). Cei de la Asociație mi-au oferit o altă pășune la 15 kilometri, unde a făcut colegul Z. ani de-a rândul fân. Le-am spus că nu am cum să mă duc eu cu găleata la o așa distanță. Eu am ferma la circa 700 de metri de pajiștea pe care pășteau vacile mele; am exploatația la fostul IAS Prejmer. Pășunea despre care vorbim a fost dată lui Z.; suntem vecini cu fermele. Le-am spus celor din conducerea Agro-Zoo Prejmer că nu am cum să mă deplasez 15 kilometri cu vacile. Am cerut să mi se dea și mie o parte din pășunea Hoiștol 1, s-o împart cu ferma lui Z., măcar 15-20 de hectare din cele 68 ha, că eu mai am și altă pășune. Le mutam de colo până colo, două săptămâni (...) într-un loc, două săptămâni într-un altul dacă nu mai este iarbă; mă descurcam.

Pe de altă parte, Asociația Agro-Zoo Prejmer a decis să pună bazele unei tabere de vară pe pajiște, în loc să ia banii pe pășune de la APIA. Știți cum au luat ei pajiștea? Au făcut o ședință și au spus că vor da câte 30 ha de pășune fermierilor care au peste 30 de animale. Când s-a analizat situația fiecărui fermier, când au făcut verificări, ne-am înscris numai cinci crescători. Eram eligibili numai cinci fermieri din Prejmer, iar pentru pășunea asta (n.r. - Hoiștol 1) numai eu și cu Z. A mai apărut un negustor de animale (n.r. - Gheorghe Kosztadi) căruia i-a spus președintele asociației să aducă și el niște vaci să primească pășune; i-ar fi dat vreo zece hectare (n.r. - în realitate 18). (...) Nu se procedează așa.

Trebuie să mai spun că am avut o ședință în aprilie sau în mai în birou la primar; am fost acolo vreo 20 de crescători de animale. Cu acea ocazie, primarul ne-a spus mie și lui Z. că ne înțelegem noi; încăpem în Hoiștol amândoi. La două săptămâni au făcut o altă ședință; nu m-au invitat și pe mine și s-a împărțit pășunea. Mă sună totuși un coleg și mă invită el la ședință cu ocazia împărțirii pajiștilor. Ajung acolo, primarul era în față și atunci întreabă și el dacă e careva nelămurit, dacă e vreunul care nu își cunoaște repartiția de pășune. Am spus atunci că eu nu știu. Mi s-a spus că am fost repartizat aproape de Băcel, la vreo 15 kilometri, «La Furnică», aproape de un rival de-al meu, cioban. Am răspuns că nu am cum să mă duc eu acolo cu găleata după mine, să mulg vacile. Acolo n-am curent, n-am nimic. «La Furnică» au fost numai fânețe, unde Z. făcea fân ani de zile la rând, însă el tot la Hoiștol avea vacile, unde le aveam și eu.

Asociația a îngrădit pășunea cu gard electric. Pentru acest fermier Z., Agro-Zoo Prejmer a făcut mii de metri gard electric; a făcut 20 de parcele. Energia electrică este trasă prin subteran circa un kilometru! Asociația încasează banii de la APIA pe subvenție, cam 700.000 lei pe an. Banii aceștia, până anul trecut, i-a împărțit cu Z. Acest fermier a făcut toate «lucrările» în pășune. A luat o șină, a legat-o de tractor și a «omorât» mușuroaiele pe pajiște. În rest, n-a făcut nimic și a luat banii. Anul trecut, Agro-Zoo Prejmer a cumpărat un tractor, o freză. În 2015, în august-septembrie, în plină secetă, au băgat freza și au omorât toată iarba. Nu înțelegeam de ce pe secetă ei foloseau freza. Eu știu că utilizarea frezei este indicată în luna februarie-martie; se curăță mărăcinii. Au făcut asta ca să încaseze banii. (...) Eu niciodată n-am semnat ca să ia asociația subvenția. Suntem mai mulți care n-am semnat”.

13227118 590617527780255 7541805757375096252 nDupă împărțeală, pentru Chiscop n-a mai fost loc în Hoiștol 1. Asociația Agro-Zoo Prejmer nu explică în mod concret de ce a operat modificările

Într-un răspuns oficial pentru Revista Fermierului, Nicolae Bălășcuță, șeful Agro-Zoo Prejmer și inspector în cadrul compartimentului agricol al primăriei din cadrul aceleiași localități, explică modalitatea de realocare a suprafețelor de pajiști din trupul de pășune Hoiștol 1. Singurele detalii privind strămutarea lui Chiscop sunt însă doar acelea că după repartiție, nu rămăseseră decât aproape 3 ha, insuficient pentru cele 112 capete bovine, cât ar deține Apostu Chiscop. Nu ni se explică însă de ce Chiscop a fost trimis la distanță de kilometri, în condițiile în care el păștea vacile pe Hoiștol 1 de atâția ani.

„Criteriul repartizării suprafeţei de pășune cu titlul gratuit fermierului Chiscop Apostu, membru al Asociaţiei noastre, în suprafaţă de 30 ha în BF (blocul fizic) 406, solicitată de petent, a fost următorul: - trupul de pășune Hoiştol 1 are suprafaţa totală de 68 ha. În vederea aplicării prevederilor Ordinului Nr. 619/2015 cu privire la încărcătura de UVM/ha, consiliul director al (...) Agro-Zoo Prejmer a luat decizia ca suprafața maximă repartizată pentru un fermier să fie de 30 ha şi suprafaţa minimă/cap de bovină de 0,54 ha. Pentru trupul de pășune Hoistol s-a procedat astfel: domnului Zănoagă Gelu i s-au repartizat 30 ha (deținător al unui efectiv de 180 capete bovine), iar domnului Kosztadi Gheorghe i s-au repartizat 15,12 ha (cu un efectiv de 66 capete bovine, declarate 28 capete). Pentru turma satului din zona respectivă, inclusiv cabaline, s-a repartizat suprafata de 20 ha (în cazul fermierilor cu un număr mic de bovine, respectiv 1-10 capete, s-a luat în calcul suprafaţa de 0,54 ha/cap bovine), de unde rezultă suprafața totală de 65,12 ha. Considerăm că pe suprafaţa de 2,88 ha rămasă disponibilă, domnul Chiscop nu se încadra cu efectivul de 112 capete bovine pe care declară că le deţine în proprietate, conform documentelor anexate. Menționăm faptul că domnul Zănoagă Gelu are în primire şi efectivul de bovine al fermierilor din zonă, ce deţin un număr mic de bovine, parcelând cu gard electric suprafeţele de păşune în vederea păşunatului raţional”, explică Bălășcuță.

Șeful Agro-Zoo și angajat al Primăriei Prejmer a adăugat că, în ceea ce privește distanţa dintre parcela repartizată lui Chiscop Apostu, în suprafaţă de 30 ha, și locația fermei, aceasta este de aproximativ 5-8 km și nu de 15 km.

