Convorbiri cu ştreangul de gât - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

Unul dintre cei 45.000 de „atleți” John Deere 6215R produși până în prezent la fabrica din Germania a fost deschizător de drum pentru noul utilaj de mare putere, cu roți inegale - 8400R care va intra pe piața din România în 2017.

Într-un cadru festiv, rece din punct de vedere climatologic, dar fierbinte dacă este să ținem cont de prezența numeroasă a inimoșilor fermieri moldoveni, specialiştii de produs IPSO Agricultură au expus caracteristicile tehnice şi punctele forte ale celor 30 de utilaje care au defilat la Demoshow-ul de vineri, 14 octombrie 2014, din localitatea Traian (Săbăoani), Neamț, în ferma Tondra Agro deținută de Anton Varga.

Utilajelor prezentate li s-a alaturat şi pachetul FarmSight, soluţia găsită de John Deere în 2012 pentru a asigura comunicarea permanentă între utilaj, datele din teren, operator şi fermier şi a creşte productivitatea.

Cu această ocazie au fost lansate noile combine John Deere W650 în România şi tractorul John Deere 8400R, care va fi disponibil începând cu 2017. Evenimentul a făcut parte din seria acţiunilor organizate de IPSO Agricultură în 2016 pentru a marca 20 de ani de activitate pe piaţa utilajelor agricole din România.

45.000 de „atleți”... pe podium?

Schimbul savuros de replici al celor doi angajați IPSO – Radu Meșină și Paul Popescu din cadrul evenimentului a atras atenția când a venit vorba de două tractoare de mare putere: antemergătorul „atlet” John Deere 6215R și noutatea – modelul 8400 R. Ce a ieșit însă în evidență din discursul celor doi a fost descrierea plastică a modelului 6215R: un adevărat spotiv de mare anvergură prezent la o întrecere olimpică!

„Îi spunem «Atletul» pentru că John Deere 6215R are toate calitățile unui adevărat atlet: densitate de putere de remarcabilă 35kg/CP, comparabilă cu cea a tractoarelor din seria 8R (...) Aproape 45.000 de astfel de atleți au fost produși până acum de John Deere la fabrica din Germania. Ce olimpiadă ar ieși cu 45.000 de astfel de atleți aliniați start, însă problema este că toți ar trebui să fie pe podium!”, a precizat Paul Popescu, specialist produs IPSO într-un schimb de replici cu Radu Meșină.

John Deere 6215R a fost supranumit așa și datorită calităţilor care îl ajută să facă faţă celor mai dificile condiţii din teren, a faptului că tractorul 6215R este construit pe un saşiu integral, că are un ampatament 2.800 mp, o suspensie punte faţă TLS Plus, ceea ce conduce la economie de combustibil şi confort pentru operator, precum şi un motor de 6,8 L şi transmisie John Deere.

Noutatea acestei game va fi prezentată de John Deere însă în 2017. Modelul 8400R va fi lansat ca urmare a faptului că suprafaţa de lucru a fermelor din România devine din ce în ce mai mare, generând necesitatea de a avea la dispoziţie un tractor cu putere mai mare. Astfel, tractorul 8400R este în momentul de faţă unul dintre cele mai puternice tractoare cu roţi inegale din piaţă.

Pe de altă parte, seria 6M, prezentată și ea la Săbăoani, include opt modele de tractoare cu puteri cuprinse între 110 CP şi 195 CP şi trei dimensiuni de saşie, cel mai mare având un ampatament de 2800 mm. Modelul 6130M este simplu de operat şi foarte versatil, perfect pentru o fermă de dimensiuni medii, întrucât poate realiza toate lucrările: prelucrat solul, semănat, erbicidat etc. Tractoarele din gama 6M sunt echipate cu motoare John Deere de 4.5L şi 6.8L, care îndeplinesc  cele mai recente norme de poluare în vigoare Stage IV cu cele trei tehnologii: Filtru de Particule, Catalizator  şi Reducere Selectiv Catalitică.

„Tractoarele din seria 6MC sunt perfecte pentru fermele de dimensiuni mici şi medii care concentrează calitatea şi capabilitatea tractoarelor mari într-un format mai compact şi mai versatil. Seria include trei modele, cu puteri cuprinse între 95 şi 115 CP, echipate cu motoare de 4,5 L PWX cu transmisie PowerQuad Plus 16/16 (40km/h), în standard cu PowerQuad Plus 24/24 (40km/h) optional, pentru a oferi un cuplu lin, rapid şi confortabil. Printre caracteristicile modelelor din seria 6MC se numără: saşiu complet, platformă compactă versatilă şi soluţii inteligente GreenStar/ISOBUS Ready”, se precizează într-un comunicat de presă al IPSO.

Seria 7R cuprinde 6 modele de tractoare cu puteri cuprinse între 210CP şi 310CP, cu motoare de 6,8 L şi 9,0 L. Pentru tractoarele din această serie John Deere propune 3 transmisii: e23, IVT şi CommandQuad. DLG- cel mai cunoscut organism european independent de testare a utilajelor agricole a realizat un studiu în urma căruia a desemnat modelul 7310R ca fiind modelul cu cel mai mic consum de combustibil din clasa sa de tractoare, pentru aplicaţii de transport.

Seria 8R include modele cu puteri cuprinse între 245-400 CP, putere nominală, puterea maximă ajungând până la 450 CP. În urma testelor realizate în Nebraska de către un organism independent, tractorul 8370R echipat cu transmisie e23 a fost desemnat cel mai eficient tractor.

Noua combină W650 lansată de curând în România

Specialiştii IPSO Agricultură au prezentat și trei modele de combine John Deere în cadrul show-ului: W330, W650 şi S680i, toate echipate cu headere Geringhoff.

Elementul de noutate a fost reprezentat de lansarea în Romania a noului model W650 FT4.

„Combina are un motor de 349 CP, șase căişori şi un buncăr de 9.000 litri. Tehnologia sofisticată și dovedită a Seriei W garantează un flux lin al materialului recoltat în orice condiții de recoltare, precum și o performanță uimitoare și o calitate excelentă a boabelor și paielor. Materialul recoltat pătrunde în toba mare de 660 mm cu 10 bare de batere, ceea ce permite utilizarea tobei la o viteză cu până la 25% mai mică, obținând boabe și paie de o calitate excepțională şi un consum redus de combustibil. Lungimea mai mare a căișorilor, unghiurile optimizate ale treptelor individuale și fluxul îmbunătățit al materialului recoltat asigură o mai bună performanță de separare. Rezultatul: performanță, stabilitate și durabilitate crescută”, se mai precizează în comunicatul IPSO.

La rândul său, combina W330 are un motor de 216CP, cinci căişori şi un buncăr de 5.200 litri. În conditii dure, atunci când treieratul este dificil, pentru un randament crescut fermierii beneficiază de cilindrul suplimentar PTC la W330. Unghiul redus dintre transportor şi grătar accelerează, pre-treieră și asigură un flux lin de boabe pentru a îmbunătăți separarea. Calitatea boabelor este asigurată de designul neted al organelor PTC. Încărcătura grătarului principal este redusă datorită unei mai bune separări a boabelor în PTC, sub pre-treierător, ceea ce duce la o performață îmbunătățită cu 20%.

Combina S680i are motorul de 13,5 L, care produce 547 CP, putere maximă. Agregatul dispune de transmisia de tip ProDrive comandată electronic, care asigură viteză maximă de deplasare: 30 km/h. Noul rotor cu flux variabil şi carcasa acestuia au fost special concepute pentru culturile şi condiţiile din Europa. Masivul buncăr de cererale de 14.100 de litri este unul din cele mai mari buncare din industrie, crescând astfel autonomia în recoltare. Poate cel mai interesat sistem disponibil, în standard pentru modelul S680i este cel de inteligenţă. Astfel, combina este dotată cu sistem de ghidare automată prin satelit (GPS, GLONASS) Autotrac cu activare SF1, antena Star Fire 3000 sistem de monitorizare a umidităţii şi cantităţii recoltate (cântar).

Vehiculele utilitare și implementele, vedetele Demoshow-ului din Săbăoani

Gama John Deere pentru gazon, care include maşini si echipamente pentru grădina şi pentru gazon şi maşini speciale pentru terenurile de golf, a fost reprezentată la eveniment prin tractorul 3036E, vehiculul utilitar Gator HPX şi maşinuţa de tuns iarba RUN 51. Tractorul 3036E este foarte uşor de manevrat. Raza de întoarcere redusă facilitează accesul la parcelele mici, locuri înguste sau acoperite. Transmisia hidrostatică are 2 game de viteză, iar tracţiunea este integrală.

IPSO Agricultură a prezentat totodată și patru implemente Kuhn la evenimentul organizat la ferma Tondra Agro din Traian (jud. Neamţ): Striger, Maxima 2TS, Performer 4000 şi GMD 24.

Striger este un nou concept de cultivare, un utilaj de pregătire a solului care încălzeşte linia de semănat pentru o emergenţă rapidă, reţine umiditatea şi canalele de infiltrare a ploii între rânduri, decompactează solul, reţine materia organică la suprafaţă, reduce creşterea buruienilor între rânduri şi economiseşte timp şi combustibil.

Semănatoarea Maxima 2TS are un cadru telescopic ce o face extrem de uşor de folosit. Pe lângă reglajele uşoare şi precise ale unităţii de semănat, cadrul telescopic permite deplasarea facilă intre parcele datorită lăţimii de transport de numai 3.30 m. Cele două discuri în „V” cu efect de autocurăţare permit semănătorii să lucreze în condiţii diverse. Semănătoarea oferă control uniform al adâncimii şi este adaptată tuturor tehnicilor de cultivare.

Cultivatorul versatil Perfomer 4000 permite realizarea unei dezmiriştiri de calitate într-o singură trecere. Modulele sale independente , reglabile hidraulic din cabină, permit adaptarea imediată la condiţiile din câmp.

Cultivatorul Row-master RN 6000, combinatorul Swifter SO 7000 şi tocătoarea Mulcher MZ 6000 sunt implementele Bednar FMT prezentate la eveniment.

Sistemul de ghidare automat CuliCam conduce cultivatorul Row-master RN 6000 printre rânduri. Cultivatorul prezintă presiune pe sol marită datorită montării elementelor de prăşit pe silent blocks, garda la sol de 80 cm, roţi stabilizatoare din oţel pentru ghidarea cultivatorului printre rânduri şi o gamă largă de reglaje ale distanţei dintre rânduri la 45, 50, 60, 70, 75 şi 80 cm.

Combinatorul Swifter SO 7000 realizează șapte operaţii într-o singură trecere şi asigură o germinaţie uniformă a culturilor prin accesul aerului şi al căldurii în sol şi consolidarea umidităţii la baza solului. Printre caracteristicile tehnice se numără: secţii de lucru suspendate, tăvălug dublu crosskill 350 mm, tăvălug anterior de mărunţire, două rânduri de organe active tip săgeată cu suport flexibil şi crushbar - bară de nivelare cu padele reglabile hidraulic.

Încărcătorul telescopic Manitou MLT 732 ales de IPSO Agricultură pentru a defila este cel mai vândut model din gama sa. Utilajul este echipat cu un motor cu patru cilindri care dezvoltă 101 CP, are o capacitate maximă de ridicare de 3.200 Kg şi înălţime maximă de ridicare de 7m.  Sistemul hidraulic în combinaţie cu JSM, permite realizarea unor cicluri de lucru rapide şi efectuarea succesivă a mai multor mişcări.

Remorca Fliegl ULW 30 are o capacitate totală de 30m3 şi o capacitate de transfer mare, de 7,5 tone/min. Este o remorcă multifuncţională care permite atât transportul cerealelor, cât şi al îngrăşămintelor chimice.

FarmSight- singurul pachet de conectivitate dedicat fermierilor

FarmSight este un pachet de servicii de monitorizare şi suport a activităţilor realizate în camp de utilajele John Deere. Aceste servicii pot fi integrate pe combine, tractoare şi utilaje de erbicidat.  Accesând centrul de operaţiuni – MyJohnDeere.com  fermierii se pot conecta la utilajele lor aflate în câmp, pot vizualiza toate operaţiunile realizate de operatori şi pot vedea în timp real exploataţia într-un mod integrator şi inovator. Accesul la aceste informaţii le permite, astfel fermierilor să lucreze într-un mod mai eficient şi să obţină performanţe agricole mai mari. Mai mult decât atât, FarmSight este singurul pachet de servicii de acest gen dedicat fermierilor şi a fost medaliat cu aur şi cu argint pentru inovaţie la târgurile internaţionale de agricultură SIMA şi Agritechnica.

„Pentru noi, anul 2016 este un an special, un an aniversar, un an de bilanț și de stabilire a noi ținte. Este anul în care împlinim 20 de ani de activitate, iar evenimentul de astăzi este strâns legat de această aniversare, pentru că a reflectat activitatea noastră din 1996 și până astăzi. În cei 20 de ani de activitate IPSO a crescut și a devenit un lider pe piața de mașini agricole și utilaje din România. Dacă în urmă cu 12 ani, în 1994, IPSO Agricultură avea 24 de angajați, astăzi am trecut de 380 de persoane care lucrează în folosul fermierilor”, a spus Radu Meșină, specialist produs, în încheiere. „Am încercat să vă prezentăm astăzi o gamă de utilaje care pot realiza întreaga tehnologie de cultivare a porumbului, începând cu pregătirea patului germinativ și până la recoltare, într-un grupaj de opt tractoare, trei combine. Tractoarele au fost prezentate în agregat cu o serie de utilaje de la firmele Bernard și Kuhn, partenerii noștri. De asemenea, am avut un încărcător de la Manitou. Noi nu am încercat niciodată să vindem doar un utilaj, ci să oferim soluția adecvată fermei dumneavoastră. Nu încercăm să dăm doar un utilaj, nu ne mulțumește acest lucru, ci dorim să avem o soluție, ceea ce fermierii au nevoie, nu ceea ce ar vrea altcineva să ofere”.

Pe 14 octombrie 2016, la Săbăoani, IPSO Agricultură a adus în camp 10 modele de tractoare: 5065E, 6115M, 6130M, 6150M, 6170M, 6100MC, 6215R, 7230R, 7250R si 8370R, cu puteri cuprinse între 65 – 370CP.

IPSO Agricultură, parte a grupului francez Monnoyeur, unul dintre cei mai mari distribuitori de utilaje agricole la nivel internaţional, cu o reţea de birouri extinsă în 9 ţări, cele mai multe din Europa este lider pe piaţa de utilaje agricole din România. Compania oferă soluţii integrate producătorilor agricoli din România, piese de schimb, service în câmp şi pregătirea operatorilor.
IPSO Agricultură este importator unic autorizat al maşinilor şi utilajelor John Deere, cel mai mare producător de utilaje agricole la nivel mondial, iar paleta de furnizori include şi alte marci de renume pe piaţa utilajelor agricole, precum Manitou, Kuhn, Bednar FMT, Fliegl, Pichon, Perard, Kemper, Zurn, Geringhoff, Grasdorf, Laforge etc.

Potrivit unui studiu Eurostat bazat pe datele colectate în 2014, 65,1 la sută din românii cu vârsta de peste 15 ani nu au în meniul zilnic legume și fructe, fapt care ne plasează și în acest caz pe ultimul lor într-un top al Uniunii Europeane (UE).

Mai mult, în România, doar 2,7% din cei cu un nivel de educaţie scăzut consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi, faţă de 5,5% în cazul celor cu un nivel de educaţie ridicat.

Nu cu mult în urma noastră se situează vecinii bulgari, cu mai bine de jumătate din populaţia ţării vecin (58,6%) afirmând că nu consumă zilnic fructe şi legume.

Pe de altă parte, grecii sunt campionii UE la consumul zilnic de fructe şi legume cu un procentaj de 30,1% din populaţie, urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).

Potrivit datelor citate de Agerpres, în UE, mai mult de o treime din populaţie (34,4%) nu consumă zilnic legume şi fructe, în timp ce mai puţin de 15% (14,1%) consumă cel puţin cinci porţii în fiecare zi. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi este cea mai mare în Marea Britanie (33,1%) şi cea mai mică în România (3,5%) şi Bulgaria (4,4%).

Chiar dacă suprafaţa de teren cultivată cu fructe şi legume este mai mare decât în alte state membre, de exemplu Germania, cantitatea recoltată în România este mai mică. Anul trecut, în România a fost cultivată cu fructe o suprafaţă de 144.900 hectare de teren sau 6,2% din totalul UE, dar cantitatea de mere recoltată a reprezentat 3,6% din totalul UE, în timp ce la piersici România a fost responsabilă pentru 0,7% din producţia UE, 1,6% în cazul căpşunilor. Singura categorie de fructe la care România are rezultate mai bune sunt cireşele, ţara noastră fiind responsabilă pentru 7,7% din producţia UE, fiind devansată doar de Polonia, Italia, Spania, Grecia şi Ungaria.

Situaţia este similară la legume, unde în România a fost cultivată o suprafaţă de 151.600 de hectare, sau 7,3% din suprafaţa totală de teren din UE. Cu toate acestea, România a fost responsabilă în 2015 pentru doar 2,6% din producţia totală de tomate, 5,4% din producţia de castraveţi, 2,3% din producţia de morcovi şi doar 0,1% din producţia de dovlecei.

Un avans „mai mult decât dublu” față de cel achitat anterior fermierilor - mai exact „undeva la 130 de euro” - ar urma să fie plătit începând de „săptămâna viitoare”, promitea ministrul de resort Achim I. cu ocazia târgului de produse tradiţionale organizat pe 15 octombrie în curtea instituției pe care o păstorește.

Potrivit Agerpres, cuantumul total al avansului pe suprafaţă ar urma să fie de peste un miliard de euro, „enorm faţă de anul trecut”, mărturisește tehnocratul, atunci când, în ultimele zile din noiembrie, au fost plătite numai 262 de milioane de euro.

„Chiar dacă nu vor începe plăţile din 16 octombrie, în mod sigur săptămâna viitoare vor începe. Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăţi în avans.

Avem angajament din partea APIA şi a furnizorului de soft că modulul funcţionează corect şi că vom fi în măsură să plătim între 700.000 şi 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cererea de plată în acest an. În acest context, sper să reuşim să plătim undeva către un miliard de euro, ceea ce înseamnă enorm faţă de anul trecut, când în ultimele zile din noiembrie, din cauza întârzierilor, am plătit doar 262 milioane de euro. Şi atunci s-au făcut eforturi foarte mari pe ultima sută de metri”, a afirmat A.I.

Potrivit afirmațiilor subalternului lui Dacian Julien Cioloș, cei circa 85.000 de producători agricoli aflaţi în control, dar cu un risc scăzut de eroare, vor putea primi un avans la plăţile pe suprafaţă, cu toate că, teoretic, sumele aferente plăților destinate lor se achită decât după 1 ianuarie a anului şi după efectuarea controlului administrativ.

„Conform legislaţiei europene, avansul se poate plăti în acest an, având în vedere condiţiile specifice ale PAC (Politica Agricolă Comună, n.r.), doar dacă se face controlul administrativ. Şi atunci cei care sunt în control, 85.000 de fermieri, vor putea primi, teoretic, de la 1 ianuarie, dar am cerut la APIA ca, măcar pentru fermierii care au un risc foarte redus, la o parte dintre aceştia, să le dăm plăţi în avans. Să nu uităm că fermierii care sunt în control sunt şi cei mai mari şi au nevoia cea mai mare, pentru că ei înfiinţează cultura de toamnă. Sper să ajungă cât mai mulţi bani şi cât mai rapid (...) Acesta va fi un nou bonus pe lângă faptul că s-au primit sume substanţiale în sectorul zootehnic (...) Eu zic că fermierii din zootehnie ar trebui să fie multumiţi la acest moment”, a mai spus ministrul Agriculturii, făcând referire subtilă la afirmațiile lui Costel Caraș că au mai rămas bani nealocați după plata SCZ 7.22.

Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plafonul este de peste 890 milioane euro, cuantumul propus pentru avans fiind de 96,8861 euro/hectar, în timp ce pentru schema de plată redistributivă planul este de 94,709 milioane lei, iar avansul de 5 euro/hectar pentru nivelul 1 şi de 48,8554 euro/hectar pentru nivelul 2.

În ceea ce privește schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire) plafonul este de 531,741 milioane euro şi avansul de 57,3714 euro/hectar şi pentru schema de plată pentru tinerii fermieri de 15 milioane euro, respectiv 22,8718 euro/hectar. Sprijinul cuplat are prevăzut un plafon de 232,779 milioane euro.

Plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană (BCE) în data de 30 septembrie 2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2016.

Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2015 faţă de anul 2014 a fost 93,2% pe total, 89,3% la producţia vegetală şi 101,5% la producţia animală, anunță INS printr-un comunicat de presă.

În ceea ce priveşte valoarea serviciilor agricole, aceasta este în general nesemnificativă, în anul 2015 contribuind cu numai 1,2 % la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional.

„Producţia vegetală a înregistrat scăderi cuprinse între (-18,6 %) în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi (-4,0 %) în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia”, se mai precizează în comunicat.

La producţia animală creşterile s-au situat între (+4,7 %) în regiunea de dezvoltare Nord-Est şi (+0,3% ) în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, iar scăderile s-au situat între (-4,4 %) în regiunea de dezvoltare Sud –Est şi (-3,0% ) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

„Valoarea producţiei ramurii agricole a fost în anul 2015 de 68750 mil.lei. Cele mai mari valori s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia, urmată de regiunile Sud-Est şi Nord-Est, iar cele mai mici în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, regiune agricolă de mică importanţă”, conform documentului de presă.

Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2015 este asemănătoare cu cea din anul precedent. La producţia vegetală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (21,4%), Sud-Est (18,9%) şi Nord-Est (15,0%), iar la producţia animală revine regiunilor de dezvoltare Nord-Est (19,4%), Sud-Muntenia (15,8%) şi Centru (14,6%).

caras tanaseDin calculele recente realizate de crescătorul de bovine și deopotrivă fostului liberal, Costel Caraș, reiese că în urma efectuării plăților către fermieri a peste 58,5 milioane euro de APIA pentru vacile cu lapte eligibile (SCZ 7.22) ar rămâne mai bine de 18,4 milioane euro care ar trebui redistribuite rapid fermierilor și, altfel, ar fi evitat riscul unui nou protest.

Socotelile hârtiei arată că nu mai puțin de 200 de euro pe cap de animal eligibil ar urma să primească producătorii români de lapte în urma acestei realocări.

Caraș se teme însă că ministerul de resort și agenția de plăți vor continua să fie „confuze” cu privire la această eventuală redistribuire și se întreabă când anume acești bani vor ajunge în conturile crescătorilor de vaci cu lapte eligibile.

„Din suma totală de 76,99 milioane euro alocată pentru SCZ 7.22 (vaci lapte), APIA a plătit 58,557 milioane euro. Din total vaci eligibile au fost plătite 99,95% până la 30.09.2016. A rămas un rest de plată de 0,05% adica de 0,029 milioane euro. După plata tuturor vacilor eligibile rămâne un rest de 76,99 - 58,557 - 0,029 = 18,404 milioane euro. Acești bani, care provin de la UE, nu pot avea decât o singură destinație: redistribuirea către fermierii cu vaci eligibile. Vorbim de peste 200euro/cap de vacă eligibilă. În MADR și în APIA este o confuzie totală în legătură cu această redistribuire. Vrem un răspuns clar la întrebarea: Când se redistribuie acești bani?”, se întreabă Caraș pe pagina sa de Facebook.

Un alt personaj cunoscut mai mult din zona legumiculturii, dar care deține și vaci cu lapte – Aurel Tănase, precizează că din cauza „interpretărilor și greșelilor” DSVSA-urilor, dar și filialelor APIA din teritoriu, mulți producători de lapte nu au primit sprijinul ANT 7 (este și cazul său).

„Să se verifice corect eligibilitatea. Pe greșeli și interpretări DSVSA și APIA, chiar dacă în ferme există animale, documente, facturi, autoritățile nu le iau în seamă. Al treilea an în care nu primesc sprijinul ANT 7”, se plânge Tănase într-un comentariu la postarea lui Caraș.

Potrivit celor mai recente date APIA date publicității, în cazul schemei de plată SCZ 7.22 (Sprijinul cuplat în sector zootehnic, vaci de lapte), până la data de 30 septembrie 2016 au existat în total 3.859 beneficiari, iar autorizați la plată au fost 4.059 beneficiari.

Din totalul de 944.075 cereri unice de plată aferente Campaniei 2015 au fost emise ordine de plată pentru 98,61% din cereri, reprezentând un număr de 930.985 beneficiari, afirmă vocile autorizate APIA.

Suma totală autorizată la plată a fost de 2.033,9 mil. euro din care efectiv plătită în conturile fermierilor a fost suma de 2.027,52 mil. euro, pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național).

tabel APIA animale

Anul acesta, doar între 3.000 şi 5.000 de hectare au fost pregătite de producătorii agricoli maramureșeni pentru a fi însămânţate cu grâu, ținând cont de faptul că estimarea pentru aceste culturi era de aproape 7.000 de hectare, a afirmat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Maramureş, Virgil Tânţaş.

„Estimăm din discuţiile purtate cu fermierii că în această toamnă vor fi însămânţate cu grâu între 3.000 şi 5.000 de hectare, deşi iniţial credeam că o se ne apropiem de 7.000 de hectare. Există o orientare spre cultura triticalelor în ultimii an, deşi fermierii care cultivă au posibilitatea să-şi verifice întreaga recoltă pe piaţa regională a cerealelor”, a precizat Ţânţaş pentru Agerpres.

El a mai adăugat că o bună parte din recolta de grâu a fermierilor este valorificată pe piaţa locală printr-o mini-bursă a cerealelor organizată de Administraţia Pieţelor din municipiul Baia Mare care poate da o anumită orientare privind prețurile de achiziție a cerealelor.

„Pentru a veni în sprijinul fermierilor din judeţul Maramureş, Administraţia Pieţelor din Baia Mare organizează, anul începând cu luna noiembrie şi până în primăvara anului următor, o mini bursă locală a cerealelor care poate determina tendinţa preţului de achiziţie la grâu, dar şi la alte cereale cum ar fi porumb, orz, ovăz, secară. Preţurile sunt orientative, însă de cele mai multe ori reflectă cererea de piaţă pe ziua respectivă. Unii agenţi economici implicaţi în afaceri agricole i-au acest reper în raport cu preţurile practicate pe piaţa naţională. Mini-bursa cerealelor poate fi un barometru real pe o durată de timp fixată care vine atât în sprijinul fermierilor cât şi al potenţialilor cumpărători”, a mărturisit șeful DAJ Maramureș.

Unul dintre cei mai importanţi cultivatori de grâu din judeţul Maramureş, Ioan Mătieş, din comuna Mireşul Mare, susţine că înfiinţarea de noi culturi de grâu depinde în mare măsură de interesul industriei de panificaţie.

„O nouă cultură de grâu este motivată de interesul industriei de panificaţie, locale sau regionale. (...) Sigur, noi nu suntem mari cultivatori de grâu aşa cum ar fi sătmărenii, dar putem spune că la un nivel modest echilibrăm piaţa pe lângă necesarul de grâu necesar industriei de panificaţie pe durata a 12 luni de zile”, a menţionat fermierul, care a adăugat că ar putea cultiva în această toamnă câteva mii de hectare cu grâu pe terenurile deţinute în judeţul Maramureş şi Satu Mare.

Conform spuselor reprezentanţilor Asociaţiei Patronilor din Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase Maramureş, anual, industria locală foloseşte peste 200.000 de tone de făină pentru a oferi cumpărătorilor pâine, dar şi o gamă largă de alte produse.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în toamna anului 2015 au fost însămânțate cu grâu 1,993 milioane hectare (ha), cu secară — 8.569 ha, triticale — 83.867 ha, orz de toamnă — 292.146 ha, orzoaică de toamnă — 77.788 ha și rapiță — 471.396 ha.

Prognoza agrometeo a ANM valabilă pentru perioada 8-14 octombrie 2016 arată că, din punct de vedere al stării de vegetaţie a culturilor agricole, procesele de creştere la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) aflate în primele faze de vegetaţie (germinare, răsărire şi înfrunzire) se vor desfăşura în general normal, îndeosebi în zonele de câmpie şi în ritmuri uşor mai lente în restul teritoriului agricol, precum şi pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică.

Preşedintele ANSVSA, dr. Radu Roatiș Chețan, a propus ca asociaţiile crescătorilor de ovine și caprine să organizeze cursuri pentru certificarea personalului care poate realiza intermedierea dintre crescători si exportatori, în contextul existenţei unei pieţe negre a samsarilor de animale care creează atât prejudicii financiare, cât şi de imagine crescătorilor şi exportatorilor români, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Totodată, se mai precizează în document, a fost agreată solicitatea sprijinului organelor abilitate pentru o verificare mai intensă a transporturilor de animale ce urmează să ia calea exportului, dar si a controlului circulaţiei pe drumurile publice cu animale vii.

În acest context, nu mai devreme de data de 7 octombrie a.c., echipele de control ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicau deja amenzi în valoare de aproape 35.000 de lei, în urma controalelor desfăşurate la primele ore ale dimineţii, care vizau toate autovehiculele destinate transportului de produse alimentare şi animale vii.

Totodată, la întâlnirea de la sediul ANSVSA s-a stabilit ca asociaţiile de crescători sa trimită puncte de vedere către agenție privind posibilitatea regândirii cotelor de animale sacrificate în abatoarele de capacitate mică.

În plus, reprezentanţii oierilor şi-au luat angajamentul de a mări semnificativ numărul de exploataţii ce derulează programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie.

„Propunerile de soluționare ale probematicilor dezbătute în acest cadru vor fi discutate la începutul lunii noiembrie, cu ocazia unei noi intâlniri, când va fi definitivat şi Programul Naţional Strategic pentru anul 2017”, se mai arată în comunicat.

O echipă de specialiști din cadrul ANSVSA, condusă de preşedintele dr. Radu Roaţis Cheţan, s-a întâlnit la sediul Autorităţii cu principalii reprezentanţi ai crescătorilor şi exportatorilor de ovine şi caprine din România.

Printre temele abordate s-au numărat strategia în domeniul sănătăţii ovinelor și caprinelor, prin stabilirea acţiunilor obligatorii în cadrul Programului Naţional Strategic în scopul îmbunătăţirii statusului de sănătate a animalelor şi implicit al produselor obţinute de la acestea, programul de creştere a rezistenţei berbecilor la scrapie, promovarea exporturilor de ovine vii cu ţările terţe prin asigurarea standardelor de sănătate a animalelor, dar și identificarea de noi pieţe pentru exportul cu animale vii.

La scurt timp după ce ministerul de resort anunța sec, prin vocile sale ilustru-anonime, că Dumitru Daniel Botănoiu era eliberat din funcția de secretar de stat printr-o decizie a premierului tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, fostul oficial guvernamental a ieșit la rampă cu mulțumiri adresate atât colegilor, dar mai ales fermierilor cu care, spune el, s-a „așezat împreună la aceeași masă pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea agriculturii românești”.

„După aproape patru ani și jumătate, mă despart de colegii din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cărora aș vrea să le mulțumesc pentru sprijinul acordat. De asemenea, recunoștința mea se îndreaptă către fermieri. Ne-am așezat împreună la aceeași masă pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea agriculturii românești. Nu în ultimul rând, le mulțumesc jurnaliștilor pentru că ne-au susținut în promovarea politicilor agricole. Vă mulțumesc tuturor pentru gândurile frumoase transmise și acum, la final de mandat!”, a precizat pe pagina sa de Facebook Daniel Botănoiu.

Potrivit unui document de presă transmis redacțiilor nu cu mult timp în urmă, Dumitru Daniel Botănoiu era eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, printr-o decizie a premierului Dacian Cioloş.

„Decizia a fost publicată luni în Monitorul Oficial. Dumitru Daniel Botănoiu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în mai 2012”, se preciza în document.

Destul de discret ca personaj, Botănoiu a ținut însă, uneori, pagina 1 a publicațiilor. Pe lângă problemele legate de agricultură în rezolvarea cărora s-a implicat activ, în calitate de membru Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), acesta semna o plângere alături de șeful ANRP, George Băeşu, împreună cu restul membrilor CNCI împotriva a patru judecători care ar fi dispus ilegal acordarea unor despăgubiri fiicei fostului şef al Serviciilor Secrete Mihail Moruzow, prejudiciind statul cu 1,2 milioane lei.a

În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.

Luni, 10 Octombrie 2016 22:23

Demoshow IPSO Agricultură

Pe 14 octombrie, în localitatea Traian (județul Neamț), utilajele John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT vor fi puse la lucru în câmp, în cadrul unei demonstrații la care își vor arăta performanțele. Evenimentul organizat de compania IPSO Agricultură începe la ora 10,00.

newsletter rf

Publicitate

AGRIMAX V FLECTO 2026

aisr

Banner Andermatt Insecticide 04 300x2050px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Banner_Profesional_agromedia_RF_300x250_px 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista