Guvernul a aprobat, în ședința din 27 noiembrie 2025, Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, împreună cu Planul de acțiune aferent.

Strategia are ca obiectiv general valorificarea potențialului agroalimentar al României, prin consolidarea prezenței produselor românești pe piețele interne și internaționale și, implicit, prin sprijinirea dezvoltării comunităților rurale. „Strategia urmărește să transforme sectorul agroalimentar într-un pilon puternic al economiei naționale, prin reducerea exporturilor de materii prime și diminuarea importurilor de produse agroalimentare prelucrate”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit Strategiei de promovare a produselor agroalimentare românești, se înființează un Registru de piață, care cuprinde informații despre operatorii economici și produsele lor. Acesta va sprijini consumatorii în identificarea și alegerea produselor alimentare românești, prin intermediul căruia toți operatorii care dețin produse atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produse certificate (ecologic) și produse înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice) sau orice altă mențiune de calitate se pot înscrie în vederea promovării produselor pe care le dețin.

Strategia de promovare se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar -  producătorilor/procesatorilor de produse agroalimentare românești, dar și consumatorilor având în vedere următoarele direcții de acțiune:

• Creșterea competitivității sectorului agroalimentar;

• Extinderea oportunităților economice pentru producătorii/procesatorii români, precum și dezvoltarea piețelor;

• Protejarea tradițiilor și identității locale;

• Stimularea investițiilor;

• Crearea de locuri de muncă;

• Creșterea valorii adăugate a produselor;

• Promovarea durabilității;

• Dezvoltarea turismului;

• Întărirea colaborării între autorități și mediul privat.

Obiectivele specifice, conform MADR, sunt stimularea consumului de produse agroalimentare românești, facilitarea promovării produselor agroalimentare autohtone pe piețe externe și îmbunătățirea inter-relaționării între autorități – producători/ procesatori – consumatori, inclusiv prin valorificarea lanțului scurt de aprovizionare. Sunt vizate toate categoriile de produsele agroalimentare românești, produsele atestate (produse tradiționale și produse obținute conform unor rețete consacrate), produsele certificate (ecologic) și produsele înregistrate pe sisteme de calitate europene (indicații geografice).

Implementarea Strategiei, mecanismul de monitorizare și evaluarea vor fi realizate prin înfiinţarea Comitetului interinstituţional responsabil cu monitorizarea şi evaluarea Strategiei naţionale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029. Activitatea acestuia va fi reglementată  prin decizii specifice și instrumente de lucru adoptate ulterior.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3 - 13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a provocat daune semnificative culturilor de porumb din județele Călărași, Ilfov și Giurgiu. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deteriorare estimat între 30% și 70%, în funcție de stadiul de vegetație al culturilor.

Furtunile și vântul intens rămân, în continuare, printre riscurile cel mai puțin luate în calcul de fermieri, deși produc în fiecare an pagube semnificative. Porumbul aflat în diverse stadii de dezvoltare, de la lapte-ceara, în cazul porumbului irigat, la aproape maturitate, în cazul celui neirigat, s-a dovedit a fi extrem de vulnerabil la efectul mecanic al vântului, plantele fiind puse la pământ sau răsucite. În suprafețele de teren neirigate, greutatea știuleților și fragilitatea tulpinilor au amplificat pierderile, reducând vizibil potențialul de producție și îngreunând recoltarea.

Chiar dacă culturile sunt protejate împotriva secetei prin irigații, celelalte riscuri climatice care pot apărea nu ar trebui neglijate. „În ultimele sezoane observăm un paradox. Deși fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, riscurile precum furtuna sau vântul sunt încă tratate superficial. Culturile culcate la sol pierd brusc potențial productiv, iar fermierii descoperă prea târziu că aceste daune pot fi asigurate. Evenimentul din octombrie ne confirmă încă o dată necesitatea unei protecții complete, pentru a asigura continuitatea producției agricole la nivel național”, arată Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigurări.

Echipele Agra Asigurări prezente în teren au constatat diferențe importante între fermierii care au încheiat polițe complete și cei care nu beneficiază de acoperire. „Când vorbim despre furtună, fermierii se gândesc adesea la grindină, însă vântul este cel care produce frecvent pagube semnificative, mai ales la culturile înalte. În teren, am constatat diferențe clare între terenurile asigurate și cele neasigurate. Cei protejați au putut gestiona mult mai eficient situația și au avut acces rapid la despăgubiri”, explică Eugen Cîrstea, manager regional Centru Sud-Est.

Pe lângă efectele directe ale vântului asupra culturilor, furtunile din perioada analizată au favorizat și apariția unor fenomene secundare, precum formarea crustei la suprafața solului și spălarea acestuia în zonele cu precipitații intense. Crusta limitează aerarea solului și afectează răsărirea uniformă, în timp ce spălarea solului poate duce la pierderea materiei organice și la eroziune, cu efecte vizibile asupra viitoarelor cicluri de cultură. Aceste fenomene sunt distincte de secetă și necesită abordări specifice, fiind incluse în mod separat în polițele de asigurare oferite de Agra Asigurări.

„Agricultura românească traversează o perioadă în care schimbările climatice nu mai sunt o excepție, ci o regulă. Fermierii trebuie să-și protejeze culturile de riscuri multiple, nu doar de secetă. Rolul nostru este să le oferim soluții transparente, flexibile și adaptate realităților din teren”, subliniază Horia-Adrian Lupu.

Prin portofoliul său de polițe dedicate, Agra Asigurări oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a gestiona eficient urmările fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească, de la furtună și vânt - riscuri încă subestimate - până la grindină, secetă sau îngheț. Evenimentele din luna octombrie reconfirmă necesitatea unei abordări proactive și a unei protecții adecvate pentru culturile agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Munții României se confruntă, asemenea altor regiuni alpine europene, cu degradarea accelerată a pajiștilor din cauza extremelor climatice din ultimul deceniu, ceea ce se traduce într-o reducere a vegetației bogate în nutrienți și o expansiune a speciilor invazive. Rezultatul este o pierdere atât în termeni de biodiversitate, dar și de productivitate a activităților agricole, amenințând astfel traiul comunităților montane și a patrimoniului imaterial reprezentat de acestea.

Pe 19 noiembrie 2025 a avut loc, la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, a treia întâlnire a Consiliului Consultativ a factorilor interesați pe tema reconstruirii pajiștilor montane.

Demonstratorul regional Râu Sadului testează, din 2022, mai multe metode de revitalizare a pajiștilor montane, inclusiv tehnologii moderne, precum monitorizarea cu drone, în zonele Râu Sadului și Cristian–Păltiniș din județul Sibiu. Aceste demersuri fac parte din proiectul european MountResilience, coordonat de Universitatea din Milano, care testează soluții de adaptare în șase regiuni demonstrator din Europa.

Întâlnirea de la Cluj a avut ca obiectiv structurarea unui dialog, început încă din 2023 la Cristian – jud. Sibiu între părțile interesate: fermieri, administrația locală, experți și funcționari APIA, în vederea identificării unor soluții împărtășite, eficiente și eficace pentru a recrea simbioza dintre activitățile crescătorilor de animale și conservarea naturală a pajiștilor, care în trecut beneficiau de o mentenanță indirectă prin pășunatul montan.

Participanții la întâlnirea de la USAMV Cluj-Napoca au subliniat mai multe aspecte-cheie care vor fi valorizante prin recomandări de politici către decidenții din domeniu, cât și pentru calibrarea activităților demonstratorului regional pe teren:

1. Capacitatea administrativă insuficientă a primăriilor. Mai multe administrații locale nu dispun de resurse financiare și de personal specializat pentru realizarea corectă a amenajamentelor pastorale, documente vitale pentru gestionarea durabilă a pajiștilor. Lipsa inginerilor agronomi în micile primării comunale și aplicarea neclară a legislației, inclusiv a legii solului din 2001 duc adesea la planuri întocmite exclusiv pe baza documentelor, fără evaluări directe în teren.

2. Necesitatea responsabilizării fermierilor. Reprezentanți ai cooperativelor au recunoscut existența unor situații în care pajiștile nu sunt întreținute corespunzător, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de presiune administrativă. Scăderea efectivelor de animale și deficitul de forță de muncă contribuie la un ciclu de degradare a pajiștilor și la creșterea riscului de incendii, cerc vicios care ar putea fi oprit începând cu o mai bună conștientizare a gesionări corespunzătoare.

3. Impactul economic național. România înregistrează aproximativ 1,5 milioane de hectare de pajiști abandonate, în timp ce importurile de carne rămân semnificative. Reabilitarea sistematică a pajiștilor, inclusiv prin soluțiile testate în cadrul demonstratorului, ar putea sprijini producția internă și întregul lanț valoric agroalimentar, cu beneficii pentru toți.

4. Bariere economice și educaționale. Participanții au identificat atât bariere financiare, cât și lipsuri de cunoaștere în adoptarea soluțiilor tehnice pentru restaurarea pajiștilor. A fost evidențiată necesitatea unor campanii de informare, care să promoveze bune practici de gestionare și să crească nivelul de conștientizare privind rolul pajiștilor în ecosistem și economie, precum și potențialul economiei sociale în susținerea fermierilor și a altor actori implicați.

Concluzii și perspective

Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de networking în cadrul căreia participanții și partenerii demonstratorului, ROHEALTH, Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Montanologie Cristian-Sibiu, Holland Farming Agro, Primăria Râu Sadului și Social Finance Association, au explorat noi direcții de colaborare pentru sprijinirea comunităților montane și valorificarea rezultatelor proiectului, care oferă o gamă de șase strategii pentru adaptarea la schimbările climatice care pot fi replicate în comunitățile montane din România.

Consiliul Consultativ se reunește o dată la șase luni și rămâne deschis tuturor celor interesați de dezvoltarea durabilă a zonelor montane, în special de procesele de reconstrucție și gestionare a pajiștilor. Schimbarea reală nu poate avea loc fără implicarea directă a celor care trăiesc și lucrează în aceste comunități, motiv pentru care sunt invitați fermierii, organizațiile locale, specialiștii și toți actorii relevanți să participe la următoarele ediții și să contribuie activ la conturarea soluțiilor pentru reziliența munților României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Compania Syngenta a anunțat că oferă acces dezvoltatorilor terți din întreaga lume la CROPWISE™, platforma bazată pe Inteligență Artificială (IA ) destinată fermierilor. În doar cinci ani, această platformă a transformat managementul digital al fermelor și susține în prezent peste 70 de milioane de hectare de teren agricol în mai mult de 30 de țări. Lansarea Cropwise Open Platform este concepută pentru a accelera transformarea digitală a agriculturii și pentru a elimina una dintre cele mai mari bariere în calea inovației: accesul.

Oferind acces comunității dezvoltatorilor globali la platforma digitală, Syngenta înlesnește integrarea modelelor agronomice avansate în aplicații și instrumente inovatoare, susținând astfel accesul fermierilor la tehnologii agricole performante și integrate.

Cercetarea recentă, făcută de IPSOS în colaborare cu Syngenta, evidențiază caracterul urgent al acestui demers. Studiul indică o accentuare a disparității digitale în sectorul agricol, fermele de dimensiuni mari înregistrând progrese accelerate în implementarea tehnologiilor de IA și a instrumentelor digitale, în timp ce exploatațiile agricole mai mici se confruntă cu riscul de a fi lăsate în urmă.

Potrivit studiului, tinerii fermieri adoptă cu ușurință noile tehnologii, în timp ce fermierii mai în vârstă percep IA ca fiind complexă sau dificil accesibilă, adesea nefiind conștienți de utilizarea acesteia prin intermediul dronelor sau a sistemele de imagistică. Mai presus de toate, factorii determinanți în adoptarea acestor tehnologii s-au dovedit a fi încrederea, controlul asupra datelor și demonstrarea eficienței la nivel local.

„Sectorul agricol se află într-un punct de cotitură. Sub presiunea factorilor climatici, a instabilității piețelor globale și a nevoii acute de a implementa practici agricole sustenabile, adoptarea tehnologiei nu mai reprezintă o opțiune. Cropwise Open Platform reprezintă un pas important în reducerea disparităților existente în adoptarea tehnologiei agricole. Prin crearea unui ecosistem deschis, care combină expertiza noastră agricolă aprofundată cu capacități digitale de ultimă generație, oferim dezvoltatorilor terți posibilitatea de a construi soluții pe baza Cropwise. Fermierii pot alege aplicațiile care le susțin cel mai bine nevoile, fără a aduce atingeri controlului asupra datelor lor”, explică Feroz Sheikh, directorul de Sisteme Informaționale și Digitale Syngenta.

Prin capacitățile sale robuste de integrare și accesul la serviciile digitale agricole ale Syngenta, Cropwise Open Platform permite tuturor actorilor din ecosistem să dezvolte aplicații bazate pe date, care adresează provocările reale din agricultură. Fermierii își păstrează controlul asupra datelor proprii, având în același timp acces la un ecosistem de inovații și integrări construit în jurul platformei Cropwise. Pentru comunitatea de dezvoltatori, Open Platform oferă oportunitatea de a valorifica capacitățile de IA și învățare automată ale Syngenta, precum și cunoștințele agronomice consolidate, pentru a dezvolta și oferi soluțiile lor la o scară fără precedent.

„Inteligența artificială poate reprezenta factorul egalizator în sectorul agricol, dar numai dacă este accesibilă, la prețuri rezonabile și de încredere. Prin oferirea accesului la Cropwise, dorim să creăm un ecosistem digital cu fermierii și să ne asigurăm că inovația digitală aduce beneficii fiecărui fermier, nu doar celor cu fonduri și suprafețe mari”, a subliniat Feroz Sheikh.

Syngenta nu oferă acces la datele individuale ale fermierilor fără consimțământul proprietarului datelor, în conformitate cu legislația aplicabilă.

CROPWISE™ este platforma digitală emblematică a Syngenta care a revoluționat managementul agricol prin oferirea de soluții integrate și instrumente bazate pe date de-a lungul întregului lanț valoric agricol. Platforma, lansată în 2020, monitorizează în prezent peste 70 de milioane de hectare în mai mult de 30 de țări la nivel global, incluzând soluții performante precum Cropwise Operations, Seed Selector și Spray Assist. Aceste instrumente exploatează inteligența artificială și date agronomice comprehensive pentru a oferi recomandări personalizate pentru managementul dăunătorilor, monitorizarea culturilor și selecția produselor. Prin intermediul datelor interconectate și al instrumentelor adaptate, Cropwise ajută specialiștii din agricultură să-și eficientizeze operațiunile, să îmbunătățească procesul decizional, să crească producțiile și să implementeze practici agricole sustenabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!