Andriukaitis, informat de Petre Daea cu privire la problematica neonicotinoidelor. În mai, lituanianul răspundea ambiguu șefiei LAPAR pe această temă, dar veștile sunt bune acum
Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a fost primit joi, 19 octombrie 2017, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazie cu care acestuia i-a fost prezentat punctul de vedere al asociațiilor de producători agricoli și de semințe de la noi din țară cu privire la problematica neonicotinoidelor, precum și faptul că instituția citată caută soluții alternative de înlocuire a acestora.
„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, a căutat soluţii alternative pentru folosirea neonicotinoidelor. Astfel, la secretariatul Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor s-au depus două dosare pentru două produse care sunt o alternativă la utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de rapiţă, floarea soarelui şi porumb”, a afirmat ministrul Petre Daea în cadrul întâlnirii cu oficialul european.
Contactat telefonic, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a ținut să precizeze pentru Revista Fermierului că ministrul Daea a ieșit încrezător de la întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles și a menționat că se așteaptă o motivare „profesionistă” din partea organizațiilor din România, una care să susțină continuarea utilizării neonicotinoidelor.
„Ministrul (n.r. - Petre Daea) m-a sunat după ce a ieșit de la întâlnirea cu el (n.r. - comisarul Vytenis Andriukaitis) și mi-a spus că totul este sub control. Mi-a cerut doar să motivăm de ce cerem așa ceva, să fie o motivare profesionistă, ceea ce este OK din punctul său de vedere”, a afirmat Baciu. „Atât (în legătură cu - n.r.) neonicotinoidele, cât și cu glifosatul, studiile care s-au făcut pe aceste segment încă nu au dovedit că ar fi nevoie de retragerea lor. Nimeni nu neagă că, cu timpul, nu se vor găsi soluții pentru înlocuirea lor, dar deocamdată nu sunt. Se cercetează, se lucrează la așa ceva. Probabil, vor veni, mai degrabă sau mai târziu, nu știu. Acestea sunt discuțiile. Ministrul (n.r. - Petre Daea) era foarte optimist. Și eu sunt la fel”.
Potrivit informațiilor transmise de MADR, de la apariţia Regulamentului 485/2013 ce interzice utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor (n.r. clotianidin, imidacloprid și tiametoxam), asociaţiile de producători agricoli şi de seminţe din România au adresat ministerului de resort nenumărate solicitări pentru menţinerea utilizării tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă în vederea asigurării competitivităţii agriculturii româneşti prin acordarea de autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide.
De menționat este și faptul că țara noastră a solicitat, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.
Nu mai devreme de luna mai, aceeași LAPAR înainta o scrisoare lui Andriukaitis, răspunsul primit la acea vreme de șeul Ligii, Laurențiu Baciu, fiind însă de susținere a deciziei EFSA potrivit căreia „au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe”:
„Domnule Baciu,
Mulțumesc pentru scrisoarea dvs. din data de 7 aprilie 2017, în care vă manifestați îngrijorarea cu privire la documentele în lucru pe care serviciile Comisiei le-au pregătit, sugerând restricții suplimentare la utilizarea a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid și tiametoxam).
Comisia acordă mare atenție protecției albinelor, având în vedere rolul lor important ca polenizatori, nu numai în natură, ci și în multe culturi. Este, așadar, necesar să implementăm cele mai recente principii științifice în ceea ce privește evaluarea riscurilor pentru albine.
Deja în 2013, Comisia a restricționat sever introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor și tratare a semințelor care conțineau aceste trei neonicotinoide (Regulamentul (EU) Nr. 485/2013), inclusiv pentru mai multe culturi de legume și fructe. Decizia se baza pe noile studii științifice care le-au fost puse la dispoziție în acel moment.
Comisia a inclus în această legislație o dispoziție specifică de a solicita informații de confirmare solicitanților celor trei substanțe active, până la 31 decembrie 2014. Este important să reamintim că scopul informațiilor solicitate a fost confirmarea utilizărilor care erau încă permise și considerate ca fiind sigure. Evaluarea informațiilor de confirmare a fost inițiată fără întârziere. Concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au fost finalizate în octombrie 2016 și au fost identificate alte riscuri cu privire la utilizarea acestor substanțe.
Documentele în lucru actuale se bazează pe aceste concluzii și sunt discutate cu Statele Membre.
Așa cum am menționat înainte, vom continua să lucrăm la documentul de orientare a albinelor.
O punere în aplicare treptată a celui mai recent document de orientare este propusă prin Comunicarea Comisiei, care este momentan în discuție cu Statele Membre în cadrul Comisiei Permanente.
Observ în mod deosebit marile preocupări pe care aceste documente în lucru le ridică fermierilor români și vă asigur că le luăm în considerare cu atenție în evaluarea noastră”.
România: Așteptările privind economia și veniturile au variat într-o măsură nesemnificativă, dar dorința de cumpărare a crescut, GfK. Cifrele INS privind consumul, aproape de cele GfK
În ciuda creșterii veniturilor, scăderii inflației și reducerii TVA, consumatorii din România s-au arătat prea puțin dispuși să își schimbe opinia asupra perspectivei economice pe parcursul trimestrului al treilea, se arată în rezumatul studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru trimestrul al treilea din 2017.
„După un trimestru-doi cu variații minime, așteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ același nivel ca la finalul trimestrului anterior”, se precizează în document. Astfel, luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puțin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut.
Așteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variație reprezintă o scădere de 2 puncte față de sfârșitul trimestrului anterior, dar o creștere de 3,4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut, mai anunță compania de cercetări de piață.
Înclinația către cumpărare a înregistrat însă cea mai mare variație, precizează analiștii Gfk. Concret, la începutul trimestrului aceasta s-a menținut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Practic, vorbim de o creștere de 6,4 puncte față de finalul trimestrului II și de o majorare de 9,7 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut.
INS anunță la rândul său că încă din luna august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de luna precedentă a crescut atât ca serie brută cu 7,4% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. În plus, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 15,9%, respectiv cu 12,6%.
Nu în ultimul rând, tot INS precizează că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de aceeași perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 9,3%, respectiv cu 8,4%.
S-a modificat HG 39/2017! Producătorii de roșii pot valorifica producția până pe 20 decembrie 2017. Se confirmă spusele lui Petre Daea că vom avea tomate românești de Crăciun
În vederea asigurării necesarului de consum intern, Guvernul Tudose a modificat astăzi HG 39/2017 și a stabilit perioada de valorificare a producției de tomate din spații protejate (sere și solarii), obținută din ciclul II de vegetație, între 23 octombrie și 20 decembrie a.c.
Sunt astfel confirmate afirmațiile făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, la începutul lunii septembrie 2017, conform cărora românii vor avea tomate românești pe masa de Crăciun.
Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate a fost decisă și în contextul în care, din cauza factorilor de mediu, s-a redus perioada de valorificare a producției de tomate cultivate în câmp.
Prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor produse în spații protejate vine în sprijinul producătorilor care vor avea posibilitatea să primească mai devreme sumele decontate de stat și, implicit, să poată pregăti din timp serele și solariile pentru noul sezon de recoltă.
Potrivit spuselor ministrului Agriculturii, Petre Daea, la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR, până la nivelul primei decade a lunii septembrie a.c., producătorii români de roșii au adus pe piață peste 25.000 de tone de roșii.
„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.
„Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată; să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii”, afirmă biroul de presă al Executivului de la București.
Potor: Dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile Comisiei Europene, probabil că vom merge în instanță pe subiectul penalizării României pentru plățile pe bunăstarea animală
Într-un interviu-maraton cu secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț-Alexandru Potor, oficialul guvernamental a recunoscut că a avut o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene la organismul de conciliere, pe tema eventualelor penalizări impuse României ca urmare a acordării plăților pe bunăstarea animală, el precizând că, dacă va fi nevoie, reprezentanții țării noastre ar putea apela inclusiv la Justiție pentru soluționarea situației.
Mai mult, el a vorbit pe larg de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), evenimentul în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg acest subiect al reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14 în noul program).
Ca urmare a faptului că fermierii care cresc porci la un nivel mic și mediu resimt tăierea parțială a banilor pe bunăstare (unii dintre ei neavând deloc parte de această compensare de pierderi), am decis să lămurim acest aspect în cadrul acestei discuții prelungite cu reprezentantul MADR.
Varianta video a interviului (integral), aici: https://youtu.be/BIlxYWob7zs
Revista Fermierului: La aproape o lună de cea de-a VI-a întâlnire a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), vă rugăm să ne comunicați pe scurt care au fost principalele modificări propuse a fi aduse programului de dezvoltare și investiții cu fonduri FEADR.
Dănuț Alexandru Potor: Data de 29 septembrie a reprezentat momentul în care a avut loc cea de-a doua reuniune a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020, aferentă anului 2017. Aceasta a fost o reuniune extrem de încărcată, în cadrul căreia s-au propus mai mult de 15 modificări ale PNDR. Poate cel mai delicat subiect al întâlnirii a fost reprezentat de posibilitatea reintroducerii Măsurii 14 care vizează bunăstarea animalelor.
R.F.: Crescătorii de suine de nivel mic și mediu spun că au nevoie ca de aer de aceste plăți pe bunăstare. Și au și explicat de ce. Pentru cititorii noștri care activează în alte sectoare de activitate a agriculturii românești, până la urmă pentru ce s-ar realoca aceste fonduri FEADR?
D.A.P.: Înainte de toate, este necesar să menționez că investițiile care au fost făcute de fermieri de-a lungul anilor în ceea ce privește condițiile superioare de bunăstare a animalelor trebuie să fie menținute. Astfel, în ajutorul lor ar putea veni de această dată Măsura 14 din PNDR 2020, una de compensare a costurilor pe care crescătorii de suine și de păsări le realizează în momentul în care asigură aceste măsuri superioare de bunăstare. Și aici putem vorbi despre plăți de compensare pentru creșterea cu 10 la sută a spațiului alocat animalelor, de asigurarea unor condiții de iluminat de minimum 11 ore pe zi, cu o anumită intensitate, de o corectare a nivelului de nitriți și nitrați din apa de băut a animalelor, de reducerea nivelului de pulberi în atmosferă, în cadrul complexelor de creștere, precum și de îmbunătățirea condițiilor de odihnă pentru animale.
R.F.: Nu vă ascundem că am vizitat mai multe ferme de îngrășare a porcilor din zona Moldovei. Fiecare administrator de exploatație a explicat în felul său nevoia reactivării acestei Măsuri 14. Care este viziunea dumneavoastră?
D.A.P.: Argumentele pentru care noi am solicitat reintroducerea acestei Măsuri 14 au fost multiple. Ele au și fost exprimate în Comitetul de monitorizare, dar unele sunt foarte importante și din perspectiva Comisiei Europene (CE). Astfel, am arătat clar că dincolo de faptul că fermierii au efectuat deja aceste investiții costisitoare pentru a asigura condiții de bunăstare superioare pentru animale, există și argumente care sunt foarte tare susținute și de CE. Și aici mă voi referi la programul „One Health”. Acesta este un program prin care Comisia încearcă să urmărească și să combată rezistența la antimicrobiene. Este deja știut faptul că utilizarea extinsă a antibioticelor în creșterea animalelor poate cauza, pe de-o parte, apariția unor superbacterii rezistente la antibiotice, ceea ce reprezintă un pericol grav pentru întreaga omenire, iar pe de altă parte, utilizarea extinsă a antibioticelor creează și acumularea acestor substanțe în carne, în așa fel încât lucrurile acestea duc în final la o scădere a calității produselor către consumatori.
Măsura 14, prin condițiile superioare de bunăstare, a avut un efect foarte interesant, și anume a dus la scăderea consumului de antibiotice la nivelul fermelor. Pe România, avem rapoarte că s-au produs reduceri semnificative de consum de antibiotice. Este normal – dacă sunt reduse pulberile la nivelul îngrășătoriilor, halelor, boxelor – ca animalele acelea să aibă mai puține probleme respiratorii, sensibilitate mai redusă, pentru că nu stau toată ziua în amoniac, în pulberi ș.a.m.d. Implicit, efectul imediat va fi acela că animalele nu se vor mai îmbolnăvi atât de des. Practic, următoarea chestiune care vine în lanț este stoparea utilizării antibioticelor. Nemaiutilizând antibiotice, nu se mai produce acumulare în țesuturi și nu mai apare pericolul acesta de stimulare a apariției bacteriilor rezistente.
R.F.: Fermierii spun că au pierdut din aceste sume alocate pe bunăstare. Ele asigurau cash-flow-ul necesar asigurării acestor condiții superioare de bunăstare, iar crescătorii au spus că banii erau deja bugetați pentru acele cicluri de producție acceptate, astfel încât pierderile s-au mărit.
D.A.P.: Înainte de a continua, trebuie să fac o precizare: acordarea acestor compensații bănești se face în urma verificării criteriilor de eligibilitate. Este clar că dacă a fost o defecțiune undeva, acolo, sau ceva nu s-a întâmplat (vă spun că am primit destul de multe notificări pe aceste chestiuni), am dispus verificarea de la caz la caz. În situația în care s-a constatat o eroare la nivelul fermei, trebuie să aplicăm legislația națională și europeană. În cazul în care a fost o eroare din partea AFIR-APIA, pentru că aceste măsuri sunt delegate și se află în PNDR 2020, dar sunt implementate prin intermediul APIA, am dispus corecții.
Nu este departe de adevăr că am avut și audituri pe tematica aceasta. În cadrul acestor audituri din partea CE și a Curții Europene de Conturi (ECA), nu am fost întotdeauna pe aceeași lungime de undă cu instituțiile care ne-au vizitat. Și asta, pentru că noi considerăm că am implementat corect măsura la nivelul României. Nu am fost de acord cu aplicarea de corecții forfetare pe anumite pachete, și în mod special pe Subpachetul 1a. Am fost chiar și la Bruxelles pe tema asta. Astfel, am asamblat o echipă din cei mai buni specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu participarea APIA și AFIR, și am purtat discuții cu organismul de conciliere de acolo pe subiectul acesta și pe propunerile care au fost făcute de tăieri de bani, de corecții forfetare. Deși nu este o informație neapărat publică, pot să vă spun că feedbackul a fost pozitiv din partea organismului de conciliere.
R.F.: Chiar asta voiam să vă întrebăm. Știm că ați fost prezent la această ședință de conciliere și, de aceea, considerăm că prezentarea a două-trei idei desprinse din această întâlnire ar fi de bun augur.
D.A.P.: A fost o discuție cu organismul de conciliere în care noi ne-am explicat argumentele pentru care considerăm că nu trebuie penalizată România pe partea aceasta de bunăstare animală. Este adevărat că organismul de conciliere face niște recomandări serviciilor CE, care poate sau nu să țină cont de ele. În schimb, în orice caz, au o mare greutate acele recomandări pe etapele următoare de lucru. Mai exact, în cel mai rău caz, dacă nu vom ajunge la o concluzie cu serviciile comisiei, probabil că vom merge în instanță să ne căutăm dreptatea pe subiectul acesta. Noi considerăm până la capăt că am implementat corect această măsură. Regulamentul european spune foarte clar că în momentul în care există indicii asupra unei potențiale neregularități, statul membru trebuie să-și ia măsuri de siguranță. (...) Am mers la Bruxelles foarte hotărâți cu toții să demonstrăm că România a implementat corect, chiar dacă există o asemenea procedură în curs pe subiectul acesta. Lucrul foarte bun este că mecanismul de conciliere, cel puțin până la momentul de față, ne-a dat dreptate. Așteptăm mutarea CE, entitate care va lua în calcul sau nu aceste recomandări ale organismului de conciliere.
R.F.: Ce mesaj le putem transmite atât crescătorilor de păsări, cât și, în special, crescătorilor de porcine? Nu o dată, ministrul Agriculturii s-a exprimat că trebuie să trecem de la paradigma randamentelor la hectar la cea a nivelului de proteină obținută la hectar, adică de transformarea producției primare de cereale în carne. Or, pentru a menține pe linia de plutire această zonă zootehnică, una care necesită investiții masive, este nevoie de input, de cash-flow, de stabilitate legislativă.
D.A.P.: Să nu uităm: beneficiarul nu este nici crescătorul, nu este nici entitatea juridică aplicantă pe această măsură de bunăstare. Ea este o măsură cu valoare zero, nulă din punctul de vedere al competitivității pentru beneficiar. Cei care câștigă aici – lucru pe care l-am specificat și în comitetul de monitorizare – sunt milioanele de porci și zecile de milioane de păsări care au o condiție de bunăstare superioară. În final însă, cei care câștigă sunt consumatorul național și cel european.
Și aici fac o paranteză. În afara faptului că este echitabil și moral ca toți crescătorii care implementează măsuri superioare de bunăstare să fie despăgubiți, adică, de la minus X, de la cât pleacă ei pentru faptul că implementează aceste măsuri de bunăstare superioară, să fie aduși la zero pe partea cu cheltuielile efectuate, este și moral, și echitabil. Am spus-o foarte clar: eu, personal, cât și echipa mea ne vom bate până la capăt pe subiectul acesta, pentru că nu este normal ca fermierii noștri să facă niște eforturi în cadrul Măsurii 14, care este reglementată prin regulamentul european, iar noi să n-o putem aplica.
R.F.: De ce a fost aleasă data de 29 septembrie 2017 pentru a susține acest Comitet de monitorizare? Știm că există o strategie în spatele deciziei dumneavoastră...
D.A.P.: S-a pus problema la un moment dat că acest Comitet de monitorizare a fost făcut prea devreme – pe 29 septembrie 2017 – și că ar fi fost necesar poate să mai fi stat puțin, să ne fi dus spre decembrie, că poate lucrurile ar fi fost mai mult „rumegate”, inclusiv din punctul de vedere al setării costurilor, la nivelul acestor subpachete de compensare. Am spus nu! Trebuie să facem acest comitet încă din luna septembrie, pentru că o aprobare de modificare de PNDR necesită câteva luni de discuții, de schimb de corespondență cu Comisia ș.a.m.d. În conformitate cu regulamentul, inclusiv pe partea de plăți de compensare a pierderilor de venit pe bunăstarea animalelor, cererile vor fi depuse odată cu cererile unice de plată pentru plăți directe; practic, până în orizontul lunii mai. Așadar, avem timp la dispoziție opt luni pentru a finaliza discuțiile, în așa fel încât fermierii să poată depune cererile de plată și să nu aibă întreruperi pe ciclurile financiare. Acesta este obiectivul nostru și de aceea am făcut din timp acest comitet de monitorizare, în așa fel încât să purtăm discuțiile preventiv.
A fost inclusiv o discuție în partea publică cu reprezentanții CE, care au spus că nu toate detaliile legate de compensare, de costuri au fost detaliate, din perspectiva lor, suficient. Asta m-a determinat și pe mine, la momentul respectiv, să împart tot acest proces de modificare și de reaprobare a introducerii Măsurii 14 în trei etape. În prima etapă, se vorbește de oportunitate – de ce avem nevoie de această metodă de compensare a pierderilor. Al doilea lucru – de unde se constituie resursele financiare. În designul financiar al PNDR 2020, existau necesitatea și oportunitatea Măsurii 14, dar aceasta nu era bugetată. În fine, o a treia etapă este cea de definitivare a calculelor tehnice până la nivel de eurocent pentru fiecare dintre subpachetele care fac obiectul Măsurii 14. Practic, acestea sunt cele trei etape care trebuie îndeplinite până la o finalizare a discuțiilor.
Le-am spus foarte clar reprezentanților CE că în cadrul Comitetului de Monitorizare din 29 septembrie 2017 ne propunem să aprobăm primele două etape – oportunitatea și resursele financiare care se vor constitui, rămânând ca, în discuțiile cu fermierii, cu reprezentanții sectoarelor și în corespondențe tehnice cu reprezentanții serviciilor CE, să finalizăm propunerile pentru compensările financiare. Ele au deja un format avansat.
R.F.: Să explicăm puțin care vor fi resursele alocate reactivării Măsurii 14. Avem măsuri din PNDR 2020 care nu au avut apetență la beneficiarii de fonduri FEADR?
D.A.P.: Al doilea calup de decizie, după oportunitate, a fost alocarea resurselor financiare. Și aici s-a pus o întrebare conform căreia dacă reactivăm Măsura 14, de unde vom lua banii? Este adevărat că avem o resursă financiară foarte importantă care este pusă la dispoziția acestei Măsuri 14 – vorbim de 443,5 milioane de euro care vor fi direcționați către aceasta. Practic, modificarea are un impact undeva la șase la sută din valoarea PNDR 2020. Este cea mai importantă modificare financiară care s-a produs până acum la nivel PNDR 2020.
Principiul pe care l-am explicat și în cadrul ședinței publice și pe care l-am discutat și în relație cu reprezentanții CE a fost acela că am încercat prelevarea acestor surse de bani din zonele care nu funcționează măsurile. Cu alte cuvinte, am încercat optimizarea implementării programului. Sunt situații în care anumite măsuri nu sunt suficient de apetente. Realitatea este că trebuie să avem o responsabilitate noi, ca stat membru, să modificăm măsurile acolo unde lucrurile nu merg corespunzător.
Prin urmare, am încercat să luăm această sumă, în porții mici, de la nivelul mai multor măsuri, în așa fel încât să nu le deturnăm scopul. Practic, nu am produs nicio terminare a resurselor financiare pentru anumite măsuri de unde am prelevat, ci am luat, în principal, de acolo de unde banii nu erau utilizați.
R.F.: Să exemplificăm...
D.A.P.: De exemplu, am luat 100 de milioane de euro de pe subMăsura 6.5 – plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri. Din păcate, după repetate lansări ale acestei subMăsuri, s-a dovedit că banii nu sunt absorbiți. Am lăsat totuși mai mult de 13 milioane de euro disponibile pentru noi relansări.
Pintea, APIA: 467.775 de fermieri, gata să primească avansul din plățile FEGA și din cele compensatorii pe dezvoltare rurală. Cuantumurile sunt cele aferente anului de cerere 2017
Luni dimineață (16 octombrie 2017), la ora 00:00:01, APIA va efectua primele transferuri în contabilitate ale avansurilor din plățile FEGA și din cele compensatorii pe dezvoltare rurală pentru un număr de 467.775 de fermieri, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea, într-un interviu acordat Revistei Fermierului și a menționat, totodată, că în ceea ce privește calculul avansului din sumele compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, baza este reprezentată de cuantumurile aferente anului de cerere 2017, nu de cele ale anului trecut, așa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.
În plus, el a mărturisit că, în prezent, se lucrează în baza vechiului sistem informatic, dar cu acele cuantumuri „actualizate” și cu „sistemul parametrizat”.
Potrivit lui Pintea, APIA a închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri bifate, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016 (circa 900.000 de cereri), dar și că suprafața solicitată la plată s-a majorat cu aproximativ 200.000 ha.
Demn de menționat este faptul că în ceea ce privește cuantumul, și acesta este mai mare în 2017, în comparație cu 2016. În exercițiul financiar anterior, pentru FEGA, am avut parte de un plafon financiar de 1,772 miliarde de euro, în timp ce pentru acest an dispunem de 1,801 miliarde de euro.
„Suprafața este puțin mai mare, dar și plafonul financiar este mai mare pentru anul 2017”, a punctat oficialul APIA.
Revista Fermierului: Gurile rele spun că, în acest moment, la APIA... „de IACS nu se ocupă nimeni”. Așa să fie? Apoi, s-ar părea că primul efect al blocării licitației pentru dezvoltarea sistemului informatic al agenției a și apărut deja. Aceleași guri rele spun că avansul de 85 la sută din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală (agromediu și zonă defavorizată) nu ar fi calculat de APIA din cuantumul pe 2017, ci din cel de pe 2016. Să înțelegem că actualul soft APIA nu permite procesarea dosarelor fermierilor cu noile valori?
Adrian Pintea: Am observat că există deja în piață o abundență de informații – unele adevărate, unele mai puțin adevărate. Concret însă, în momentul de față, la APIA se află în desfășurare o licitație la care au fost depuse trei oferte; totul urmează calea legală. Îmi doresc atât pentru mine, cât și pentru toată echipa și pentru instituție în sine ca această licitație să fie transparentă și să nu apară niciun fel de problemă. Categoric, este un interes mare pentru acest proces, fiind în joc o sumă mare de bani alocată sistemului informatic al APIA, în fapt noului acord-cadru pentru următorii trei ani.
Revenind, în momentul de față a fost depusă o contestație de către o altă persoană, conform legii; poate să depună oricine. S-au transmis toate documentele către CNSC și să se decidă ulterior asupra acesteia. Mai departe însă, licitația își urmează pașii, procedurile și termenele legale care trebuie îndeplinite.
De aici însă și până la calculul avansului din plățile compensatorii în baza cuantumului de anul trecut, până la alte probleme... Inclusiv fosta firmă cu care APIA a avut un contract pe o perioadă de trei ani de zile, am văzut și de la dânșii o declarație publică potrivit căreia nu există niciun fel de problemă în ceea ce privește decurgerea avansului. Acesta, așa cum am mai declarat de nenumărate ori, în data de 16 octombrie 2017 va demara.
Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans.
Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - banii), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, cu un număr de fermieri din 467.775 de fermieri, fizic, cât este posibil să autorizăm.
În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR.
În plus, pentru prima dată în istoria agenției, am reușit să dăm un avans și în sectorul zootehnic și s-a mers pe sprijin cuplat. Tot ceea ce este pe 
FEGA, sprijinul cuplat în sectorul ovine și caprine, s-a mers către această zonă și nu către bovine, pentru că la bovine avem perioadă de retenție de 6 luni, care merge până la 15 noiembrie, și normal că nu puteam da avans înainte. La ovine însă, erau cele 100 de zile. Am zis că dacă pe acest segment se poate, de ce să-i stopăm, să nu le dăm și să aștepte data de 15 noiembrie, precum ceilalți?
Am stabilit cuantumul la ovine și la caprine pentru avans ca fiind de 16 euro pe cap de animal.
R.F.: Un alt mesaj panicard al ultimelor zile era acela potrivit căruia unele dosare de subvenții verificate de inspectorii Curții de Conturi a României ar avea probleme. Vorbim de acel eșantion de 0,1 la sută din 100.000 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri (cazul APIA Iași). Cum comentați?
A.P.: În fiecare an sunt verificări ale Curții de Conturi. Ca o paranteză, aparatul central al APIA, în ultima lună, a avut parte de patru misiuni de audit de la Comisia Europeană, ba această instituție, ba Curtea Europeană de Conturi și este un lucru, până la urmă, normal. De acolo vin banii și trebuie să fii verificat cu privire la ceea ce ai făcut. Chiar astăzi, 12 octombrie 2017, avem parte de o misiune de la ECA în desfășurare, pe măsurile delegate pe FEADR. Aceasta se desfășoară în județe, au fost la Buzău, iar colegii pe care îi am în teren m-au informat că a fost o misiune reușită. La fel, Curtea de Conturi a României are fie misiuni financiare, fie de fond, la trei ani. Pentru fiecare centru județean, având personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, se întocmesc decizii ale camerelor de conturi județene în care sunt transmise opiniile. Normal, se poate contesta orice lucru, dar nu ar fi un caz special Iașiul. Oricum, pe orice decizie a Curții de Conturi se pot purta negocieri în cameră preliminară, se discută, poate a fost o interpretare eronată a unuia sau a altuia.
R.F.: S-a spus nu o dată că 16 octombrie 2017 este data de start a plății avansului din subvenții pentru Campania 2017. Să mai spunem o dată, clar, care va fi procentul achitat fermierilor din schemele de plată pe suprafață și din plățile compensatorii. De asemenea, dacă sunt elemente noi în procedurile de plată anul acesta, ar fi demn de menționat și acest aspect. În fine, cu cât a crescut suprafața solicitată la plată, anul acesta, și cu cât a scăzut cuantumul?
A.P.: Am primit decizia CE prin care și solicitarea României de a declanșa avansul începând cu data de 16 octombrie 2017 și de încheiere la data de 30 noiembrie a fost acceptată. Astfel, din FEGA acordăm 70 la sută și 85% din FEADR. Atât pe FEGA, cât și pe FEADR, cuantumurile sunt acelea care sunt publicate și pe site-ul APIA, aferente anului de cerere 2017.
Am reușit și am închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri. Lucrul îmbucurător pentru noi a fost acela că a crescut suprafața cu vreo 200.000 ha.
Ziua națională a produselor agroalimentare românești și festivismul dâmbovițean. Petre Daea îi îndeamnă pe toți românii să mănânce ceea ce își doresc, unde doresc și... cât pot!
Încă o zi plină de replici spumoase pentru alaiul de jurnaliști care l-au însoțit pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în periplul său pe la standurile ridicate de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în târgul ad-hoc din Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.
(Foto credit: A. Băgescu și I. Văduva)
Absentă de la deschiderea cu tăiere de panglică, Gabriela Firea cu siguranță s-ar fi amuzat și ea de pastilele verbale oferite cu generozitate de Daea celor prezenți la eveniment, încă de la începutul discursului mehedințeanului de la cârma MADR.
Cum subiectul „Oul sau Vosganian” este încă de actualitate, întrebat fiind dacă este mai bine ca țăranii să consume propriile produse din gospodărie sau, dimpotrivă, să le comercializeze, Petre Daea a răspuns: „Știu unde bateți. Cred că, astăzi, vreți cu ochii-n soare, așa, să arunc o metaforă care vă este dragă, în așa fel încât să vă dau materie de redacție și apoi să măcinați, așa, în continuare, chiar dacă iese făină sau tărâță, să dați în continuare cu măcinatul. Eu vă spun un lucru: fiecare să mănânce ce dorește, unde dorește și cât poate!”.
Bineînțeles că auditoriul a izbucnit în râs, având în minte afirmațiile politicianului-coleg-de-alianță-dâmbovițeană, cu veleități de fost ministru și el, și anume Varujan Vosganian, deputat ALDE: „În drumul său de la coteț la tigaie, oul nu aduce bani și nu produce impozite”.
Rupți parcă din vechiul tipar al deschiderilor festiviste aferente târgurilor de profil de dinainte de 1989, dar fără prea mulți vizitatori „civili” de această dată, doi bătrânei, unul mai aprig decât celălalt, l-au abordat pe Petre Daea și i-au transmis frustrările proprii. Dacă „imaginea în oglindă a lui Băsescu”, un fost ofițer de cursă lungă, așa cum i-a plăcut singur să se descrie, a fost rapid liniștit de favoritul cuplului Liviu Dragnea/Mihai Tudose, atenția lui Daea i-a fost acaparată rapid de o doamnă trecută de mult de prima tinerețe, și ea cu probleme... de prețuri (justificate, până la urmă, de realitate).
Cu un antrenament înnăscut (statul pe la cozi și realizarea mercurialelor prin piețe), doamna în cauză i s-a plâns că, în târg, merele se vând cu 5 lei kilogramul, iar suta de grame de icre procesate, cu 10 lei cutia. Realitate, de altfel.
Nemulțumit de informația primită, dar până la final fără a întreprinde vreun demers anume sau fără să dezaprobe public în vreun fel prețurile exagerate, practicate de cei prezenți la standuri, șeful MADR s-a scuzat că are mâinile legate în privința costurilor mari pe care românii trebuie să le suporte atunci când cumpără d-ale gurii: „Dacă ar depinde de mine, aș face-o”.
El i-a înmânat însă doamnei o bucată din panglica tăiată pe fugă, adăugând: „Merită ca dumneavoastră, în calitate de cumpărător, să primiți de la mine acest însemn. Cu mare drag o fac și cu respect față de dumneavoastră și față de toți”.
Și alaiul a pornit!
Primul stand la care s-a oprit Petre Daea a fost cel al unei comerciante de flori de câmp. Acolo, Daea a comandat o floare „galbenă”, conform instrucțiunilor aceleiași doamne nemulțumite de prețurile din târg, menționând că el va plăti la final acest produs.
„Stați, să iau o floare! Îmi dați când voi ieși, pentru că o cumpăr, pentru că dumneavoastră sunteți aici să prezentați și să și vindeți, iar eu o cumpăr și o dau doamnei pentru tot ce a spus până acum. Vă rog să vi-o alegeți”, s-a adresat ministrul gentilom atât comerciantei, cât și doamnei însoțitoare.
Lucrurile s-au încins însă când Daea s-a oprit să guste din bunătățile stupilor unor călugări. Cum nimic important nu se mai întâmpla, jurnaliștii i-au propus ministrului de resort să guste în fața camerelor o bucată de fagure suculent.
Iritat, Daea le-a răspuns: „Ce să mă vedeți, mă? Cum casc gura? Ca și tine. Nu-i o diferență”. La sfatul călugărului de a nu vorbi și a consuma miere în același timp, pentru că există riscul înecului cu salivă, ministrul din Mehedinți a replicat: „Asta ar vrea ei (n.r. - jurnaliștii), dar eu ascult de dumneavoastră”. Pentru că ziariștii înfometați de replici savuroase erau insistenți cu filmările (deh, natura meseriei), Daea s-a supărat puțin și le-a transmis cu jumătate de gură: „Stați voi aici, că o mănânc eu în altă parte (n.r. - o bucată de fagure cu miere) sau stați după mine până o voi mânca; mâine o mănânc! Dacă aveți răbdare... ”.
Incidentul a fost dat uitării la momentul la care Petre Daea a ajuns la standul cu blânuri de Țurcană de Suhaia. După ce i-a lăsat o carte de vizită întreprinzătorului și i-a transmis discret că-l sună mai târziu, cu voce tare, demnitarul a transmis doar cuvinte de laudă despre marfa prezentată (căciuli de blană, pielicele vrac cu tot cu lână). Și cum subiectele deja fumate cu oaia trebuiau aduse în discuție, Daea a fost abordat în glumă de o jurnalistă mai înțepată: „Albă sau neagră?”, referindu-se evident la culorile obișnuite pe care ovinele le au, răspunsul fiind pe măsură: „Oaie!”.
Deja, pe la jumătatea turului de forță, gazetarii și-au mai pierdut din interes, unii rămânând chiar fără curent în acumulatorii camerelor de luat vederi. Care mai de care, avizi după vox-uri, degustări și dezbateri „pe marginea terenului”, membrii alaiului de gazetari s-au răspândit, lăsându-l pe ministrul Petre Daea să se miște în voie pe la standuri. Bine, poate fără câțiva insistenți care s-au ținut scai de oficialul guvernamental. Apropiați... și gazetari avizi de pamflet.
La finalul turului de forță, ministrul de resort a lăudat standul celor de la Rompan, care a anunțat prin vocea sa autorizată – Aurel Popescu – că a semnat cu GfK un contract de 30.000 de euro privind studiul efectuat în România în vederea depistării tendințelor de consum al pâinii și produselor de panificație, informații pe larg dezbătute de noi cu șeful organizației, Aurel Popescu, într-o înregistrare postată pe pagina de Facebook @Fermierului.
Foarte rapid, în stil psihanalist-lacanian, Daea a dispărut din vizorul presei, scuzându-se că trebuie să ajungă și în alte locații din țară care sărbătoresc această zi, gazetarii fiind blocați ferm de una dintre consilierele sale.
La ora plecării subsemnatului de la fața locului, adică aproximativ 13:30, informațiile (neconfirmate) care umblau de la o ureche la alta ale comercianților erau că dacă ministrul a plecat, pleacă și ei că nu mai vine nimeni.
MADR dixit!
Potrivit comunicatului de presă remis la redacție, anul acesta s-a sărbătorit pentru prima dată pe 10 octombrie „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii, se urmărește promovarea produselor obţinute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Primăria Municipiului București, organizează în perioada 10-15 octombrie, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, un târg de produse agroalimentare românești la care participă peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale ţării.
Aceștia au adus, spre vânzare, preparate din carne - cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna etc.; produse de panificaţie şi patiserie – cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac etc.; brânzeturi și produse lactate - sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie şi de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea etc.
De asemenea, vizitatorii pot găsi la târg miere, polen, faguri, propolis, fructe şi legume proaspete sau procesate - dulceață, zacuscă, produse ecologice, băuturi alcoolice – vinuri, pălincă de mere, pere, prune, vișinată, cidru şi bere.
Totodată, în cadrul evenimentului sunt expuse produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, cum ar fi: Magiunul de prune Topoloveni (primul produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România, din anul 2011) şi Salamul de Sibiu (cel de-al doilea produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România din februarie 2016). Scrumbia de Dunăre Afumată este un alt produs care este în curs de obţinere a protecţiei pe sisteme de calitate europene - IGP - şi care se va regăsi printre produsele româneşti.
Toţi oaspeţii târgului se pot bucura de preparate româneşti, precum tocăniță de berbecuț cu mămăliguţă, tochitură pe plită, mici și cârnați, pastramă şi must, bulz, produse din pește în zona special amenajată din parcul Herăstrău.
Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii au adus şi flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.
„Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” a fost marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului, în conformitate cu prevederile Legii 168/2017.
Fermierii din Gologanu de Vrancea pierd din banii pe bunăstare, dar investesc în continuare. Explicația pentru acest aparent paradox vine din partea AFISS și a veterinarilor
Porcii ”guiță mai departe” în ferma celor trei administratori ai fermei vrâncene Pig Elita, chiar și în condițiile a 10 euro în minus/UVM din plățile în favoarea bunăstării la suine, Subpachetul 1, (în cazul celor din Gologanu un rest de plată de circa 31,5 euro pe UVM, adică pe 0,3 porci grași), dovadă fiind chiar investițiile efectuate de aceștia în 2017 – tractor de capacitate mare, vidanjă, reboxare, transportor de hrană automat, pavele ș.a.
La prima vedere pare un paradox, însă explicațiile oferite atât de oamenii de afaceri, cât și de reprezentații AFISS și ai veterinarilor vin să susțină o stare de fapt, și anume aceea că și un euro lipsă din plățile compensatorii destabilizează cash-flow-ul unei îngrășătorii de porci.
În ciuda volatilității prețurilor cărnii de porc (n.r. - în martie 2017, prețul pe kilogramul de porc în viu era de 3,5 lei, față de 6,8 RON/kg la nivelul lunii septembrie a.c., respectiv 6 lei pe kilogram în prezent, adică fix sistemul de „dinți de fierăstrău” al marjelor din cărțile de economie, cu suișuri și coborâșuri constante, în funcție de sezon), precum și a pierderii unei sume de aproape 10 euro din Subpachetul 1 - „Creșterea cu cel puțin 10 la sută a spațiului alocat disponibil fiecărui animal” al Măsurii 215 - „Plăți în favoarea bunăstării animalelor Pachet – a) – porcine”, aferentă coeficientului de 0,3 porci grași/UVM (coeficient de conversie UVM, conform anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006), cei trei acționari ai Pig-Elita – prima fermă vizitată de jurnaliștii agrarieni invitați de șefa AFISS, Larisa Ene, într-un infotrip de trei zile în regiunea Moldovei – duc mai departe cu mândrie munca de crescător de suine.
Cu mândrie, dar și cu tenacitate de vreme ce, din 2011, cifra de afaceri a fermei nu a variat foarte mult: 2011 – 1.961.942 lei, 2012 – 3.358.686 lei, 2013 – 2.194.148 lei, 2014 – 2.316.966 lei, 2015 – 2.098.837 lei, respectiv 2016 – 2.263.242 lei, șefii Pig Elita pornind din blocstart în 2003, dar a pierdut din plățile pe bunăstare.
Că, în AFISS, cei de la Pig-Elita au găsit un sprijin în vederea susținerii acestui business care scade ca profitabilitate atunci când nu intră în cont toată plata compensatorie reiese inclusiv din intervențiile ferme ale Larisei Ene la declarațiile unuia dintre acționari, Maricel Lazăr, atunci când acesta încerca să răspundă unei întrebări cu privire la situația financiară a exploatației din Gologanu: „Ați avut pierderi pentru că din Subpachetul 1 vi s-au tăiat cei 10 euro - de la 41,4 euro sunt 31,5 euro - adică aproape 10 euro. Acolo au fost pierderile, pentru că fiecare om își bugetează plățile compensatorii. Sunt niște sume pe care te bazezi și, în mod normal, ți le bugetezi. Dumnealor sunt un caz aparte – au început în 2003. Gândiți-vă la fermierii care au început după 2007, după 2010, fermele tip Muntenia, cu credite pe investiții mari, pentru că sunt în euro, iar acum situația este că ROBOR a crescut foarte mult și sunt alte costuri”.
Pe de altă parte, cu privire la situația financiară a exploatației sale, într-un ton mai moderat, Lazăr a mărturisit că anul trecut a fost totuși unul „mediu” ca nivel de business, în condițiile în care de când crește porci, nu prea a avut „un an bun”.
„Eu spun mediu pentru că noi am făcut cererea inițial la APIA pentru două cicluri (n.r. - de îngrășare a porcilor). Nu am mers cu a cea de-a treia serie care se scoate în ianuarie-februarie pentru bunăstare”, a precizat fermierul. „Noi pierderi nu am avut pentru că am fost înregistrați la APIA cu două cicluri. Am ieșit cu ciclurile undeva în iunie și în septembrie-octombrie. Pierderile masive au fost la colegii noștri care au scos în ianuarie-februarie”, precizând totuși că „banii pe bunăstare nu sunt așa de siguri” și că, pe 2016, nu i s-a „dat” toată subvenția.
Inteligența cu care fermierii din Gologanu de Vrancea evită perioadele de pierderi este dovedită și de declarațiile celuilalt acționar al Pig Elita, Neluțu Ștefan, prezent și el la discuțiile cu jurnaliștii. În contul său, Neluțu a vorbit de omiterea perioadei celui de-al treilea ciclu de îngrășare a suinelor pentru care nu s-a mai solicitat sprijin pe bunăstare, și anume cel cu valorificare în lunile ianuarie-februarie, ca urmare a prețurilor mici la kilogramul de carne de porc în viu. Mai mult, omiterea celui de-al treilea ciclu susține și evitarea pierderilor pe zona plăților pe biosecuritate, aspect cuprins în aceeași Măsură 215 de plăți în favoarea bunăstării animalelor.
Trebuie menționat în acest context și că în cadrul Pig Elita, un ciclu de îngrășare este de 1.500 de capete, optimizat fix pentru transportul lotului de porcine în două camioane specializate, fiecare cu o capacitate de 750 de capete.
„Făcând două tranșe, ocolim perioada când prețurile sunt jos (n.r. - vânzarea porcinelor în perioada ianuarie-februarie). Populăm undeva în februarie-martie și după aceea în iulie-august. Când se va regla piața din România, vom merge și noi pe trei tranșe. După părerea mea, două cicluri și jumătate se fac lejer. Grajdurile ne-ar permite să mergem până la 1.800 de capete. Este vorba însă de subvenția aceasta pe biosecuritate care se referă și la spațiul pe care trebuie să-l ocupe un purcel. Când este mic i se alocă un spațiu, iar când crește, un alt spațiu”, a precizat oficialul Pig Elita. „Noi am ocolit și perioada de comercializare din perioada sărbătorilor de iarnă, că și atunci nu este un preț deosebit”.
Tot Neluțu Ștefan a recunoscut jurnaliștilor și că, în prezent, Pig Elita este „pe plus” și a explicat și condițiile în care ferma își acoperă investițiile în producție.
„Putem zâmbi și noi puțin. N-avem împrumuturi, trăim pe ceea ce produce societatea”, a afirmat discret crescătorul de porci. „În condițiile în care un euro nu depășește suma de 4,5 lei, furajul nu se duce peste 1,6 lei kilogramul (n.r. - la o conversie de 2,5 kg furaj/un kg porc în viu), purcelul pentru îngrășat nu sare de 80-82 de euro pe cap de animal și dacă am avea un preț de 5,6-5,7 lei kilogramul de carne în viu, ne acoperim cumva costurile. Însă, de obicei, prețurile sunt de 5,2-5,5 lei kilogramul de porc în viu și, atunci, mare parte din banii din subvenția pe biosecuritate se duce în costuri, nu în biosecuritate. Principalul cost este cu purcelul. La 82 de euro pe cap, la 23,5 de kilograme bucata, zic eu este exagerat. Au fost perioade când îl luam și cu 45 de euro purcelul. Acum s-a dublat”.
Investițiile... „de speriat” din Pig-Elita, în realitate normale în viziunea AFISS
Și acestea nu sunt cuvinte prea mari, ci fix ale unuia dintre administratorii firmei, mai exact ale aceluiași Neluțu Ștefan. Iată cum, în ciuda tăierilor din plățile pe bunăstare, 2017 a fost unul bogat în investiții, conform spuselor acționarului amintit mai sus: „Dacă ar fi să evaluăm investițiile de anul acesta, cred că m-aș speria. Am luat un tractor de capacitate mare, vidanjă legată de tractor, reboxare, transportor de hrană automat, pavele (grătarele de sub purcei)”, a spus Neluțu Ștefan, afirmații întărite inclusiv de cele ale lui Lazăr Maricel: „Anul trecut au fost niște investiții masive, începând cu grătarele care costă 18 euro metrul pătrat, hrănitori, boxări, un total de aproximativ trei miliarde de lei vechi. Investițiile acestea sunt formate atât din credite, cât și din venituri proprii”.
La prima vedere, ar părea un paradox să investești atât de mult, dar să spui că ai pierderi în business ca urmare a diminuării nivelului plăților pe bunăstare. Însă cei din sector nu sunt de aceeași părere. Și aceștia chiar explică.
Potrivit declarației de principii a AFISS, exprimată chiar de șefa asociației, intenția conducerii acesteia este de a-i susține pe fermierii mici, cei care nu dețin capabilități de reproducție, astfel încât aceștia să se dezvolte, să investească, să-și majoreze capacitatea de producție, adică implicit profitabilitatea și capacitatea de a se menține pe piață, în lupta cu marile concerne (unul dintre acestea foarte aproape de Gologanu).
„Nu neapărat că vrem să ne poziționăm ca asociație. Vrem doar să fim ascultați și necesitățile acestor fermieri să ajungă în atenția autorităților, să se facă ceva, să poată rezista pe piață. Asta a fost ideea revenirii pe piață a AFISS”, a afirmat Larisa Ene în cadrul întâlnirii cu jurnaliștii în crescătoria din Gologanu. „O fermă de 1.500-2.000 de capete pe serie este o fermă mică. Este una care îi permite unei familii să trăiască. Acești fermieri trebuie să supraviețuiască, trebuie să-și mărească capacitatea, pentru că aduc un plus inclusiv în zonele unde sunt exploatațiile acestea. Ele consumă furaj, iar cei care produc pe vegetal, vând către aceste ferme care își produc furajul în fermă. Aduc un plus de venit tuturor”.
În susținerea celor afirmate de Larisa Ene a venit și medicul veterinar dr. Mihai Neagu, care a explicat de ce continuarea acestor plăți compensatorii pe bunăstare și aportul acestora în cash-flow-ul unei ferme precum Pig Elita fac ca aceasta să nu plutească în derivă pe marea agitată a pieței volatile din sectorul porcului.
„S-a terminat măsura 215 și urmează să se implementeze Măsura 14T despre care, din câte înțeleg, s-a decis asupra ei și va merge până în 2020. Este măsură bună în sensul în care oferă anumite avantaje la cash-flow, o siguranță la încasări. Ea nu este o subvenție directă, ci o plată compensatorie. Atunci, ai niște costuri suplimentare ca să îndeplinești condițiile lor, dar te ajută la cash-flow. Ai o sursă sigură, în condițiile în care piața este foarte volatilă. Adică, porci ca aceștia, anul trecut, în martie, erau 3,5 lei kilogramul în viu. Anul acesta, s-a ajuns la 6,8 pe kilogramul în viu. În decurs de un an, este o diferență foarte mare. Când stai într-o piață atât de volatilă, faptul că încasezi niște bani dintr-o alocare sigură ajută. În plus, în aceste condiții, și băncile scontează biletele și, atunci, ai un buffer financiar. Altfel, dacă s-ar sta numai în producție, banca nu ar fi niciodată dispusă să-și asume riscul de refinanțare. (...) Banii aceștia sunt foarte importanți pentru fermierii mici, pentru că au fost aproape doi ani cu prețuri între 3,5 și 4 lei pe kilogram viu. Porcul mic este adevărat că a costat mai puțin, dar nu atât de mult încât să permită să se iasă pe zero. Fermierii mici au pierdut bani (cei care nu au fost integrați). Este foarte important să se știe lucrul acesta, pentru că nu pot să-și mărească capacitatea, nu pot să investească, nu pot face nimic”, a conchis veterinarul.
Cu un număr mediu de trei angajați în 2016, Pig Elita a avut în 2016 un profit net de 289.618 lei, datorii de 326.073 lei, active imobilizate de 236.059 lei, active circulante de 434.748 lei, respectiv capitaluri proprii de 411.615 lei.
Plăţile în favoarea bunăstării animalelor – pachet a) – porcine au ca obiectiv general îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor. Ca obiectiv specific, aceste plăţi au ca scop atât asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice prin acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, cât și îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare pentru bunăstare prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.
Pentru porcii graşi şi scrofiţe, prima compensatorie se acordă pentru maximum 2,3 cicluri/an, avându-se în vedere operaţiunile de transport aferente populării sau depopulării pentru fiecare ciclu. Pentru categoria scroafe, prima compensatorie se acordă avându-se în vedere numai operaţiunile de transport aferente efectivului înlocuit şi transportat în proporție de maximum 30% din capacitatea maximă a fermei.
Link-uri utile:
http://www.apia.org.ro/ro/directia-metodologie-monitorizare-raportare-si-relatii-institutionale/conventii-masurii-14t-fosta-masura-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-campania-2017
https://lege5.ro/Gratuit/ge2tinzqgezq/ordinul-nr-77-2017-privind-aprobarea-sistemelor-de-sanctiuni-pentru-cererile-de-plata-depuse-incepand-cu-anul-2016-de-beneficiarii-masurii-215-plati-privind-bunastarea-animalelor-pachetul-a-porcine-si
Advertorial Vital Fields: Principalele motive pentru care fermierii români nu folosesc calculatorul
Dacă vorbim despre modernizare în agricultura din România, putem vorbi și despre o reticență care se resimte în rândul agricultorilor.
Deși au început să folosească utilaje agricole moderne, fermierii români se adaptează mai greu la soluții digitale pentru gestionarea activităților agricole, chiar dacă sunt conștienți de avantajele pe care acestea le-ar putea aduce.
În ciuda faptului că fermierii români sunt încă reticenți în a folosi mijloace moderne care să îi ajute să administreze activitățile agricole, percepția specialiștilor din domeniu este una optimistă: „Așa cum tractorul și combina au oferit, la apariția lor, un mod mai simplu și mai ușor de a ara și a recolta, aplicațiile digitale pentru administrarea fermei sunt un alt instrument pe care fermierul îl are la dispoziție pentru a duce la bun sfârșit munca. Din postura de inginer agronom, știu că agricultura digitală va revoluționa industria, iar fermierii români vor căuta soluții care să le ușureze munca și să ajute în managementul agricol”, menționează Bogdan Chirvăsuţă, business manager VitalFields România.
Sistemele de management agricol oferă o imagine de ansamblu, dar și în detaliu a fermei, ușurează planificarea activităților, eficientizează fiecare proces, generează automat rapoarte tehnice sau financiare care îi ajută pe fermieri să își optimizeze activitățile agricole.
Mai mult, VitalFields, o aplicație modernă de gestionare a activităților agricole, face mai ușoară obținerea rapoartelor pentru depunerea cererilor unice de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Un alt beneficiu este posibilitatea de a compara productivitatea unei ferme în raport cu alte unități similare sau administrarea forței de muncă din teren. Timpul și resursele financiare economisite de fermieri sunt avantaje clare pe care le aduce o aplicație de management agricol. Fermierii își pot desfășura activitățile direct de pe teren, fără prea mult efort, iar investiția într-o astfel de soluție este una minimă.
De exemplu, aplicația VitalFields poate fi folosită gratuit timp de 28 de zile, apoi costurile se încadrează între 0,3 si 0,9 euro pe hectar, anual. Astfel, agricultorii care au între 41 și 500 de hectare vor plăti 0,9 euro anual pe hectar, iar suprafețele de peste 500 de hectare vor fi taxate cu 0,3 euro anual pe hectar, fără a exista vreun cost de instalare.
Bogdan Chirvăsuţă a identificat principalul factor care stă la baza reticenței fermierilor români: „În primul rând, mulți fermieri nu folosesc în viața de zi cu zi un computer pentru servicii cum ar fi e-mail și nu sunt deschiși să învețe să folosească calculatorul doar pentru a-și administra ferma”. Chiar dacă în acest caz sunt în principal fermierii mai în vârstă, nici cei mai tineri nu stau mai bine la acest capitol.
Un alt motiv îl reprezintă faptul că există mulți fermieri care nu au un registru sau o agendă în care să stocheze datele/ informațiile. Aceștia le consideră inutile pentru că au impresia că pot reține tot ceea ce se întâmplă în ferma lor, deși în realitate lucrurile sunt diferite. Și lipsa timpului este un motiv. Mulți dintre fermieri sunt copleșiți de activitățile zilnice din fermă și nu mai sunt interesați să investească resurse suplimentare pentru a învăța să folosească o soluție care sa le simplifice munca. Totodată, „nici legile nu sunt impuse strict pentru activitatea agricolă. Acest fapt le permite fermierilor să “scape” fie cu documentație incompletă, fie nerealizată la timp”, adaugă Bogdan Chirvăsuţă.
Ultimul motiv se referă la infrastructură și accesul dificil la instrumentele necesare pentru a folosi o aplicație pentru administrarea fermei. Un studiu Eurostat ne arată că în Romania, doar 72% din gospodării au acces la internet și aproximativ o treime din populație nu a folosit niciodată internetul. Indiferent că este vorba despre calculator, smartphone sau tableta, fie că ne referim la servicii cum ar fi accesul la internet, în multe dintre zonele rurale accesul la aceste bunuri și servicii este limitat.
Curtea de Conturi Europeană va desfășura un audit cu privire la măsurile legate de bunăstarea animalelor
Curtea de Conturi Europeană urmează să examineze dacă statele membre și Comisia Europeană au contribuit în mod eficace până în prezent la atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor.
Este pentru prima dată când un audit al Curții este consacrat acestui subiect. Obiectivul auditului va fi de a evalua acțiunile care au fost întreprinse pentru a se asigura conformitatea cu legislația privind bunăstarea animalelor și pentru a se îmbunătăți coordonarea între activitățile din acest domeniu și politica agricolă comună.
Auditul se va limita la animalele de fermă, incluzând aici și păsările, acestea făcând obiectul celei mai mari părți din legislația UE în materie. În UE, există aproximativ 4,5 miliarde de pui, de găini ouătoare și de curcani și circa 330 de milioane de vite, porcine, caprine și ovine. Pe lângă condițiile de viață ale animalelor în cadrul exploatațiilor agricole, auditul va fi pe aspectele legate de transportul și pe sacrificarea acestora.
Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate de UE în cadrul dezvoltării rurale în vederea efectuării de „plăți pentru bunăstarea animalelor” se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Măsurile sunt menite să încurajeze ameliorarea nivelului de bunăstare dincolo de cadrul minim al cerințelor naționale și ale UE.
„Cetățenii UE manifestă o preocupare din ce în ce mai mare pentru bunăstarea animalelor, Uniunea Europeană având unele dintre cele mai înalte standarde de reglementare în materie din lume. Acest audit al Curții va reprezenta o oportunitate de a se verifica dacă standardele respective sunt efectiv puse în aplicare”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit.
Auditorii Curții vor efectua vizite în următoarele cinci state membre: România, Polonia, Franța, Italia și Germania. Se estimează că raportul rezultat în urma auditului va fi publicat spre sfârșitul anului 2018.
Data la care este anunțat acest audit, și anume 4 octombrie, coincide cu Ziua internațională a animalelor, al cărei obiectiv este să sporească gradul de conștientizare cu privire la situația animalelor, astfel încât standardele privind bunăstarea lor să fie ameliorate peste tot în lume.
Asigurarea punerii în aplicare a legislației privind bunăstarea animalelor constituie o responsabilitate pe care Comisia Europeană o partajează cu statele membre. În februarie 2012, Comisia a adoptat o strategie pentru perioada 2012-2015, care vizează asigurarea aplicării consecvente și a respectării standardelor existente în materie de bunăstare a animalelor, includerea aspectelor legate de bunăstarea animalelor în acțiunile internaționale, buna informare a consumatorilor și valorificarea la maximum a potențialului de coordonare cu politica agricolă comună.
Advertorial Agriaffaires.ro: Noile prese de balotat John Deere, dotate cu camere variabile
Producătorul John Deere și-a lansat noua sa gamă de prese de baloți rotunzi, pentru a înlocui modelele 800 și 900.
Noile variante V451G, V451M/V461M și V451R/V461R/C451R/C461R sunt dotate cu camere variabile de formare a baloţilor și concepute pentru a putea fi utilizate în condiții climatice diferite, atât la recoltă în condiții uscate cât și umede. Noile balotiere oferă astfel polivalență, eficacitate și ușurință în folosire.
Primul utilaj al gamei este modelul V 451 G destinat culturilor uscate. Această presă produce baloți cu diametrii între 0,60 si 1,65 m și este dotat cu un pick-up de 2,2 m lățime cu bandă galvanizată și cu sistem de alimentare dotat cu rotor RotoFlow HC. Datorită pick-up-ului și strângătorului cu diametru mare, utilajul execută baloți de înaltă calitate.
Modele V451 M și V 461 M sunt considerate cele mai importante al gamei fiindcă pot fi folosite la toate culturile. Ele se remarcă prin ușurință la folosire și viteză de lucru mare. Noile V451 M și V 461 M formează baloți cu diametrii care ating 1,65 și respectiv 1,85 de metrii. În comparație cu versiunea G, modelele M sunt echipate cu sisteme de alimentare RotoFlow HC Premium și cu sistem de protecție împotriva supraîncărcării. Opțional, pot fi dotate cu cinci rânduri la pick-up. Pe parcursul recoltei, operatorul poate să elimine din cabină obstacolele care se află pe terenul de recoltat. Variantele «Multi-Crop» V451M/V461M sunt ideale pentru folosire zilnică în cazul unei activități foarte intense.
Modelele V451R/V461R au capacități înalte, au fost dezvoltate pentru a satisface cerințele fermierilor care au exploatații mari și nevoie de utilaje performante. Aceste prese sunt dotate cu sistem de ejectare rapidă FRS cu care sunt echipate și presele seriei 900 începând din 2012. Datorită acestui sistem revoluționar, asociat cu sistem de alimentare cu capacitate înaltă, balotiera este capabilă să producă 120 de baloți pe oră. În conformitate cu standardul Isobus, cele două variante R beneficiază de sistem Tractor Baler Automation care permite presei să preia controlul asupra tractorului, de exemplu pentru a frâna în momentul declanșării legării baloților. Ca opțiune, sunt propuse două dispozitive de tăiere, dotate între 13 și 25 de cuțite. Aceste două prese sunt fabricate și în versiunile combinate C451R/C461R care sunt echipate cu mașină de înfoliat baloți.
Lansarea noilor prese de balotat cu camere variabile este rezultatul unei perioade de doi ani consacrată reînnoirii întregii game de prese John Deere. Cu noua sa gamă de balotiere, producătorul american propune utilajele cele mai adaptate diferitelor culturi și tipuri de exploatații agricole. Astfel, pune accent pe inovație și în același timp rămâne fidel valorilor sale fundamentale de integritate, calitate și angajament pe care le reprezintă de 180 de ani. Producătorul are 60 de ani de prezență pe piața europeană, fiind extrem de apreciat și de către fermierii români.
Publicat de către www.agriaffaires.ro
Citeşte mai mult ...
„Campionul” lui Gheorghe Lămureanu – soiul de grâu PG102 – a generat un randament mediu de aproape 10.000 kg/ha! El va renunța la rapiță în sezoanele următoare
Într-un interviu acordat Revistei Fermierului, producătorul agricol constănțean Gheorghe Lămureanu a mărturisit că decizia sa de a cultiva un soi de grâu dezvoltat de compania Semințe Fundulea – PG102 – a fost una inspirată, în condițiile în care acesta i-a oferit o productivitate-record în acest sezon, una de 9.980 kilograme la hectar.
Asta, în condițiile în care, în sezonul 2015-2016, fermierul constănțean a folosit pe 400 ha soiul Apache de la Limagrain, unul care i-a oferit atunci o producție de peste șapte tone la hectar. Pentru anul în curs, și la acest soi străin Lămureanu recunoaște că a obținut productivități mari în condiții de agromediu aproape perfecte.
Pe fondul unui an relativ slab din punctul de vedere al randamentelor obținute la floarea-soarelui, condițiile meteo din sudul țării fiind potrivnice acestei culturi (culcări din cauza furtunilor, calatidiu mic, uscat și tijă verde), Lămureanu se poate lăuda totuși cu o medie de circa 4.500 kg. de sămânță la hectar.
Și porumbul este motiv de laudă pentru fermierul constănțean, 12 tone la hectar fiind o medie de invidiat în 2016, limită peste care el estimează că va sări în această toamnă, și în acest caz cultura fiind ajutată de irigații.
În contrapartidă, Lămureanu urmează să renunțe treptat la rapiță, ca urmare a schimbărilor climatice din arealul în care acesta activează.
Conform celor mai recente rapoarte furnizate de USDA, suprafețele cultivate cu grâu și porumb, la nivel mondial, vor scădea în sezonul următor cu 0,71%, respectiv 0,5%.
Pentru Uniunea Europeană se estimează o scădere a suprafețelor cultivate cu grâu cu 2,52%, în vreme ce porumbul rămâne relativ constant, iar suprafețele cultivate cu rapiță și floarea-soarelui ar urma să crească cu 2,92%, respectiv 0,63%.
Revista Fermierului: În ceea ce privește cultura grâului, în ferma dumneavostră cum au evoluat lucrurile de la ultima discuție?
Gheorghe Lămureanu: La grâu am încheiat sezonul cu o producție medie de 7.500 kilograme la hectar, suprafața totală însămânțată fiind de 700 ha. Chiar dacă nu am semănat în totalitate soiuri românești, la acestea am obținut randamente care au depășit 9.000 de kilograme la hectar. Un exemplu elocvent în acest sens este și soiul creat de Semințe Fundulea – PG102 –, unul care s-a apropiat de 10 tone/ha randament mediu pe anul acesta. Adevărul este că grâul din ferma mea a avut parte de niște condiții de agromediu bune în sezonul încheiat cu recolta din vară: umiditate, a succedat o cultură premergătoare ideală (soia), însă 10 tone de grâu la hectar înseamnă până la urm o reușită (9.980 kilograme grâu la hectar).
R.F.: Și suntem siguri că, pe lângă randament, soiurile românești au și un grad de panificație pe măsură...
G.L.: PG102 este unul din soiurile care au proteină, așadar, indirect, și gluten. Asta nu înseamnă că soiurile străine n-au dat rezultate. Spre exemplu, Apache, care este considerat din punct de vedere al panificației nu atât de eficient, totuși, ne dă producții în fiecare an, de circa 4-5 ani de zile, de aproximativ 10 tone la hectar.
R.F.: S-a discutat foarte mult de irigații. Noi știm că investiți în acest sector. Ați reușit să aduceți apă pe solele cu deficit?
G.L.: De doi ani de zile am beneficiat de programul acesta al Uniunii Europene (UE) și am irigat în jur de 400 ha, motiv pentru care am obținut producții deosebite. Și pentru a exemplifica, am reușit să obținem la floarea-soarelui în jur de 4.500 de kilograme la hectar, ceea ce nu este deloc de neglijat. Sperăm să „sărim” și la porumb de limita pe care am avut-o anul trecut, undeva la 12 tone producție medie. I-am dat trei „ape”, i-am oferit umiditatea necesară atunci când a trebuit și cât a trebuit.
R.F.: Am înțeles că rapița a reprezentat o problemă pentru fermierii români, din punct de vedere al însămânțării în toamna lui 2017. Care este situația din ferma dumneavoastră?
G.L.: Catastrofă, și anul trecut, și anul acesta. Aici nu avem cu ce ne lăuda. Rapița este o cultură care, probabil, va dispărea în viitorul apropiat din arealul nostru. Ne-am sfătuit mai mulți fermieri, astfel încât, încet-încet, să renunțăm la această cultură. Am însămânțat totuși 200 ha și anul acesta, având în vedere oferta Pioneer (valabilă la suprafețe de peste 150 ha), companie care s-a angajat să suporte prețul seminței în cazul în care cultura nu va răsări. Rapița este de trei săptămâni în pământ și putem spune că este deja compromisă.
R.F.: Către ce ne putem reorienta? Dacă renunțăm la rapiță, prima cultură care aduce bani în fermă, avem potențial de a merge pe zona de sorg?
G.L.: Am semănat și eu 50 ha cu sorg acum trei ani. Totuși, eu prefer să merg pe cultura de orz, una care a dat rezultate la fel de bune ca ale grâului și care a avut un preț mai bun, chiar mai bun precum cel de anul trecut.
R.F.: Ați fost căutat de fabricile de bere pentru producția de orz?
G.L.: Sigur. De câțiva ani însă, nu mai colaborăm cu Soufflet, care este o firmă mare și corectă, dar care este foarte departe de noi și ne costă o groază de bani transportul, în condițiile în care, la malul mării, suntem căutați atât cu orzul, cât și cu grâul.
R.F.: În momentul de față, care este oferta de achiziție la florea-soarelui în zona dumneavoastră de interes? Sunteți mulțumit de sumele obținute?
G.L.: Din păcate, și la floarea-soarelui prețul este la fel de mic, comparativ cu cel al grâului. Am obținut 355 de dolari pe tona de materie-primă de la o fabrică românească. Nu ne satisface. Măcar 1,5 lei kilogramul dacă obțineam pe kilogramul de floarea-soarelui (o cultură la fel de riscantă ca rapița)... În zona noastră, primăvara și vara nu prea beneficiem de precipitații optime și, atunci, fie cultura trebuie neapărat irigată, fie te mulțumești cu producții mai mici pe unitatea pe suprafață, atunci când nu ai aport de precipitații.
R.F.: Domnule Lămureanu, care este cultura-regină a toamnei în ferma dumneavoastră?
G.L.: Cultura pe care o iubim mai toți fermierii este cea a grâului, una care dă satisfacție atunci când faci tehnologie și îi dai pământului puțin mai mult decât ai luat de la el, dar se pare că anul acesta floarea-soarelui va ocupa locul I. Și asta pentru că am semănat pe mai mult de jumătate din suprafață ceea ce am recoltat până acum – floarea-soarelui – în condițiile unui randament de 4.500 kg la hectar; un record.
R.F.: Asta vă îndeamnă să păstrați pe mai departe în structura de cultură floarea-soarelui?
G.L.: An de an, 10 la sută din suprafață o semănăm cu floarea-soarelui, astfel încât să facem rotația la 7-8 ani de zile.
R.F.: Vă temeți de posibila modificare legislativă (europeană și națională) cu privire la acordarea plăților directe în baza existenței cadastrului, și anume la plățile acordate pe fermă?
G.L.: Nu mă tem de nimic. Atunci când ești corect în declarații și dacă nu ești lacom, nu ai de ce să te temi de nimic. Eu sunt unul dintre cei care așteaptă anul 2020 pentru a vedea ceea ce se va întâmpla cu primele (n.r. - plățile). Probabil că dacă nu va mai da Europa, nu vom mai primi nici noi.
Sper însă ca, în perioada aceea, să putem vinde materia-primă la prețul corect, s-o valorificăm cu același preț pe care îl obțin și vesticii. În prezent, ei comercializează grâul cu 250 de euro tona, iar noi cu 150 euro tona; inadmisibil. Și asta în condițiile în care, la ora la care discutăm, cheltuielile pe unitatea de suprafață, în euro, sunt identice și la noi, și la ei (n.r. - fermierii din țările vestice). Prețul inputurilor este egal cu al lor, iar producția noi o vindem cu 40 la sută mai puțin.
Mihai Vișan confirmă că toate sectoarele agro-zootehnice vor fi sprijinite, de la anul. Proiectul de lege privind investițiile în locuri de cazare în ferme de reproducție a porcilor e deja pe flux
La numai câteva zile de la trimiterea pe flux a inițiativei legislative privind Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Mihai Vișan, confirmă susținerea întregului lanț de producție agro-zootehnică începând de la anul.
În plus, și piața funciară este luată în calcul, prin dorința de întărire a rolului ADS ca „jucător” pe piața de profil.
„Programele care vor fi demarate în anul 2018: - program pentru susținerea crescătorilor de suine în activitatea de reproducție, pentru susținerea crescătorilor de păsări în activitatea de reproducție, program de sprijin pentru comercializarea lânii, înființarea de centre de colectare-prelucrare legume-fructe, program de investiții în sectorul de creștere a taurinelor, program de investiții în sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor, program de dezvoltare a raselor românești Bazna și Mangalița, revitalizarea liceelor agricole prin preluarea finanțării activităților specifice de către MADR, programul „Mierea în școli”, pentru elevi, program pentru încurajarea activităților din zona montană, investiții în acvacultură, program național pentru îmbunătățirea calitativă a efectivelor de bivoli, program național de ameliorare genetică la ovine și caprine în vederea combaterii screpiei, program privind gestionarea durabilă a terenurilor și întărirea rolului ADS ca jucător pe piața funciară”, a declarat Vișan în cadrul conferinței PRIA Agriculture.
În ceea ce privește producția agricolă în anul 2017, acesta a ținut să arate că România a obținut producții foarte bune în acest an la grâu, mazăre, rapiță, orz, „cele mai mari din istoria țării”, potrivit afirmațiilor sale, agricultorii beneficiind atât de subvenții la timp, cât și de o vreme favorabilă în majoritatea regiunilor țării.
În plus, a adăugat Mihai Vișan, toate subvențiile pentru Campania 2016 s-au acordat până în 31 martie 2017.
„Cererile pentru Campania 2017 au fost depuse până la 15 mai 2017, creându-se premisele pentru acordarea avansurilor începând cu 16 octombrie a.c., iar plata regulară, până la 31 martie 2018. S-au acordat subvenții la reducerea accizei la motorină. Fondurile atrase prin subvenționarea agriculturii și intrate efectiv în țară se cifrează în acest an la 1,77 miliarde de euro”, a conchis el.
Petre Daea la „Ziua Porumbului” de la Orezu: „Da, vom avea roșii românești de Crăciun!”
Cel mai răsunător succes al actualei guvernări este programul tomate în sere.
Producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, începând din acest an, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă.
Valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 de euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de opt ani.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de tomate, de 3.000 de euro/an, beneficiarii trebuie, printre altele, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de cel puţin 1.000 de metri pătraţi, să obţină o producţie de minimum două kilograme tomate/mp, dar şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 de kilograme, dovedită cu documente justificative.
Potrivit spuselor șefului lui Mihai Vișan, nu mai puțin de 4.300 de producători de tomate au închis ciclul I și au luat banii, partea a II-a din program fiind, în viziunea lui Petre Daea, pe un drum bun. În plus, el confirmă că românii vor avea pe masa de Crăciun tomate românești.
„Tomata II are un început foarte bun. (...) Au fost înscriși în Registrul Unic peste 9.000 de producători. 4.300 au închis ciclul I și au luat cele 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Acum, sunt înscrieri în fiecare zi, pentru că (n.r. - producătorii de tomate) au căpătat încredere. Și sâmbăta aceasta (n.r. - 9 septembrie 2017), și duminică, am fost în teren, în centrul țării, pe la Sibiu, ocazie cu care am văzut tineri de 29 de ani, copii de 9 ani care s-au apucat de această treabă, i-am încurajat și vor primi și aceștia sumele respective. Am reușit să aducem pe piață peste 25.000 de tone de tomate în ciclul I, extrasezon. Sperăm să facem același lucru și în ciclul II, înțelegând aici noiembrie - decembrie, când sunt înscriși și au cultivat, culturile sunt în desfășurare, au legat, au început să fructifice, iar primele etaje deja au o mărime care se apropie de recoltare la sfârșitul lunii octombrie, noiembrie pentru a fi scoase pe piață. (...) Categoric da, vom avea roșii românești de Crăciun”, a precizat Petre Daea la „Ziua Porumbului” din ferma lui Nicolae Sitaru, membru marcant LAPAR.
360 de milioane pentru „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”
În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.
Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 –, una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.
Premieră: Cris-Tim elimină caragenanul din toată gama de produse
Din septembrie 2017, producătorul român de mezeluri Cris-Tim a eliminat caragenanul din întreaga sa gamă de produse, marcând astfel o premieră în industria alimentară din România. De acum, pe lângă beneficiile oferite de „Eticheta Curată” - produse fără gluten, amidon, MDM, soia, arome artificiale, monoglutamat de sodiu, produsele Cris-Tim sunt și fără caragenan.
Realizarea Cris-Tim, în premieră pentru industria alimentară românească, de producere a mezelurilor fără caragenan vine ca urmare a promisiunii companiei de a investi continuu în procesele de îmbunătățire a rețetelor și de a susține eforturile echipelor de cercetare și producție ale Cris-Tim, pentru a oferi clienților cele mai bune produse.
Caragenanul este un aditiv alimentar a cărui utilizare în industria alimentară este permisă de legislația Uniunii Europene. Este frecvent întâlnit în numeroase categorii de alimente, de la deserturi, lactate, produse din carne, pește, sosuri, sucuri, până la bere sau produse făinoase. Caragenanul provine din alge și are rol de gelifiere, de îngroșare a produselor. Înainte, pentru a asigura textura, în produsele Cris-Tim caragenanul se regăsea în cantități infime, de 0,2% - 0,4% din rețetă, ceea ce însemna mai puțin decât greutatea unei picături de rouă. „Prin eliminarea caragenanului din rețete, Cris-Tim transformă întreaga piață alimentară și demonstrează că putem să ne bucurăm cu adevărat de mezeluri gustoase și sănătoase”, a declarat președintele companiei, Radu Timiș. El a adăugat că, deși caragenanul e permis și frecvent folosit în industria alimentară, Cris-Tim a găsit o soluție de a-l elimina, din dorința de a-și îmbunătăți și mai mult produsele, conform promisiunii făcute încă de la începutul anului, când a anunțat investiții majore în acest sens. „Eliminarea caragenanului din mezeluri reprezintă un pas în plus în demersul Cris-Tim de îmbunătățire a produselor. Continuăm investițiile în dezvoltarea de noi soluții pentru a oferi mai departe românilor produse cât mai bune, pentru un viitor mai sănătos”, a punctat Radu Timiș.
„Eticheta Curată” a dat startul producției de mezeluri sănătoase și gustoase
Procesul de îmbunătățire a produselor, cu investiții majore, a pornit în această primăvară, când Cris-Tim a reușit să aducă în magazine pentru prima dată în România produsele cu „Eticheta Curată”, adică fără gluten, amidon, MDM, soia, arome artificiale, monoglutamat de sodiu, coloranți sintetici, iar de acum și fără caragenan. „Produsele cu Eticheta Curată sunt rezultatul unor eforturi imense de cercetare și investiție în procesul de producție și la nivel de rețetă – și care reprezintă la ora actuală cea mai modernă tehnologie din România pentru a obține cele mai bune mezeluri. Crezul meu este că fiecare român care cumpără produse Cris-Tim este precum un invitat la masă alături de mine și familia mea. De aceea, promisiunea mea și a întregii echipe din spatele Cris-Tim este să continuăm să căutăm cele mai noi soluții, pentru a pune pe masă românilor mezeluri nu doar gustoase, ci și sănătoase. Pentru asta, am investit foarte mult, iar eforturile noastre nu se opresc aici”, a precizat președintele companiei - Radu Timiș.
Datorită investițiilor în tehnologie și îmbunătățirii la nivel de rețetă conform celor mai noi tendințe alimentare la nivel local și global, produsele cu „Eticheta Curată” conțin mai multă carne, mai mulți aminoacizi esențiali și prezintă o siguranță alimentară sporită. Eticheta Curată este semnalizată clar atât la raft, cât și pe produs.
Toate produsele Cris-Tim cu „Eticheta Curată” au primit certificarea Marca Încrederii din partea Asociației pentru Protecția Consumatorilor InfoCons – distincție acordată în semn de protejare și susținere a calității acestora.
La raft, Eticheta Curată este pe produsele Cris-Tim: Matache Măcelaru’, Bunea Haiducul, Gostat, Salam Săsesc și gama pentru copii - Obrăjori.
Cu o istorie de peste 24 de ani, Cris-Tim este liderul pieţei româneşti de mezeluri, oferind produse realizate cu ajutorul celor mai moderne tehnologii de procesare și certificate prin sistemele de management a siguranţei alimentului (FSSC 22000; ISO 22000:2005), a protecţiei mediului (ISO 14001: 2004) și a sănătății și securității ocupaționale (ISO 18001:2007).
Cris-Tim a primit titlul de Trusted Brands în categoria produse din carne, în urma celui mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, realizat de revista Reader’s Digest în 15 ţări, printre care şi România. Acest titlu a fost acordat pentru a șaptea oară consecutiv în 2015.
De asemenea, Cris-Tim este brandul de mezeluri cu cea mai mare notorietate în piaţă, conform ultimului studiu U&A realizat împreună cu Mercury Research.
Advanta Seeds se alătură Alianței Industriei Semințelor
Compania Advanta Seeds a devenit, din 11 septembrie 2017, Membru Asociat al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR).
Advanta Seeds este parte a grupului agrochimic UPL (United Phosphorus Limited), originar din India, cu sediul central la Hyderabad. Cifra de afaceri a grupului UPL la finele anului 2016 a fost de 2,5 miliarde USD. Grupul agrochimic UPL este listat la Bursa din Bombay/India (BSE).
Compania Advanta Seeds are ca principal obiect de activitatate cercetarea-dezvoltarea, producerea și procesarea semințelor, la principalele culturi de câmp: floarea-soarelui, sorg pentru boabe și de furaj, rapiță, plante furajere, porumb și legume. În Europa, compania are două stații de ameliorare pentru floarea-soarelui, una în sudul Franței (Savenes) și alta în Ucraina. Are reprezentanțe comerciale în 40 de țări și este prezentă în România din anul 2014, cu activități de cercetare-dezvoltare, producere și procesare de semințe la floarea-soarelui, dar și ca reprezentanță comercială pentru zona Europei Centrale și de Est.
Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.
Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă peste 80% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor.
Alianța Industriei Semințelor din România are ca membri onorifici Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Institutul de Fitotehnie Porumbeni-Republica Modova și Procera.
Publicitate
Revista