„Parcela în cauză este compactă şi are în vecinătatea de sud un pârâu (unde se pot adăpa bovinele), iar la vecinătatea de est şi nord familia Bâgiu Gheorghe căruia i s-a repartizat tot o suprafață de 30 ha (pentru bovine), iar în partea de vest sunt terenuri private”, a menționat oficialul Agro-Zoo Prejmer.

În plus, cu privire la nemulțumirea lui Chiscop, că nu ar fi fost anunțat de ședința de repartizare a pășunilor, Bălășcuță spune: „Ședinţele asociaţiei se organizează conform prevederilor statutului. Astfel, adunarea generală ordinară sau extraordinară în care se convocă toti membrii asociați în scris are loc, de regulă, o dată sau de două ori pe an, unde și domnul Chiscop a fost invitat sa participe şi a şi participat. Apoi, ședinţele de lucru ale consiliului director se țin o dată pe lună sau de câte ori se impune (menţionez faptul că la şedințele consiliului director sunt convocaţi doar membrii acestuia)”.

El afirmă că suprafaţa totală de pajiști pe care o administrează Asociația Agro-Zoo Prejmer este de 876,65 ha, conform Contractului de Concesiune Nr. 3990/2012 şi actului adiţional Nr. 1/2015 şi este formată din două categorii de păşune, mai exact pășunea de la șes - 611 ha - situată pe raza UAT-ului, destinată bovinelor și pășunea montană de 265,65 ha din Vama Buzăului, destinată ovinelor.

În plus, președintele Agro-Zoo și angajatul Primăriei Prejmer, Nicolae Bălășcuță, afirmă că lucrările de întreţinere a pășunilor au fost efectuate în baza contractelor încheiate cu societăți de specialitate și începând cu anul 2015 în regie proprie, datorită faptului că sa achiziţionat utilaje specifice pentru lucrări de întreținere a păşunii.

„Cheltuielile de întreţinere a acestor păşuni se regăsesc în situațiile financiar-contabile (bilanțul anual, raportul cenzorilor) care s-a depus conform legislaţiei în vigoare la ANAF Braşov, prezentat adunării generale”, a precizat el în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

Nu în ultimul rând, Bălășcuță spune că s-a ajuns la această situație din din cauza faptului că legislația nu este coerentă şi stabilă, cât și că oamenii nu mai sunt serioşi și nu mai aplică principii corecte, coerente și seriose, încercând tot felul de speculații, urmărind interesul personal, fără a ține cont de deciziile majorității în vederea dezvoltării durabile și sănătoase pe termen mediu și lung al asociaţiei, implicit al membrilor acesteia, inclusiv a comunității locale din care fac parte.

Șeful Agro-Zoo Prejmer reiterează ideea că repartizarea suprafețeleor de pășune este apanajul asociației de crescători, precum și că proprietarul pajiștilor este Consiliul Local al localității Prejmer care dispune hotărâri în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unora.

„Membrii asociației s-au înscris din proprie initiativă în Asociație. Dacă consideră că nu-și mai regăsesc interesele în cadrul asociatiei, ei se pot retrage (...)! Calitatea de membru îți conferă drepturi, dar și obligații! La dezvoltarea fermei, oare domnul Chiscop a avut în vedere și necesitatea deținerii de teren aferent pentru întretinerea efectivului de animale? Repartizarea suprafeţelor de pășune este strict atributul Consiliului Director și/sau Adunării Generale al Asociației, în concordanță cu prevederile legale în vigoare. Proprietarul acestor bunuri (păşuni) este Consiliul Local care adoptă si dispune hotărâri respectând prevederile legale în vigoare, în interesul comunității locale și nu după interesul personal al unuia sau altuia”, a conchis Bălășcuță.

Surse din fosta conducere a Ministerului Agriculturii spun că persoane dovedite incomode sunt date la o parte de la pășunat de unii șefi ai asociațiilor-fantomă

anonimÎntr-o declarație exclusivă pentru publicația noastră, unul dintre adjuncții fostului ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că situația dată ar fi generată de faptul că primăriile au concesionat pășunile către asociații apropiate edililor. Potrivit aprecierilor sale, dacă o anume asociație a câștigat licitația, persoane dovedite incomode de-a lungul timpului sunt date la o parte de la pășunat. Adică fiecare face ce vrea pe pășunea sa.

„În interiorul asociațiilor, nu ai de unde să știi fiecare ce prostii face”, a mărturisit sursa guvernamentală. „Asociațiile astea fantomă fuseseră scoase de la subvenție. Ele sunt create în baza Ordonanței 26/2000 a asociațiilor și fundațiilor, ca ONG. Nu sunt formate pe Legea Cooperativelor să spui că au vreo noimă, vreo regulă. E un ONG, atât”.

Acesta a precizat totodată că în forma inițială a Ordonanței 3 nu mai erau eligibile asociațiile de tip ONG, ci membrii acestora, cu adeverință de la Primărie că dețin animale.

„S-a modificat treaba în Parlament, au băgat asociațiile eligibile un an de zile, cu obligația să se transforme în cooperative după 12 luni. Anul acesta au modificat iarăși actul normativ și au mai prelungit-o... la nesfârșit. Asociațiile tip ONG vor fi eligibile toată perioada de programare, în spirit tehnocrat”, spune sursa noastră. „Noi știam că se fac măgării de genul acesta, cum v-a sesizat și domnul Chiscop. Tocmai de aceea am scos ONG-urile acestea, pentru că efectiv ei sifonau după aceea banii prin diferite contracte derulate în cadrul asociației și la fermieri nu ajungea niciun euro; subvențiile sunt destinate fermierilor, nu unor contracte de construcții încheiate cu cunoscuți ai președintelui asociației și pe prețuri de 10 ori mai mari față de cele normale. Ei sunt privați, nu justifică nimănui prețurile acelea”.

Conform spuselor fostului angajat MADR, cu ceva timp în urmă, președinți de asociații erau chiar primarii, însă după ce a intrat ANI pe fir, aceștia „s-au scos de prin toate și au plasat cumnate, veri și alte rude”. Aceștia au ajuns să pună presiune chiar pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

„La un moment dat au venit în birourile MADR ale secretarului de stat și ale fostului ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, președinții acestor asociații, și au întrebat de ce îi scoseseră de la subvenție. Atunci când secretarul de stat, George Turtoi, le-a explicat că plățile, mai ales cele pe PNDR, sunt de fapt niște pierderi de venit ale fermierului și nu este eligibilă asociația să le încaseze, ci acela care suportă pierderea, adică fermierul trebuie să încaseze plățile compensatorii pe pășuni (cele pe agromediu și agricultură ecologică și zona montană defavorizată), aceștia au răspuns «Cum adică să le încaseze fermierii?», «Să zică mersi că nu le luăm taxă că pășunează pe pășunile NOASTRE!». Sunt pășunile lor, ale președinților de asociații! E o baroniadă mai mare decât în orice sector agricol. Au făcut mitingul acela în primăvară sau când l-au făcut, cu subvenția, dar după aceea s-au potolit subit. Asta pentru că s-a modificat legea și au redevenit eligibile asociațiile pe subvenții. Și, atunci, președinții au tăcut și au spus că totul este în regulă. Acesta a fost trocul. De ce credeți că nu comentează niciun președinte de asociație pe zootehnie la ora actuală? Pentru că li s-a dat eligibilitatea pe subvenție, pe ONG!”, afirmă sursa noastră.

Același fost angajat al Ministerului Agriculturii a mai spus că s-a greșit mult în Legea Pajiștilor, când acolo s-a specificat că pășnile sunt concesionate de către primării, către asociația care face dovada că are încărcătură.

„Asta înseamnă că dacă a câștigat unul licitația, iar un fermier nu este membru în asociația respectivă, nu mai are voie să pășuneze în comuna lui. Normal, ca să se regleze lucrul acesta, ar trebui ca suprafața de pășune s-o împarți la efectivul de animale pe care îl ai în comună, indiferent pe ce asociație și pe ce număr de fermieri sunt ele și să stabilești taxă pe cap de animal pentru pășunat, în funcție de bonitatea pășunii. Atunci, toată lumea are loc acolo și nu mai sunt discuții. Subvenția o va primi fermierul în cuantumul suprafeței pe care o utilizează din pășunea respectivă”, a conchis sursa noastră.

Turtoi„În funcție de zona în care se află pășunea (plățile pe agromediu sunt pe pachete, rața cu gât roșu nu este peste tot sau Crex Crex – Cristeiul de câmp – la fel nu este prezentă în toate zonele României), dacă ai noroc să încasezi zonă montană defavorizată și încă vreo două pachete, poți ajunge la 250-300 de euro pe hectarul de pășune”, ne-a spus la rândul său George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii în guvernarea Ponta, amintit mai devreme de sursa noastră.

Plata pe pășune este în prezent formată din SAPS, precum și din toate plățile pe fosta Axă II, actualmente măsurile de mediu și de climă din PNDR.

Lobby pentru ONG-uri

Încă din ianuarie 2016, prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicita ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

În paralel, Pro Agro cerea totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

Conform documentului intrat în posesia noastră la vremea respectivă, prin legislația existentă la acel moment, nu era încă realizabilă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii la acea vreme, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro pe atunci era și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai preciza în adresă.

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile erau obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevedea că, în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate.

13227170 590616767780331 866699487378603451 n

Cel mai recent comunicat de presă al companiei Syngenta vine cu informațiii de interes pentru utilizatori și fermieri deopotrivă, cu privire la publicarea regulamentelor europene prin care se stabilesc noi Limite Maxime de Reziduuri (LMR) pentru substanțele active Tiametoxam, Pirimifos-metil și Fluazifop-P în cazul culturilor de prun, cartof,  rapiță, secara depozitată pentru consum, floarea-soarelui, varză, ardei și ceapă.

Conform documentului, Comisia Europeană (CE) a modificat prin regulamente europene Limitele Maxime de Reziduuri pentru aceste substanțe active. În vederea conformării cu aceste modificări, spun cei de la Syngenta, de pe etichetele produselor EFORIA 045 ZC, ACTARA 25 WG, ACTELLIC 50 EC și FUSILADE FORTE trebuie retrase unele utilizări care pot duce la depășirea Limitelor Maxime de Reziduuri admise prin aceste regulamente.

„Aplicarea produselor după data sau termenele de punere în aplicare a noilor regulamente ar putea duce la depășirea Limitelor Maxime de Reziduuri admise în recolta obținută”, atenționează specialiștii Syngenta.

În cazul produsului EFORIA 045 ZC, Syngenta a solicitat retragerea utilizării acestuia la prun, modificarea timpului de pauză la minim 14 zile de la ultima aplicare și până la recoltare la cultura de cartof. Termenul de punere în aplicare a noului Regulament este data de 26 august 2016.

În ceea ce privește produsul ACTARA 25 WG, compania Syngenta a solicitat retragerea utilizării la prun, rapiță, floarea-soarelui, varză și ceapă. Termenul de punere în aplicare a noului Regulament este data de 26 august 2016.

Pentru produsul ACTELLIC 50 EC, compania Syngenta a solicitat retragerea utilizării produsului pentru secara depozitată pentru consum. Termenul de punere în aplicare a noului Regulament este data de 9 august 2016.

Cu privire la produsul FUSILADE FORTE, compania Syngenta a solicitat retragerea utilizării produsului la cultura de ardei. Termenul de punere în aplicare a noului Regulament este data de 19 iulie 2016.

„Folosirea acestor produse la celelalte utilizări omologate în Romania, conform dozelor omologate și a instrucțiunilor de utilizare de pe eticheta produsului respectă, în continuare, Limitele Maxime de Reziduuri admise prevăzute de regulamentele europene în vigoare”, se mai afirmă în comunicat. „Menţionăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest anunț nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițile legale aplicabile activitățillor pe care le desfășoară. Pentru informații suplimentare privind conformarea cu prevederile acestor Regulamente, vă rugăm să vă adresați autorităților fitosanitare”.

Fermierii contestă omologarea unor substanțe active

Într-o declarație excusivă pentru Revista Fermierului, Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, afirma în urmă cu aproximativ o lună de zile că a descoperit foarte multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și îi acuză pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.

Într-o declarație incendiară pentru publicația noastră, fără nicio legătură cu decizia recentă a companiei Syngenta, Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, amintea nu demult că producătorii de pesticide au omologat cantități mai mici de substanță activă, astfel încât fermierilor români să li se pară mai atractive prețurile PPP-urilor în cauză.

El a făcut o paralelă între fenomenul Hexi Pharma și problemele care par a exista în sectorul pesticidelor și a pus la îndoială verticalitatea producătorilor de PPP-uri. Fermierul solicită ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și îi invită pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.

În replică, într-un răspuns transmis solicitării noastre de a acorda un punct de vedere la ceea ce a afirmat Daniel Ciobanu, directorul executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Carmen Botez, a precizat că entitatea pe care o reprezintă își dorește să aibă o relație de bună colaborare și cooperare cu asociațiile producătorilor agricoli din România și este dedicată unei abordări transparente a relației cu partenerii de dialog, asociația rămânând loială comunității agricole românești și oferind în mod constant servicii de calitate.

Carmen Botez a mai adăugat că Europa este împărțită în trei zone privind omologarea, patru zone climatice privind eficacitatea, respectiv două zone privind reziduurile. Mai mult, oficialul AIPROM a adăugat că parametrii unui produs omologat în România pot fi similari doar cu parametrii unor produse omologate în statele care respectă cumulativ apartenența la aceeași zonă de omologare, zona climatică și zona de rezidii de care aparține și România, dar vor fi diferiți față de parametrii (de exemplu, doza recomandată) aceluiași produs omologat într-un stat care aparține unei alte zone de omologare, climatice și de rezidii.

Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se arată într-un studiu Greenpeace. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.

Sumele aferente ANTZ 7 și ANTZ 8 nu sunt în prezent condiționate de autorizarea la plată a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, APIA depunând toate eforturile pentru a finaliza plățile către fermieri cât mai repede, se apără cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat de presă la afirmațiile publicate de Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) pe pagina sa de Facebook.

Potrivit documentului, solicitarea de prelungire a termenului limită de plată până la data de 30 septembrie 2016 este o măsură de precauție care să asigure rambursarea integrală a cheltuielilor, fără a pune o presiune suplimentară pe bugetul național.

„Având în vedere apariția în presă a informațiilor potrivit cărora „crescătorii de bovine care au solicitat Sprijin Cuplat Zootehnic nu pot fi autorizați la plată nici pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic (ANTZ)”, pentru corecta informare a opiniei publice, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) precizează că, la acest moment, au fost autorizate la plată pentru Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic (ANTZ), de la bugetul național, (...) 5,06 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7) pentru un număr de 17.235 beneficiari, respectiv 11,82 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplata de producție în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8) pentru un număr 22.404 beneficiari”, se arată în comunicat. „Totodată, informăm că suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015 este de 1,555 miliarde euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), astfel: FEGA  1,198 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro plăți în avans (în anul 2015), 955,88 milioane euro plăți regulare; FEADR + cofinanțare de la bugetul național – 215,87 milioane euro, din care 200,37 milioane euro pentru Măsura 13 – “Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” -  din PNDR 2014-2020 și 15,5 milioane euro pentru Măsura 214 – «Plăți privind agromediu» și BUGET NAȚIONAL - 128,2 milioane euro, din care 111,32 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1) și 16,88 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic (ANTZ)”.

Potrivit postării publicate de Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) pe o pagină a unei rețele de socializare, fermierii care au de încasat atât ANT, cât și SCZ, aceștia nu pot fi autorizați la plata nici pentru ANT.

„În urma discuțiilor pe care conducerea ACBCR le-a avut în cursul zilei de 13 iulie (n.r. - 2016) cu conducerea MADR la Minister și la Suceava am tras neplăcuta concluzie că plata sprijinului cuplat (SCZ) atât pentru vaca de carne, cât și pentru vaca de lapte NU va putea fi efectuată luna aceasta. Se pare că aceste plăți vor fi ÎNCEPUTE în august, fără ca cineva să poată garanta că vom avea banii în cont până la sfârșitul lunii august.

Și ca să fie «lovitura» completă deocamdată cei care au ANT și SCZ nu pot fi autorizați la plată nici pentru ANT. Am solicitat personal sprijinul pentru acest lucru domnului Ministru Achim Irimescu, pentru ca situația fermierilor crescători de bovine din România este DISPERATĂ! Dacă nu vom primi nici macar ANT-ul până la sfârșitul lunii Iulie vom DUCE ANIMALELE LA BUCUREȘTI. Să le hrănească MINISTERUL, APIA, SIVECO, PARLAMENTUL, GUVERNUL sau cine poate, că noi NU MAI PUTEM!!!”, spun cei de la ACBCR.

"Trebuie în permanență să citești, să vezi, să înveți și să muncești. Numai așa poți rămâne performant. Putem concura cu orice firmă de profil din Europa. Productivitatea spune totul. Voi spune povestea CAI Curtici la RALF, în noiembrie." - Dr. Ing. Dimitrie Muscă, Director General, Combinatul Agroindustrial Curtici.

Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai apreciați și performanți fermieri români, participă la Forumul Internațional de Agricultură RALF 2016 în calitate de Speaker și Fermier Invitat.

Peste 300 de mari fermieri vor participa pe 10 noiembrie, la Athénée Palace Hilton Bucharest Hotel, la RALF 2016, un eveniment care prezintă bune practici, modele de business și exemple de succes din agricultura românească și internațională.

Până la finalul lunii iunie s-au înscris la forum peste 150 de fermieri, cu peste 1000 de hectare, din toate regiunile României.

RALF 2016 este dedicat marilor fermieri și companiilor din industrie - producători și distribuitori de utilaje, furnizori de echipamente și tehnologii pentru o agricultură performantă.

Noutăți din cadrul forumului pe https://www.facebook.com/RALF.COM.RO/

#RALF  

RALF face parte din seria proiectelor de comunicare și a evenimentelor internaționale create de BORO PR & COMMUNICATION pentru domeniile prioritare educație, sănătate, agricultură și turism.

Mai multe pe www.ralf.com.ro și www.borocommunication.ro

Master Partner RALF 2016: KWS Semințe

Parteneri: Bühler AG

Susținători: NHR AGROPARTNERS

Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiș Chețan, a declarat miercuri, 13 iulie 2017, că acum o lună, țara noastră s-a confruntat cu importuri de ouă din Polonia, nemarcate la producător, în viziunea sa aceste produse fiind catalogate drept un adevărat „atentat la sănătatea publică”.

Informația a fost confirmată și de Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în cadrul întâlnirii de lucru cu membrii Consiliului Consultativ care a avut loc tot ieri la sediul ANSVSA și care a avut ca subiect principal proiectul de modificare a normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare a obiectivelor din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi supuse controlului specializat (Ordinul 111/2008).

Într-o intervenție în cadrul finalului discuțiilor, Van a precizat că ouăle neștanțate din Polonia despre care a vorbit Chețan, ajung la noi în țară la un preț de trei eurocenți bucata, preț care reprezintă pe lângă o problemă de siguanță alimentară, inclusiv una de concurență neloială, în condițiile în care datele UCPR relevă că, în perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, România a importat 63,5 milioane euro și a exportat doar 16 milioane bucăți.

Chețan a precizat că aceste ouă nemarcate au intrat în țară, procedeul obișnuit, realizat de către „importatori” în cazuri similare fiind relativ simplu: ouăle sunt ștanțate loco cu ora și ziua în care au fost produse și apoi introduse pe piață.

„Nu este o problemă cu ouăle în România. Ouăle din România sunt verificate. Sectorul creșterii găinilor ouătoare este unul matur și responsabil. Noi ne confruntăm cu altceva – (...) cu faptul că din spațiul UE vin transporturi de ouă a căror origine este necunoscută (...)”, a afirmat președintele ANSVSA. „Am avut acum patru săptămâni din Polonia o problemă. (...) Ouăle care au venit din Polonia, nemarcate la producător, intră în România, se mai face un timp de așteptare, se marchează în diferite zone intermediare, depozite intermediare și, după aceea, se pun în consum. În cazul nostru, noi avem pe fiecare ou marcate ziua, ora la care el a fost obținut. Mă îngrijorează faptul că poate fi un atentat la sănătatea publică, că există o problemă pe care trebuie s-o rezolvăm și ea a venit semnalată și din partea industriei de profil românești”.

Ca răspuns, țara noastră a înăsprit controalele prin eșantionare, astfel încât fenomenul să fie diminuat, în condițiile în care comerțul intracomunitar dintre Polonia și România este liber (ambele sunt state membre ale Uniunii Europene).

„Înăsprim controalele în privința a ceea ce înseamnă transporturile de ouă și carne de pasăre în România. (...) Faptul că înăsprești controalele, înseamnă că dai un semnal prin care lumea înțelege că nu-și poate permite să invadeze spațiul altei țări, chiar dacă este europeană, și își ia măsuri precautive prin care ori nu mai transportă, ori o face la modul cel mai transparent și legal. Ceea ce vă pot spune este că se diminează numărul intrărilor”, a mai adăugat Radu Chețan.

UCPR: În perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, România a importat 63,5 milioane euro și a exportat doar 16 milioane

Potrivit statisticilor UCPR, în primul trimestru din 2016 s-au livrat doar cu 11% mai multe ouă decât în trimestrul I 2008, iar Indicele Economic European a crescut doar până la 189,17, însumând cele 71,5 ouă pe cap de găină pe trimestru (corespunzător producţiei anuale de 286 ouă), un consum specific sub 150 g pe ou şi pierderi prin mortalitate doar de 1,55%.
 
„Performanţele sunt, totuşi, inegale de la o perioadă la alta, iar cauza principală o constituie piaţa ouălor. În perioada decembrie 2015 - ianuarie 2016, de exemplu, s-au importat 63,5 milioane ouă şi s-au exportat doar 16 milioane, piaţa internă fiind încărcată cu 47,5 milioane ouă, pe parcursul a numai două luni. Din această cauză, preţul intern la producător al ouălor, inclusiv TVA, a fost de 34,59 bani în decembrie 2015 şi de doar 24,05 bani în martie 2016. Astfel de prăbuşiri de preţ dintre decembrie şi martie n-au existat în istoria aviculturii româneşti. Unii crescători au ajuns să-şi lichideze efectivele de găini doar după şase luni de ouat, pentru că preţul de vânzare al ouălor nu acoperea nici costurile furajării”, afirmă Van pe site-ul avicultura.ro
 
Acesta precizează totodată că, în luna ianuarie 2015 a existat, de asemenea, un deficit asemănător al balanţei comerciale a ouălor, însă scăderea de preţ a survenit în aprilie, şi la 29,83 bani, nu la 24,06 bani, ca în ianuarie 2016.

„Am exportat ouăle la 8,02 eurocenţi, în ianuarie 2015, nu la 5,67 eurocenţi, cât le-am exportat în prima lună a acestui an. Evident, a fost o perioadă de derută comercială. În martie 2016, ouăle la producător s-au vândut la preţuri foarte diferite, în România: între 15,86 bani şi 39,13 bani fără TVA, cu o variaţie de 246,7%; iar preţul de 4,46 eurocenţi pe ou, din prima săptămână a lunii aprilie 2016, a fost cel mai scăzut din istoria aviculturii româneşti. Să sperăm că nu ne vom mai confrunta niciodată cu astfel de episoade nefericite”, a mai adăugat președintele UCPR.
 
Totodată, el mai spune că, în trimestrul I 2016, s-au livrat 397 milioane ouă, adică sub 40 ouă pentru populaţia urbană. O cantitate foarte mică, mărturisește Ilie Van, mai ales că, în primele două luni ale anului, din această cantitate s-au aprovizionat şi locuitorii din mediul rural.

„Piaţa ouălor în România rămâne, în continuare, nesigură şi confuză. Preţurile foarte scăzute care se practică în reţeaua comercială pe această perioadă (33-35 bani/ou) ar trebui să stimuleze consumul”, a conchis el.
 
Un studiu al evoluţiei producţiei de ouă, între trimestrul I 2015 şi trimestrul I 2016, prezentat de avicultura.ro relevă că cele 10 mari societăţi avicole producătoare de ouă (între 12,5 şi 66,9 milioane ouă produse în trimestrul I 2016) au avut o creştere de 31,8% faţă de trimestrul I 2015. Următoarele 10 societăţi ca mărime (între 5,4 şi 12,5 milioane ouă pe trimestru), au înregistrat o scădere cu 0,75% a producţiei. Nu în ultimul rând, restul societăţilor au suportat greu situaţia nefavorabilă a activităţii de producere a ouălor, înregistrând o scădere masivă, de aproape 29%, a producţiei în trimestrul I 2016, faţă de trimestrul I 2015, în condiţiile în care, pe total activitate, se înregistrează o creştere de producţie de 5%.

Chiar dacă țara noastră este indemnă la dermatita nodulară bovină (DNCB), conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) lucrează în prezent la un proiect de Hotărâre de Guvern care, printre altele, introduce posibilitatea despăgubirilor de către stat a animalelor bolnave și apoi ucise laolaltă cu întreg șeptelul din exploatația respectivă, așa cum trebuie realizat în cazul depistării unui focar de DNCB, a precizat miercuri, 13 iulie 2017, Radu Roatiș Chețan, președintele instituției.

În plus, actul normativ reglementează extinderea suprevegherii și prelevărilor de probe specializate în raport cu statele terțe, din afara Uniunii Europene (UE).

„Suntem în curs de elaborare a unei Hotărâri de Guvern care prevede că vor fi despăgubite, dacă cumva apare ceva, animalele. Nu exista posibilitatea despăgubirii până în prezent; am introdus-o. Se va face, de asemenea, o extindere a supravegherii și prelevărilor de probe, în raport cu statele terțe. Cuantumul despăgubirilor pe cap de animal va fi stabilit însă printr-o altă Hotărâre de Guvern. Acolo trebuie făcută o Comisie. Problema spune că în cazul apariției unui animal bolnav într-un focar depistat într-o exploatație, care poate fi de 3, 500 sau 2.000 de vaci, se ucide tot efectivul”, a afirmat șeful ANSVSA.

El a precizat că țara noastră este, în prezent, indemnă la dermatoza nodulară bovină, ceea ce înseamnă că nu avem niciun animal bolnav de DNCB. Din acest motiv, împreună cu autoritățile de stat (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice și alții), ANSVSA întreprinde controale la graniță pentru a împiedica intrarea în țară a vectorilor cu potențial de risc pentru șeptelul bovin (și nu numai, dacă este să luăm în calcul focarele de pestă porcină).

„Azi, România este indemnă; nu avem niciun caz de dermatoză nodulară bovină. De asta am și luat anumite măsuri, astfel încât să prevenim intrarea în România (n.r. - a vectorilor purtători) prin transporturi de animale, prin transporturi de furaje, prin transporturi de alimente în bagaje sau ale călătorilor la micul trafic. Nu avem niciun caz, nici de dermatoză, nici de febră porcină africană. Aceste boli nu se transmit la om, dar ele au o consecință economică aproape catastrofală. Nici dermatoza nodulară bovină, nici pesta porcină africană nu sunt (...) zoonoze, adică să se transmită prin consum de alimente la om; se transmit de la animal la animal. Cele mai multe surse de contaminare sunt reprezentate de animalele bolnave, plimbate în mod nedirijat, duse în mod ilegal dintr-o zonă în altă zonă. Ele au fost sursa bolii”, a mai spus Chețan.

Conform datelor pe care președintele ANSVSA le deține, la sudul României evoluează intens dermatoza nodulară bovină - Grecia, Albania, Serbia (avem un focar în această țară la 60 km de granița cu România), Macedonia și cu precădere Bulgaria fiind infestate.

„Colegii (...) au luat măsuri drastice. Am dispus și noi măsuri similare. Acum trei săptămâni am oprit tot ceea ce înseamnă adus de lapte proaspăt din Bulgaria, produse proaspete și am considerat că această Hotărâre de Guvern pe care o promovăm, și care este susținută de domnul prim-ministru, duce la înăsprirea măsurilor care să protejeze populațiile de animale ale României”, a conchis Radu Roatiș Chețan.

14 iunie 2016 – Comisia Europeană impunea vaccinarea de urgență împotriva DNCB

În data de 24 iunie a.c., ANSVSA informa opinia publică asupra măsurii dispuse de a interzice introducerea pe piaţa din România a următoarelor produse obţinute de la bovinele din Bulgaria: colostru, lapte nepasteurizat şi produse lactate nepasteurizate (caşcaval din lapte nepasteurizat, brânză proaspătă, parmezan, anumite tipuri de iaurt, anumite tipuri de produse tradiţionale) ca urmare a focarelor masive de DNCB din țara vecină.

În data de 14 iunie 2016 a fost adoptată de către Comisia Europeană, în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje, secţiunea Igienă, Decizia privind aprobarea programului de vaccinare de urgenţă împotriva dermatozei nodulare a bovinelor pe întreg teritoriul Bulgariei.

Conform acesteia, zona de restricţie menţionată în Decizia 2016/645 de punere în aplicare a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016, privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria, s-a extins la tot teritoriul Bulgariei, acesta fiind considerat în totalitate zonă de restricţie.

În Codul Terestru OIE este stipulat faptul că, o ţară este considerată infectată cu virusul DNCB în urma confirmării unui focar în teritoriu, sau ca urmare a utilizării vaccinării împotriva virusului dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB).

Ţinând cont de cele menţionate anterior şi în concordanţă cu Decizia de punere în aplicare 2016/645/CE a Comisiei Europene din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva DNCB din Bulgaria, ANSVSA a declarat interzisă introducerea pe piaţă, în afara zonei de restricţii (teritoriul Bulgariei) şi expedierea în alte state membre şi ţări terţe, a produse obţinute de la bovine, amintite anterior.

„Conform articolului 7 al Deciziei 2016/645/CE, prin derogare de la interdicţia menţionată la articolul 3, autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piaţă a laptelui destinat consumului uman, obţinut de la bovinele ţinute în ferme situate în zona de restricţii, dacă laptele a fost supus unui tratament (prevăzut în partea A a anexei IX la Directiva 2003/85/CE)”, se menționa într-un comunicat de presă al Autorității remis la redacție cu câteva zile în urmă.

În plus, se mai preciza în document, transporturile spre alte state membre trebuie să fie însoţite de un certificat oficial de sănătate, în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE): „Laptele sau produsele lactate în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecţie împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria”.

De la ultima raportare, Bulgaria, Serbia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au transmis informări referitoare la evoluţia dermatozei nodulare contagioase a bovinelor (DNCB) pe teritoriile statelor lor. Până la data de 1 iulie 2016, Bulgaria înregistra 197 de focare confirmate, începând cu data 14 aprilie. Ca reacție, țara vecină a aplicat vaccinarea de urgenţă pe tot teritoriul naţional. Serbia a depistat la rândul ei 60 de focare de DNCB, iar boala a atins deja jumătatea teritoriului. Vecinii noștri au vaccinat însă sporadic, cu vaccinul primit de la Comisia Europeană. Nu în ultimul rând, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se confrunta la acea dată cu 335 de cazuri, răspândite în toată ţara. De asemenea, și acest stat a vaccinat, tot sporadic, cu vaccin primit de la instituția europeană.

Agentul etiologic al dermatozei nodulare contagioase a bovinelor este un virus din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus, spun specialiștii ANSVSA.

„Sunt virusuri foarte rezistente la acţiunea agenţilor fizici si chimici. Boala se manifestă prin febră şi prin apariţia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nări, cap, gât, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coadă, pleoape şi la nivelul mucoaselor nazală şi bucală. Aceşi noduli pot exprima scurgeri de lichid şi pot avea un centru ulcerat”, descriu afecțiunea cei de la Autoritate. Specialiștii ANSVSA mai adaugă că animalele afectate pot prezenta şchiopături şi edeme severe ale pielii şi subcutanate şi pe abdomen şi picioare. Boala mai poate determina inflamaţii ale ugerului, leziuni ale sfârcurilor mamelei, precum şi avort, infecţii intrauterine, sterilitate temporară sau permanentă, atât la tauri, cât şi la vaci.

Președinția României a anunțat luni, 11 iulie 2016, că a fost promulgat de către șeful statului, Klaus Werner Iohannis, actul normativ de modificare a Legii 321, document care reglementează atât zona de taxare la raft, servicii și termene de plată, cât și prezența unui procent însemnat în magazine a alimentelor produse în România.

Reprezentanții AMRCR nu au dorit să comenteze informația, ba mai mult, nu au răspuns la telefon. Singura persoană care a făcut afirmații în mediul public a fost Sorin Minea, președintele Romalimenta. Mulțumită arhivei, avem însă și poziția declarată oficială a retailerilor încă din luna mai, exprimată în exclusivitate pentru Revista Fermierului de către reprezentantul Carrefour în AMRCR, Florin Căpățână.

Primul nemulțumit declarat este chiar Sorin Minea, șeful Romalimenta, care precizează că procesatorii de alimente din România au deja încheiate contracte cu marile rețele de comercianți, modificarea legislativă neputând fi operată în așa scurt timp. În plus, el afirmă că doar fermierii vor fi scutiți de pierderi de pe urma apariției acestei legi.

„Fermierii nu lucrează direct cu supermarketurile”, a spus Sorin Minea, reprezentantul procesatorilor de alimente din România, într-o intervenție televizată. „În schimb, eu, ca procesator, s-ar putea să am de pierdut. Am semnate contracte. Doar capitolul taxe, servicii, termene de plată, aspecte prezente în actul normativ de modificare a Legii 321, intră în vigoare în următoarele trei zile. Abia de la finele anului următor, adică la nouă luni de la răspunsul primit de la Comisia Europeană, legea ar putea produce efecte pe zona prezenței alimentelor românești la raft, așa cum a vrut legiuitorul”.

Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie.

Forma pe care o lua Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționa.

Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.

Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.

Nici definirea OIPA nu-i mulțumea pe retaileri.

„Întreaga lege i-a nemulțumit pe marii comercianți. Noi chiar aveam un amendament depus care se numește abrogarea Legii 321. Am cerut să facem o nouă lege în care să plecăm de la alte condiții și de la alte premise; nu ne-a auzit nimeni”, preciza pe atunci Căpățână. „Cele mai contestate amendamente aduse Legii 321 au fost cele cu 51% (n.r. - prezență la raft a produselor românești), definiția organizațiilor interprofesionale de genul OIPA care, Dumnezeu să mă ierte, n-au ce să caute într-o lege de comercializare a produselor agroalimentare. N-avem cum spune că eu voi negocia vreodată cu vreo OIPA. Noi nu avem organizații profesionale de producători adevărați, darămite interprofesionale”.

În plus, mai aprecia el, parlamentarii din Comisia de resort a Camerei Deputaților nu au solicitat/efectuat un studiu de impact cu privire la efectele generate de nerespectarea amendamentelor aduse Legii 321, efecte care se pot concretiza inclusiv prin suspendarea activității pentru șase luni de zile a retailerului care nu a urmat întocmai condiția prezenței a 51 la sută produse românești la raft.

„Ce facem? Concediem oameni? Ce facem cu marfa? Ce vină are, de pildă, CrisTim că nu am legume de la Vlad Gheorghe tot anul? Eu închid magazinul, concediez oamenii, creăm o problemă socială, creăm o problemă economică legată de TVA, legată de plata taxelor și impozitelor, de bonuri de masă la angajați... Nimeni n-a vrut să vadă dincolo de asta”, preciza oficialul AMRCR. „Pentru ei (n.r. - parlamentari) n-a contat niciun argument. Primul argument logic ar fi fost următorul: vreau un studiu de impact. Și asta pentru că 51% este discriminatoriu față de ceilalți. Atenție – trăim într-o țară membră a UE. Nu poți spune 51 la sută produse românești la raft, cât am fi noi de români. Mai bine n-o dădeau așa, pentru că există un risc, la un moment dat, să zică cineva: alo, România, păi ce faceți? Îi discriminați pe ceilalți din UE? I-am spus președintelui: gândiți-vă bine când când afirmăm lucruri de genul acesta pentru că este păcat”.

Marii retaileri recunoșteau că nu știu ce vor face dacă Legea 321 trece de plenul Camerei Deputaților, așa cum este ea în forma actuală. Căpățână ajungea până într-acolo încât să afirme că se dorește plecarea marilor lanțuri de magazine din țara noastră.

„Cred că se dorește plecarea acestor lanțuri din România. (...) Sunt de acord să avem produse românești, dar de ce 51% și nu 88 la sută? Sunt lanțuri de magazine care, în politica lor, lucrează cu firmele de afară. Pe ei nu-i poți obliga printr-o lege. Eu nu vreau să spună cineva că România ar trebui să intre în infrigement”.

Vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Lămureanu, are cu ce se lăuda în vara aceasta, în condițiile în care de pe două treimi din suprafața de circa 600 de hectare însămânțate cu grâu (soiul utilizat fiind cel franțuzesc - Apache), acesta a reușit să obțină o productivitate de peste șapte tone la hectar, aproape identică cu media preconizată a fi atinsă de fermierii din Hexagon anul acesta, și anume circa 7.09 tone la hectar.

O parte din recolta obținută (cea cu indici de panificație de peste 12,5) a fost deja comercializată către traderul Ameropa cu 139 de euro tona metrică însă, chiar și așa, vicepreședintele LAPAR se plânge că abia a reușit să fie pe break-even la capitolul investiții-câștiguri, veniturile obținute fiind, conform statisticilor proprii, cu 30 de puncte procentuale mai mici decât cele practicate în 2015.

„Astăzi (n.r. - 11 iulie 2016) vindem cu 139 EUR/TM de grâu la Ameropa. Orzul l-am comercializat deja cu 131 euro tona metrică, iar rapița am dat-o cu 343 euro/TM. Prețurile la grâu sunt însă problema, fiind cu 30 de procente mai mici decât cele din 2015; abia reușim să ne scoatem cheltuielile cu șase tone la hectar producție medie. E criminal. Asta este”, ne-a mărturisit oficialul LAPAR.

Banii pe care Lămurereanu i-a obținut de la traderi nu variază însă prea mult față de prețurile practicate zilele acestea în Portul Constanța. Potrivit spuselor analistului Bogdan Iliescu, în prezent, grâul se tranzacționează cu prețuri variind între 140 și 142 euro tona metrică, 142-144 euro/TM de porumb, rapița la 335 euro tona metrică, floarea soarelui la 360 dolari americani (monedă impusă de tranzacțiile din Ucraina), iar orzul la 130 euro tona metrică, prețuri FCA Port Constanța (marfa adusă în port).

„Toți comercianții tac zilele acestea. Prețurile continuă să se ducă în jos. Mai toți au pierdut”, a declarat pentru Revista Fermierului, Bogdan Iliescu, analist specializat pe comerțul cu cereale, făcând referire la volatilitatea prețurilor. „Comcereal a avut cel mai mult de pierdut, în condițiile în care a cumpărat rapița linoleică cu 340-345 euro tona metrică și a vândut-o cu 320-325 EUR/TM. Prețul a scăzut imediat după finalizarea recoltatului (n.r. - în urmă cu circa o săptămână); s-a dus în jos cu aproximativ 20 de procente. De pierdut au avut și traderii locali, în timp ce comercianții multinațională s-au pus la adăpost prin hedging. În prezent, estimarea recoltei de rapiță este de 1,350 milioane tone”.

La grâu, producătorul constănțean a folosit pe cele 400 ha soiul Apache de la Limagrain. Acest soi i-a oferit, spune el, o producție de peste șapte tone la hectar, în timp ce soiurile Miranda, Musik și celelalte (inclusiv cele de la dr. Mihai Berca) au oferit puțin peste cinci tone ca randamente.

Pariul lui Lămureanu în anul agricol 2015-2016 a fost grâul pentru panificație, chiar dacă materialul semincer achiziționat a fost mai scump.

„Diferența de preț a fost mică între grâul de panificație și cel cu parametri pentru furajare, așa încât am mizat pentru grâul premium”, a precizat Lămureanu.

Chiar dacă nu toată cantitatea de grâu obținută de fermier atinge parametrii impuși de achizitorii de materie primă de proveniență agricolă (în ultimii doi ani, traderii cer un indice de panificație cu 2,5 puncte peste cel din Franța, conform informațiilor venite din piață), productivitatea medie este totuși de circa șase tone la hectar.

„Cu indicii de calitate la grâu nu stăm (...) grozav; suntem în limitele minimum acceptate de cumpărători. Avem două categorii de materie-primă la finele acestui an agricol: una din grupa premium, de făină, și una din grupa de grâu destinat zootehniei (n.r. - așa-zis furajer). Ca o paralelă, când francezii au 10 indice de proteină, sunt boieri. În cazul nostru, cumpărătorii ne cer minimum 12,5; de vreo doi-trei ani sunt probleme de acest gen la noi. Ei vin, ne vând soiurile lor, și după aceea spun că nu au proteină”, a declarat Gheorghe Lămureanu. „Când ai totuși șase tone de grâu producție medie la hectar, recoltă obținută de pe cele 600 ha însămânțate, înseamnă că ai aplicat tehnologia corespunzătoare zonei”.

Fermierul ne-a mai spus că în afara celor 600 ha însămânțate cu grâu, în anul agricol 2015-2016 acesta a mai optat pentru orz (200 ha), rapiță (200 ha), mazăre (75 ha), porumb (120 ha), soia (100 ha) și floarea soarelui linoleică (120 ha). Ca randamente, la orz, recolta „a sărit” de șase tone la hectar, iar la soiul de mazăre „erectă cu cârcei” s-a apropiat de patru tone la hectar.

Scăderea TVA la inputurile folosite în agricultură, de la 1 august 2016, binevenită. Lămureanu nu mai investește în teren, ci în extinderea instalațiilor de irigații

Întrebat fiind cum comentează știrea potrivit căreia Guvernul propune o serie de facilități fiscale cu privire la reducerea TVA de la 20% la 9 procente pentru lucrări agricole și livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, printre care se numără și produsele de protecția plantelor, atât de necesare unei agriculturi moderne și competitive, Lămureanu a spus că „e ceva”, în condițiile în care recuperarea TVA era greoaie.

„Dacă se va transpune în realitate propunerea premierului de diminuare la nouă la sută TVA la inputuri, tot e ceva. Întotdeauna erau probleme le recuperarea TVA; dura cinci-șase luni cel puțin. Nu am avut niciodată probleme în recuperarea banilor de la stat, însă îi primeam după un an de zile. Faci cerere, durează cam două luni până se vine în control, după aceea cel puțin două luni până primești banii; un an și jumătate finanțezi statul”, a precizat Gheorghe Lămureanu.

În plus, dacă fermierul constănțean nu se mai gândește să se mai extindă cu ferma, el vrea să mărească numărul de hectare amenajate pentru irigații, pe lângă cele peste 400 ha pe care le udă în acest moment, investiție care se cifrează până acum la peste un milion de euro. Apă are la discreție din Canalul Dunăre-Marea Neagră.

„Suprafața este oarecum comasată la mine în fermă. Nu mă gândesc însă să mai iau niciun metru pătrat în plus în arendă sau să cumpăr. Îmi ajunge (...). Mă gândesc să măresc însă suprafața amenajată pentru irigații în toamnă. În prezent, în proprietate am circa 300 ha din 1.400 ha lucrate în prezent”, a mai punctat producătorul agricol. „Mai nou, pe 409 hectare din suprafața pe care o lucrez am un sistem de irigații cu tambur, investiție care a costat 1.240.000 euro, bani europeni în cuantum de un milion de euro, restul fiind fonduri proprii. Ca sursă de pompare am Canalul Dunăre-Marea Neagră, treapta unu de pompare. Ferma mea este situată la intrarea în Agigea, lângă podul vechi”.

Ca investiții efectuate în 2016 la capitolul utilaje, Lămureanu a explicat că a achiziționat două combine performante pe care a dat peste 400.000 de euro, luate în leasing, cu dobândă mică, negociată.

„Ca investiții pe zona de utilaje, am achiziționat două combine noi anul acesta de la Fendt, cu heder de șase metri lățime, plus un plug și un disc. Combinele le-am achiziționat la un preț de 420.000 euro în leasing, cu avans 130.000 de euro. Achiziția de utilaje direct prin leasing este mai puțin stresantă decât cea prin fonduri FEADR. Să nu mai vorbim de dobândă, în condițiile în care cea pe care am negociat-o fiind minimă de pe piață”, a conchis el.

Agroterra SRL, firma lui Gheoghe Lămureanu, avea în 2015 un număr de 34 de angajați (în mare parte cu o vechime în firmă de 15-20 de ani) și păstrează constantă suprafața lucrată - 1.400 ha. Din acest total, majoritatea suprafețelor aflate în proprietate au fost achiziționate în ultimii 3-4 ani, când prețurile erau în creștere, la un preț de circa 3.000-4.000 euro hectarul. Restul suprafețelor este luat în arendă, pe un termen de până la 15 ani, iar arenda negociată cu proprietarii este de 900 kg de grâu la hectar (la nivelul anului trecut).

Vicepreședintele LAPAR a intrat în afaceri în 1991, laolaltă cu aproximativ 20 colegi de muncă, prieteni și apropiați. Suprafața de la care a plecat a fost de aproape 150 de hectare. Surpriza plăcută, spune el, este cea făcută de urmași și de ginere, care s-au implicat în afacere și îl ajuta în fermă cu tot ceea ce este nevoie.

Chiar daca are o avere demnă de invidiat, estimată de piață la circa 10 milioane de euro, Gheorghe Lămureanu nu și-a dorit să plece de lângă exploatația sa și a vrut să fie aproape de locurile în care și-a petrecut copilăria.

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, atrage atenția că semănatul culturii de rapiță, în debutul sezonului agricol 2016-2017, ar putea fi în pericol dacă materialul semincer nu va fi tratat loco cu neonicotinoide, în condițiile în care prognoza agrometeorologică indică o vreme favorabilă prezenței și înmulțirii insectelor dăunătoare, motiv pentru care solicită în scris (din nou) Ministerului Agriculturii să întreprindă măsurile necesare, astfel încât să fie acordată o nouă derogare de tratament pentru această cultură.

„În contextul actual în care prognozele meteorologice sunt favorabile prezenței și înmulțirii dăunătorilor, în care, în toate zonele mari cultivatoare de rapiță, se semnalează prezența într-un grad crescut a dăunătorilor menționați, se poate aprecia că este hazardat a semăna cultura de rapiță, în absența tratamentului împotriva dăunătorilor”, afirmă Laurențiu Baciu. „Dorim să atragem atenția Ministerului Agriculturii asupra faptului că, în cazul acordării unei noi derogări pentru această cultură, este extrem de important a se ține cont de faptul că industria de semințe nu are stocuri de semințe de rapiță tratată și, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul de restricționare a neonicotinoidelor, nu va exista nici posibilitatea aducerii în țară a semințelor deja tratate, din alte state membre ale UE. În aceasă situație, tratamentul semințelor va trebui realizat doar în țară, dar pentru acest lucru, o decizie va trebui luată de autorități, urgent, pentru a permite accesul fermierilor la semințe tratate, în această campanie de toamnă, care se apropie”.

Conform documentului cu numărul 164/8 iulie 2016, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), organizație reprezentativă a fermierilor, dorește să atragă din nou atenția asupra importanței și necesității utilizării în continuare, în campania agricolă din toamna anului 2016, a semințelor de rapiță tratate cu insecticide neonicotinoide.

„Ne exprimăm îngrijorarea față de impactul profund negativ pe care lipsa tratamentului cu insecticide la semințe o va avea asupra producției de rapiță din această toamnă. Suntem conștienți de faptul că, nici până în prezent, nu există pe piață soluții alternative de tratament al semințelor pentru a proteja culturile”, mărturisesc cei din LAPAR. „Ne exprimăm din nou încrederea că autoritățile din România vor înțelege importanța, necesitatea și beneficiile folosirii, în continuare, a acestei tehnologii de către fermierii români și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice clărificari pe care le veți considera necesare”.

La mijlocul lunii iulie 2015, tot la solicitarea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și a Asociației Producătorilor de Semințe din România, țara noastră primea o derogare de 96 de zile în care semințele de rapiță puteau fi tratate cu neonicotinoide. Substanțele pentru care s-a dat aprobare temporară de la Bruxelles în 2015 au fost Nuprid AL 600 FS și Modesto 480 FS.

Fermierii și companiile erau atenționați că este interzisă crearea de stocuri de produs/sămânță tratată după data de 30.10. 2015.

Autorizația pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță pentru campania de toamnă 2015 intra în vigoare la data de 30 iulie, anul trecut.

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista