Guvernul a adoptat Hotărârea privind stabilirea valorii ajutorului financiar în avans pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi. Astfel, se acordă un sprijin financiar pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi pentru cererile depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 7 mai – 30 iunie 2020. „Scopul ajutorului este acela de a susține prețurile la un nivel rezonabil pe piață pentru produsele agroalimentare vizate”, precizează un comunicat de presă.
Valoarea totală a ajutorului financiar este de 64.719,97 lei și se repartizată astfel:
47.018,96 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 178,16 tone brânzeturi;
15.866,86 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 37,51 tone unt;
1.834,15 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 22,5 tone lapte praf degresat.
Ajutorul financiar urmează să fie plătit în termen de maximum trei luni de la încheierea perioadei contractuale de depozitare, iar APIA este autoritatea competentă pentru implementarea acestei scheme de sprijin.
Măsura este finanțată integral de la bugetul Uniunii Europene prin Fondul European de Garantare Agricolă şi susținută inițial prin bugetul național din sumele alocate Ministerului Agriculturii pe anul 2020.
Pandemia COVID-19 a intensificat discuțiile despre sănătate, foamete și capacitatea viitoare a fermierilor de a satisface cerințele globale de hrănire a unei populații în creștere.
De astăzi, 25 septembrie 2020, Divizia Bayer Crop Science lansează, pentru o perioadă de șase luni, seria de evenimente virtuale Future of Farming Dialogue (FoFD). Tema evenimentului - „Toată lumea. Peste tot” reprezintă o invitație la discuții despre viitorul agriculturii. Fiecare sesiune FoFD reunește fermieri, experți în domeniu, oameni de știință din întreaga lume, jurnaliști, precum și membri ai echipei de conducere executivă a companiei Bayer, implicați în discuții de actualitate, concentrate pe subiecte importante.
Evenimentul, care în ultimii ani a avut loc față în față, prezintă sesiuni globale și regionale axate pe subiecte care variază de la angajamentul Bayer de a furniza și crea cele mai noi inovații și tehnologii, la ajutarea fermierilor să fie mai sustenabili, la reziliența hranei și provocările lanțului de producție pe care le-a experimentat industria agricolă ca urmare a pandemiei COVID-19.
Pentru înregistrare și pentru a afla mai multe despre fiecare sesiune (menționăm că fiecare sesiune necesită o înregistrare individuală), vizitați site-ul Bayer: Future of Farming Dialogue online hub.
25 septembrie 2020: Cum porumbul sustenabil poate schimba viitorul alimentelor
Hrănirea durabilă a lumii este un obiectiv ambițios, dar soluția ar putea să nu fie atât de departe. Alăturați-vă pentru o discuție sub formă de masă rotundă, cu dr. Manuel Oyervides Garcia și fermieri din întreaga lume despre modul în care o nouă varietate de porumb de mică statură disponibilă acum în Mexic poate schimba viitorul producției de porumb.
30 septembrie 2020: COVID-19 și impactul său asupra lanțului global de aprovizionare
Pandemia de coronavirus a perturbat multe sisteme globale, și nu în ultimul rând lanțurile esențiale de aprovizionare care hrănesc populația lumii. Lanțurile globale de aprovizionare cu alimente sunt complexe și fiecare jucător - fermier, lucrător de teren, procesator de alimente, comerciant cu amănuntul - are un rol important de jucat. Aflați de la experți de vârf despre impactul COVID-19 asupra aprovizionării noastre cu alimente și ce va urma pentru a construi un sistem alimentar mai rezistent.
13 octombrie 2020: Modelarea viitorului agriculturii: perspective de la Liam Condon
Alăturați-vă lui Liam Condon, președintele Diviziei Crop Science Bayer AG, pentru a discuta provocările cu care se confruntă agricultura și modul în care Bayer Crop Science intenționează să construiască un viitor mai rezistent și durabil prin inovație. Veți avea ocazia să intrați în dialog și să vă adresați întrebările pentru a afla mai multe despre afacerea Crop Science în 2020 și despre viitorul industriei.
În județul Mureș, culturile de rapiță recent înființate au răsărit deja și se prezintă foarte bine. Fermierii Vlad Șter și Octavian Liț au ales și în această toamnă hibrizii de rapiță Pioneer, de la care au obținut în campania de recoltat 2020 rezultate foarte bune. Compania Corteva Agriscience este unul dintre producătorii importanți de sămânță pentru fermierii din România. An de an, suprafețele însămânțate cu hibrizi de porumb, floarea-soarelui și rapiță sunt în creștere, motiv pentru care cercetarea la nivelul companiei caută să răspundă provocărilor pe care le întâmpină fermierii și să ofere hibrizi cât mai performanți.
Deși mulți tind să nu mai acorde atenție rapiței, reprezentanții Corteva Agriscience îi îndeamnă pe fermieri să semene această plantă pentru că, dincolo de producțiile pe care le poate oferi, este și o bună cultură premergătoare. „2020 nu este nici pe departe cel mai bun an pentru agricultura din România. Cu toții am întâmpinat probleme, însă mai cu seamă fermierii care au fost neputincioși în fața secetei și au obținut producții mult mai slabe față de anii precedenți, aproape la toate culturile. Compania Corteva este alături de fermieri și împreună cu colegii mei încercăm să oferim cele mai bune produse și cele mai eficiente sfaturi pentru ca agricultorii să nu iasă în pierdere. A fost un an dificil pentru rapiță, însă am avut și fermieri campioni care au obținut producții foarte bune. În prezent, în multe zone din țară hibrizii de rapiță Pioneer deja se pot observa pe câmpuri, motiv de speranță pentru următorul an, când sperăm ca producțiile să fie mult mai bune decât cele obținute în această campanie”, a punctat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România & Republica Moldova.
Hibrizii Pioneer, printre alegerile fermierilor și în această toamnă
În ceea ce privește portofoliul de rapiță, compania pune la dispoziția fermierilor hibrizi adaptați condițiilor de cultură din țara noastră, fapt demonstrat și de producțiile oferite în acest an, unul critic pentru agricultură, de hibrizi precum PT275, PT264 ori PT225. Prin urmare, acești hibrizi au fost printre alegerile fermierilor și în această toamnă.
Hibridul PT225 se numără printre alegerile prioritare ale fermierilor din centrul țării, iar în campania de recoltat din acest an a oferit chiar și 4.500 kg/ha, o producție-record, în condițiile în care mulți agricultori au întors culturile ori au obținut producții extrem de slabe. Este și cazul inginerului Vlad Șter din cadrul societății Ceragrim Ungheni, care și în această toamnă a mizat pe acest hibrid, iar cultura înființată în data de 10 septembrie 2020 este deja răsărită. A ales și alți hibrizi Pioneer în această campanie, pentru că an de an face testări și alege hibrizii care îi oferă cele mai bune rezultate. „În prezent cultura arată foarte bine, însă pentru noi și campania aceasta a fost foarte bună, deși credeam culturile compromise, am fost uimiți în primăvară și apoi la recoltat. Am avut hibrizii PT264 și PT225, pe care i-am semănat după grâu, ori după porumb pentru siloz. În general pregătim terenul cu un disc greu, cu Tigerul și freza. Anul trecut am semănat pe 13 septembrie, iar plantele au răsărit în jur de 14 octombrie. La semănat am fertilizat cu 300 kg/ha de îngrășământ triplu 15, apoi am mai administrat în primăvară 250 kg/ha de uree și 150 kg/ha de îngrășământ pe bază de sulf și azot. Cultura a primit opt tratamente cu insecticide și fungicide, precum și două erbicide. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 15 august și chiar am obținut o producție nesperat de bună, 4.500 kg/ha cu hibridul PT225”, a arătat Vlad Șter.
În cadrul societății Alex Prodexim, Octavian Liț lucrează 480 ha, dintre care 150 ha au fost semănate în această toamnă cu hibrizii PT275 și PT264, care deja au răsărit. Mai mult decât atât, fermierul a declarat faptul că și în campania trecută hibrizii Pioneer au performat la el în fermă. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul PT264, respectiv 4.040 kg/ha. „Anul trecut am semănat după grâu 130 hectare cu rapiță. Terenul a fost dezmiriștit, scarificat, pregătit cu discul și am semănat în perioada 28 august – 3 septembrie, apoi am tăvălugit. Am fertilizat cultura în toamnă cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 14 cu Sulf 7%, în martie am aplicat uree - 150 kg/ha și în aprilie am administrat încă un îngrășământ pe baza de azot și sulf -120 kg/ha. Cultura a primit cinci tratamente și două erbicide. În condițiile campaniei dificile, pot spune că am obținut o producție bună, sunt foarte mulțumit”, a precizat Octavian Liț.
Foto: Corteva Agriscience
Asociația Fermierilor din România (AFR) susține că, din cauza secetei pedologice extreme, tot mai mulți fermieri se găsesc în imposibilitatea de a respecta cantitățile de cereale contractate, riscând astfel să intre în incidență de plăți.
„Tragem un semnal de alarmă cu privire la viitorul agriculturii românești. Agricultorii așteaptă legiferarea stării de calamitate și a forței majore. Solicităm responsabilizarea de urgență a aparatului administrativ, dar și demararea tuturor proceselor necesare legiferării secetei pedologice ca și caz de forță majoră. De asemenea, este necesar ca fermerii să aibă posibilitatea solicitării amânării ratelor. Nu dorim anularea acestora, doar o soluție pentru a evita posibilitatea falimentului”, arată președintele AFR, Adrian Rădulescu, care adaugă că situația este extrem de gravă, numărul fermierilor și suprafețele afectate fiind de natură a prefigura un dezastru economic, care în final poate pune în pericol independența alimentară a României.
În cazul în care fermierii vor fi executați silit pentru nerespectarea cantităților de cereale contractate, fără ca aceștia să aibă posibilitatea de a se apăra prin invocarea cazului de forță majoră, exploatațiile agricole vor trece în proprietatea marilor corporații. „Este necesar să se ofere fermierilor posibilitatea invocării cazului de forță majoră având în vedere că negocierile cu privire la obligațiile nerespectate de către fermieri au început deja, aceștia fiind amenințați cu executarea garanțiilor depuse și cu falimentul. Considerăm că orice întârziere în legiferarea OUG nu va face altceva decât să vulnerabilizeze sectorul agricol, să pună în pericol exploatațiile și să conducă invariabil la falimentul multor fermieri. Este imperios necesar să se acționeze cu celeritate, atât culturile de primăvară, cât și cele de toamnă fiind afectate masiv, de la 30% până la 100%. Este necesar ca rezultatele centralizării de la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Agriculturii să fie analizate pentru a se înțelege amploarea fenomenului, iar măsurile să fie luate pentru a da o șansă fermierilor de bună de credință afectați”, precizează un comunicat de presă al Asociației Fermierilor din România.
Reamintim că, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică, pe 15 septembrie 2020, un proiect de ordonanță de urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică, proiect care, însă, este contestat de agricultori, având în vedere că forța majoră nu se aplică retroactiv, fapt care nu le este de ajutor în acest moment fermierilor. Revista Fermierului a publicat despre acest subiect aici: „Așa se alege praful de agricultură, prin iluzia adoptării unei OUG privind declararea stării de calamitate” (https://revistafermierului.ro/din-revista/opinii/ganduri-de-fermier/item/4653-asa-se-alege-praful-de-agricultura-prin-iluzia-adoptarii-unei-oug-privind-declararea-starii-de-calamitate.html); „Haos generat de OUG privind declararea stării de calamitate pentru fenomenul de secetă” (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4657-haos-generat-de-oug-privind-declararea-starii-de-calamitate-pentru-fenomenul-de-seceta.html)
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lansează trei noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 (PNDR 2020) – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Sprijinul din cadrul Măsurii 21 se acordă sectorului zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine, precum și sectorului vegetal, respectiv pentru legume-fructe și cartofi.
Alocarea financiară pentru Măsura 21 este de 150 de milioane de euro. „Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale APIA sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis”, precizează Agenția.
Cererile de sprijin se depun începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020. Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.
„Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele mai sus menționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19. Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID-19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor”, transmite APIA.
Beneficiarii acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, crescătorii de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19. Fermierii activi sunt: beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019; beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru Măsura 21 –sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 (articolul 39b) accesând linkul: http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a achiziționat plantația de viță-de-vie de la Apoldu de Sus, din județul Sibiu, domeniul viticol fiind redenumit Apoldia Maior.
Plantația se întinde pe 65 de hectare, producând din anul 2010 și din butașii de viță-de-vie aduși din Italia, de la Cooperativa Agricolă Vitis Rauscedo.
Domeniul viticol se află la 28 de kilometri de Sibiu, în drumul spre Sebeș, în comuna Apoldu de Sus, și produce anual aproximativ 250.000 de litri de vin. Strugurii sunt vinificați la Domeniul Ciumbrud din județul Alba, cramă cu care universitatea are contract. Terenul pe care este cultivată vița-de-vie se află la o altitudine de 446-485 de metri față de nivelul mării, cu orientare sudică și sol roșcat de pădure.
La Stațiunea Viticolă Apoldia Maior sunt cultivate următoarele soiuri de struguri pentru vin: Sauvignon Blanc, Traminer Aromatico, Riesling Italian, Pinot Grigio, Muscat Ottonel. De asemenea, pe o suprafață de trei hectare se întinde viță-de-vie veche cu soiurile Iordana și Chasselas.
„Ferma vitivinicolă situată în sudul Transilvaniei este o bună oportunitate pentru cercetare științifică și practică a studenților, iar pe de altă parte va asigura producția de struguri și de vin pentru comercializare sub marca proprie a USAMV Cluj-Napoca, fiind obținut astfel un pilon de finanțare a activității științifice și didactice din universitate”, precizează un comunicat al universității.
Pe 3 octombrie 2020, la Plantația Viticolă Apoldia Maior va avea loc „Ziua Recoltei”, eveniment care va include și culesul viei. Și-a anunțat prezența ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Foto: Plantația Viticolă Apoldia Maior
Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM) anunță că sprijină „de la A la Z” toți fermierii care doresc să se organizeze în cooperative pentru a accesa fonduri europene nerambursabile prin Submăsura 4.2. „70% bani nerambursabili pot fi obținuți de cooperativele care implementează proiectul . ACVBR-SIM a încheiat un parteneriat cu o firmă de consultanță pentru a veni în ajutorul celor care doresc să aplice pentru obținerea de finanțări nerambursabile, preluând multe din problemele cu întocmirea și depunerea dosarului”, transmite Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental.
ACVBR-SIM, prin parteneri, asigură cofinanțarea necesară la realizarea proiectului. Mai mult, asociația asigură desfacerea produselor obținute prin sacrificarea animalelor în centrele de sacrificare de mică capacitate. Valorificarea se va face sub brandul propriu al ACVBR-SIM. „Tot ce trebuie să facă fermierii este să-și dorească să aibă astfel de unități în comuna, în zona lor, care, cu siguranță, aduc plusvaloare în ferme și, în același timp, oferă siguranță afacerii lor”, precizează reprezentanții asociației.
În prezent, prin intermediul asociației, sunt în lucru 20 de proiecte ale cooperativelor agricole nou-înființate, proiecte care vor fi depuse în luna octombrie a acestui an. „Și vor mai fi, avem semnale bune de la fermieri, mai ales că am preluat și desfacerea produselor”, susțin încrezători reprezentanții ACVBR-SIM.
Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 de euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 23 septembrie 2020, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.
Despre un alt proiect al ACVBR-SIM, referitor la achiziția de viței, masculi și femele, devenit operațional acum, în luna septembrie, Revista Fermierului a scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4568-acvbr-sim-lanseaza-un-proiect-pentru-achizitia-de-vitei-masculi-si-femele.html
Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental are sediul în localitatea Hărman - județul Brașov. (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; tel: 0740.463.589)
Foto: ACVBR-SIM
În urma verificării cererilor de sprijin depuse de fermieri în perioada 3-15 septembrie 2020 pentru Schema de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, au fost declarate eligibile 28.081 de cereri de plată, pentru o suprafață calamitată totală de 1.120.540,40 hectare.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că în data de 22 septembrie 2020 a efectuat plata pentru un număr de 17.951 de fermieri, cu suma de 498.526.688 de lei, iar în data de 23 septembrie, pentru un număr de 9.353 de fermieri, cu suma de 334.739.193 de lei. Prin urmare, în două zile APIA a efectuat plata pentru 27.304 fermieri.
Toți fermierii declarați eligibili urmează a fi plătiți în zilele următoare, informează APIA.
Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români, realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă. Mai jos, informații despre piața grâului, orzului, porumbului, rapiței și florii-soarelui la data de 21 septembrie 2020.
GRÂU – BAZINUL MĂRII NEGRE
Prețurile au crescut simțitor, chiar dacă plata se face la 180 de zile. Cotațiile FOB Marea Neagră variază în jurul cifrei de 232 USD/tonă. Prețurile pentru Portul Constanța sunt defalcate pe luni, începând de la 228 USD pentru octombrie și adăugând un cost de depozitare pe lună, până la valoarea de 235 USD pentru livrare în ianuarie 2021. Transpunând în euro, la o medie de 232 USD/tonă, deducem un preț de 196 EUR/tonă, minus costurile de operare portuară și costurile financiare pentru plata la termen. Rezultă un preț de circa 182 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă, arată Cezar Gheorghe.
„În planul exporturilor, notăm ultima licitație spre Egipt, unde, surprinzător, Marea Baltică și-a făcut prezența. Vedem un lot de grâu din Polonia ce a accesat această destinație. 235.000 de tone au fost achiziționate astfel de către Egipt prin forul tutelar GASC. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Ca o notă comparativă, în perioada iulie-august 2020, Egiptul a cumpărat 2,4 milioane tone, față de doar 1,7 milioane tone anul trecut în aceeași perioadă. De notat este și licitația din Iordania, 16 septembrie 2020, unde din cele două loturi de 60.000 de tone, unul are origine românească (Ameropa). Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Curba pozitivă a grâului începe să arate și potențial românesc, după un sezon afectat de secetă și pandemie”, precizează analistul, care adaugă că recoltările produsului grâu fiind încheiate la nivel european, cifrele rămân constante, însă, cum era de așteptat, cumpărătorii încep să facă oferte pentru a securiza loturi de marfă.
În cornul Africii, Tunisia își manifestă interes de achiziție în acest an, din cauza lipsei ploilor. Deficitul de producție se situează la 38%, circa 900.000 tone și se estimează un nivel de import crescut cu 34%, până la un nivel de 2,2 milioane tone.
Turcia a organizat, de asemenea, o licitație pentru achiziție de grâu, cu un total de 440.000 tone. „Cotațiile bursiere din această săptămână arată o revigoare a prețului grâului. Influența vine și de peste ocean, mai precis din Argentina, unde seceta a afectat puternic 12% din cele 6,6 milioane de hectare înființate cu grâu. Încet dar sigur, grâul se corectează în termen de cerere și ofertă. În mod normal, cotațiile enunțate se vor modifica pe măsură ce timpul trece și nevoia de aprovizionare crește, ținând în minte parametrii de recoltă ruso-ucraineană și europeană. Piață internă se corectează, însă este încă sub spectrul default-urilor contractuale existente, în care cantitățile asumate nu au fost livrate, iar acest lucru marchează în sens negativ activitățile comerciale”, explică consultantul Clubului Fermierilor Români.
ORZ
Cererea timidă ridică nivelul de preț în origini. În Marea Neagră, nivelul a crescut cu 3 USD până la 190-192 USD/tonă. „Piața internă dă semne de dezmorțeală. Crescătorii de porci caută orzul în ferme, ofertând pentru el”, menționează Cezar Gheorghe.
PORUMB – BAZINUL MĂRII NEGRE
Indicatorul Euronext pentru noiembrie se regăsește la valoarea de 171,25 euro/tonă, însă, apreciază analistul, decuplarea Mării Negre este evidentă din cauza volumelor scăzute din Ucraina și România.
Cotațiile în FOB Constanța sunt la nivelul de 164 euro/tonă pentru octombrie și noiembrie și 165 euro/tonă pentru decembrie.
În plan intern, se manifestă ravagiile secetei. Cumpărătorii plătesc niveluri ce depășesc cotațiile bursiere. „Fermele de creștere a puilor din centrul României au oferit 850 lei/tonă pentru loturi mici de circa 1.000 tone, doar pentru a-și asigura secvența necesară de furajare. În timp ce producția de furaje se cotează la 800-820 lei/tonă, în sud-vest costul mărfii ajunge și la 720 lei/tonă. Cumpărătorii se grăbesc să își execute contractele, vânzătorii sunt în același status de neacoperire a cantităților contractuale, iar părțile trebuie să ajungă la starea de înțelegere și compromis. Estimarea de timp a recoltei de porumb ne indică 12-15 octombrie 2020 ca dată de încheiere pe teritoriul României”, a specificat Cezar Gheorghe.
În plan extern, China își consolidează angajamentele de achiziție a porumbului până la nivelul de 7,2 milioane tone, din care 60% vor fi importate de și pentru firmele statului chinez.
Ucraina a început recoltarea porumbului și se află la un stadiu de 10% suprafață recoltată.
RAPIȚĂ
Euronext indică un nivel de 395 euro/tonă. Prețurile pentru uleiul olandez de rapiță au continuat să crească în urma creșterii uleiului brut de floarea-soarelui și a cotațiilor Euronext. Cotația NDJ (noiembrie-decembrie-ianuarie) a urcat cu 15 euro/mt FOB DM.
SEMINȚE DE FLOAREA-SOARELUI
Cererea crescută de semințele de floarea-soarelui își are originile în producțiile mai mici la nivel de bazin Marea Neagră și european. Ucraina, după 10% din suprafață recoltată, generează o producție cu 25% mai mică, potrivit cifrelor de producție preliminare.
„Nivelurile din piață au atins cifre în recoltare ce ajung în unele cazuri, transformate în CPT Constanța la 520-525 USD/tonă. S-a creat o spirală a prețului ce generează așteptări și cereri cu mult peste ceea ce piața ar trebui să ofere. Observăm, deci, o reticență a cumpărătorilor în a mai cota, pe fondul cererii de preț prea mare pentru marfa ce este oferită. Totul este agregat cu efectele secetei de diminuare a recoltei, care ne introduc în același tablou ca cel al porumbului. Cu timpul, lucrurile se vor limpezi cu ajutorul părților, vânzători și cumpărători. Ambele părți trebuie să privească în viitor și să găsească măsuri de înțelegere, măsuri care să țină cont de relaționarea în viitorul apropiat”, a încheiat Cezar Gheorghe.
Raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața de cereale din 21 septembrie 2020, aici: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-21-septembrie-2020/
Ministerul Agriculturii anunță că se află în plin proces de semnare a contractelor de finanțare pentru investiții specifice și asigurarea unor cheltuieli materiale pentru un număr de 56 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol.
„Prin implementarea măsurilor cuprinse în contractele de finanțare, MADR vizează dezvoltarea învățământului liceal agricol românesc, având ca scop realizarea obiectivului de întinerire și profesionalizare a forței de muncă din agricultură. Susținerea financiară, prevăzută în contractul de finanțare, se realizează în baza unui Program anual de investiții specifice activității de învățământ în domeniul agriculturii”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.
Programul de investiții specifice pentru anul 2020 a fost elaborat în funcție de necesitățile fiecărui liceu agricol și aprobat de MADR, iar finanțarea se asigură de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii.
Valoarea totală a finanțării pentru anul 2020 este de 10 milioane de lei.
Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un ordin pentru modificarea și completarea unor acte normative în sectorul vitivinicol, având în vedere că sectorul a fost afectat în acest an și de pandemia de COVID-19.
Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (n.r., 22 septembrie 2020), pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Acte normative care se modifică și completează
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.508/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1079 și 1079 bis din 20 decembrie 2018.
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.531/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de investiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31, din 11 ianuarie 2019.
Anexele nr. 1 şi nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.529/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, și pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 şi 36 bis din 14 ianuarie 2019.
Anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 28 august 2020.
Ordinul care modifică și completează unele acte normative în sectorul vitivinicol poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4320_597180ab5b475cc02205d1cb39365d7a.html
De azi, marți, 22 septembrie 2020, Direcțiile Agricole Județene (DAJ) pot începe plata ajutorului de minimis către apicultori, respectiv 25 de lei pe familia de albine.
În cursul zilei de luni, 21 septembrie, conturile DAJ au fost alimentate cu sumele necesare, iar pasul următor este plata către beneficiarii acestei scheme de ajutor, anunță Ministerul Agriculturii.
16.296 de apicultori au depus cerere pentru a beneficia de ajutorul de minimis, pentru un total de 1.506.068 de familii albine. Suma totală alocată pentru această schemă de ajutor este de 37.651.700 de lei.
Ultima zi pentru depunerea cererilor în vederea obținerii sprijinului a fost 15 septembrie 2020.
La începutul acestei săptămâni, mai exact marți 15 septembrie 2020, Ministerul Agriculturii a publicat pe pagina sa de internet, supunând dezbaterii publice, un proiect de act normativ controversat. Este vorba de Ordonanța de Urgență privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică, despre care producătorii spun că este un proiect făcut în grabă pentru a atrage capital electoral, neavând vreo legătură cu realitatea agricolă și, totodată, bătându-se cap în cap cu legislația românească în vigoare. (Revista Fermierului a publicat, la rubrica Gânduri de fermier, opinia pe această temă a dr. ing. Ștefan Gheorghiță, fermier din jud. Brăila: https://revistafermierului.ro/din-revista/opinii/ganduri-de-fermier/item/4653-asa-se-alege-praful-de-agricultura-prin-iluzia-adoptarii-unei-oug-privind-declararea-starii-de-calamitate.html)
Asociația Producătorilor Agricoli (APA) din județul Brăila a trimis către conducerea MADR o adresă în care atrage atenția asupra neregulilor din proiectul de ordonanță de urgență care reglementează starea de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică și, de asemenea, propune soluții pentru situația grea în care se află agricultorii.
Vasile Datcu, președintele APA Brăila, susține că această OUG nu se poate aplica contractelor comerciale încheiate de fermieri în toamna anului 2019 sau în primăvara lui 2020. „În conformitate cu art. 15 alin. 2 din Constituția României, legile civile nu se pot aplica retroactiv. Retroactivitatea se poate aplica doar în cazul legilor penale mai favorabile. Apoi, nefiind definită clar sintagma de contract comercial, se poate înțelege că prezenta OUG se va aplica tuturor tipurilor de contracte, adică inclusiv contractelor comerciale de vânzare de inputuri, comerț cu cereale, dar și în privința contractelor bancare și de leasing. Atenționăm că acestea din urmă au reglementări specifice, inclusiv sunt avizate de BNR”, precizează președintele agricultorilor brăileni.
Vasile Datcu arată că aplicarea prezentei OUG nu prevede niciun fel de modificare în privința invocării evenimentului de stare de forță majoră, termenul nefiind, la acest moment, reglementat de Codul Civil, el este lăsat la latitudinea păților. „În cazul contractelor cea mai uzitată formulă este ”.
Proiectul de ordonanță nemulțumește și prin faptul că nu definește clar întinderea în timp a anului agricol sau a campaniei agricole. „În acest sens semnalăm că preconizata dată de intrare în vigoare va fi după expirarea anului agricol 2019 – 2020. Menționăm că nu există nicio altă prevedere legală privitoare la definirea începerii și sfârșitului anului agricol sau a campaniei agricole. De asemenea, definirea stării de calamitate în prezenta OUG este o redactare primitivă, deoarece starea de calamitate nu este răspunsul nimănui, ci este un fenomen meteorologic petrecut. Adoptarea acestei OUG nu reglementează modul de transfer al invocării forței majore de la fermier către furnizor sau companii comerciale de cereale. Dacă fermierul se presupune a fi acoperit în fața riscului de neexecutare, ceilalți contractanți nu vor putea invoca nimic la rândul lor, ci vor rămâne ei expuși riscului de neplată în raport cu furnizorii lor”, explică Vasile Datcu, dând un exemplu concret, un furnizor de inputuri nu va putea încasa banii de la un fermier calamitat pe motiv de forță majoră, dar el la rândul lui trebuie să-și plătească furnizorii, nefiind în drept să invoce, la rândul lui, starea de forță majoră. „O eventuală adoptare a acestei OUG o va face aplicabilă până la atacarea ei de către Avocatul Poporului sau de către alte persoane interesate, dar acestea din urmă, pot face acest lucru doar după adoptarea ei ca lege. Dacă, ulterior, această OUG va fi declarată neconstituțională, toate actele rezultate din aplicarea ei vor fi declarate nule și situația va reveni la starea inițială, ceea ce va însemna haos”, apreciază președintele APA Brăila.
În concluzie, un astfel de act normativ care să reglementeze starea de calamitate pentru fenomenul de secetă pedologică este necesar în viitor, dar cu alte formulări și măsuri, fiind necesară adaptarea la nevoile tuturor celor cărora li se adresează.
Credite garantate de stat, un ajutor imediat pentru agricultură
Pentru starea actuală a agriculturii, pentru ca fermierii să depășească criza generată în principal de secetă, APA Brăila recomandă, ca singură soluție posibilă, adoptarea unei OUG pentru acordarea de linii de credit, pe termen de trei ani, cu garanția statului, în valoare minimă de 500 euro pe hectar calamitat. „Am mai sugerat ministerului acest sprijin în primăvară, prin Adresa nr. 44/27 aprilie 2020, dar nu s-a ținut cont de propunerea noastră. A doua măsură pe care am propus-o și asupra căreia revenim, este de a se acorda despăgubiri și pentru culturile de primăvară. A treia măsură pe care o susținem cu tărie este adoptarea cu îmbunătățiri a proiectului de lege privitor la stabilitatea duratei arendării, adoptat deja de Senat și fiind în fază finală la Camera Deputaților. A patra măsură este finalizarea până la sfârșitul anului a unei OUG privind reglementarea asigurărilor agricole catastrofice, cum sunt: cutremurul, inundațiile, seceta. Am spus de nenumărate ori, Asociația Producătorilor Agricoli din județul Brăila este pregătită să ofere sprijin și soluții concrete pentru depășirea acestei situații grele”, a încheiat Vasile Datcu.
Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii s-a publicat proiectul de Ordin pentru aprobarea Listei soiurilor de struguri de vin care pot fi plantate, replantate, altoite pe teritoriul României în scopul producerii vinului. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării (18 septembrie 2020) pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice trebuie să specifice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.
Lista soiurilor de struguri de vin care pot fi plantate, replantate, altoite pe teritoriul României în scopul producerii vinului cuprinde 162 de soiuri, respectiv soiurile nobile de struguri de vin care aparţin speciei Vitis vinifera sativa, precum şi soiurile care provin din încrucişarea speciei Vitis vinifera sativa cu alte specii ale genului Vitis. (aici, lista soiurilor de struguri pentru vin: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4316_ce03b624e56210ae37eda0b4cb688284.html)
Lista soiurilor şi clonelor de struguri de vin şi a sinonimiilor acestora care sunt permise pe teritoriul național pentru a fi plantate, replantate, altoite în scopul producerii vinului se notifică Comisiei Europene în cadrul comunicărilor oficiale, prin sistemele de comunicare existente la nivelul Uniunii stabilite prin legislația europeană și anume prin sistemul electronic de comunicare denumit ISAMM corespunzător domeniului de comunicări referitoare la standardele de comercializare și condițiile de producție pentru vinuri.
Lista soiurilor de struguri de vin se actualizează ori de câte ori este necesar și se comunică prin intermediul ISAMM.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului Agriculturii nr. 61/2006 pentru aprobarea Registrului soiurilor de struguri de vin existente în România.