În data de 27.02.2013, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, a fost primită o notificare din partea DSVSA Maramureş privind infestarea cu paraziţi a produsului macrou întreg congelat, cu origine Insule Feroe, via Olanda.
În urma recoltării de probe în cadrul Programului Strategic de către inspectorii din cadrul DSVSA Maramureş şi a efectuării examenului parazitologic s-au depistat larvele nematodului Anisakis pe viscerele abdominale.
Operatorul alimentar a iniţiat procedura de retragere a produsului neconform, sub atenta monitorizare a inspectorilor din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare Judeţene implicate în desfăşurarea anchetei.
Până în acest moment, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor au retras de la comercializare o cantitate de 80.432 de kg.
Acţiunea ANSVSA este în derulare.
Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a primit, în data de 5 martie, două notificări prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje European (SRAAF), din partea Punctului Naţional de Contact al Germaniei.
Notificările primite se referă la porumbul destinat utilizării în hrana animalelor, iar riscul identificat îl reprezintă prezenţa de aflatoxine.
Cele două notificări se referă la:
1.Aflatoxine în porumb (pentru furaje) din Serbia, via România.
În conformitate cu legislaţia în vigoare şi procedurile de funcţionare ale SRAFF, a fost notificată structura judeţeană implicată, care a demarat aplicarea măsurilor legale, cum sunt: identificarea operatorului, identificarea lotului şi a listei de distribuţie.
2.Aflatoxine în porumb (pentru furaje) din Serbia, via România şi via Olanda.
Până în acest moment, Punctul Naţional de Contact al Germaniei pentru SRAFF menţionează doar faptul că porumbul a fost încărcat în Portul Constanţa şi că s-au prelevat probe.
Din analiza acestor probe a rezultat că nivelul de aflatoxină se încadrează în limitele admise.
Datele transmise până la acest moment, prin SRAFF, privind stabilirea trasabilităţii sunt insuficiente (nu se menţionează numele operatorului din România).
România aşteaptă informaţii suplimentare prin SRAFF, pentru stabilirea trasabilităţii produsului respectiv, astfel încât să poată fi identificat operatorul din România, pentru a aplica măsurile legale.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a încheiat convenţii privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 - plăţi privind bunăstarea animalelor - păsări.
Până la această dată au fost încheiate convenţii cu următoarele bănci:
CEC BANK S.A, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, OTP Bank, Unicredit Ţiriac, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank Romania S.A., Banca Comercială Intesa Sanpaolo România.
Prin încheierea acestor convenţii, APIA emite, la cererea solicitantului o adeverinţă, prin care confirmă că solicitantul a depus cerere de ajutor pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - Pachetul b - păsări, valoarea ajutorului din cererea de ajutor, precum şi valoarea decontului justificativ, depus de acesta la APIA în perioada 16 ianuarie - 15 februarie 2013.
Valoarea creditului acordat de către instituţiile financiar-bancare va fi de până la 90% din valoarea decontului justificativ, prezentată în adeverinţa emisă de APIA conform Anexei 1 şi cu încadrarea în limita sumei cuvenite din Plăţile privind bunăstarea animalelor - Pachetul b - păsări, denominate în lei astfel:
a) pentru creditele acordate de Bancă până la data de 31.12.2013 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centrală Europeană în ziua anterioară datei solicitării creditului;
b) pentru creditele acordate de Bancă, începând cu data de 01.01.2014 inclusiv, la cursul leu/euro comunicat de Banca Centrală Europeană din data de 31.12.2013.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.
Menţionăm că Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe /acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care Creditorul le poate solicita din partea Beneficiarului (fermierului).
Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă Creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a obţine condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.
În 2012, suprafețele de porumb au înregistrat o creştere pronunţată, mai ales datorită reînsămânţării suprafeţelor plantate cu culturi de iarnă, care fuseseră afectate de ger. În 2013, interesul pentru cultura porumbului nu se dezminte, fiind susţinut de o piaţă dinamică, de niveluri de productivitate importante şi de progrese genetice constante. Analiza a fost realizată de Thibault Perinet, responsabil de misiune la FNPSM(Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi Sorg).
Uniunea Europeană: o scădere uşoară în 2013
Suprafeţele însămânţate din UE sunt estimate să scadă uşor în 2013, cu circa 2 %, după creşterea semnificativă din 2012 (5 %). Trebuie precizat că această creştere a suprafeţei s-a datorat, anul trecut, unor factori structurali precum: progresul genetic şi agronomic, cererea mondială - aflată şi ea într-o creştere structurală, o rentabilitate atrăgătoare pentru agricultori, dar şi o serie de factori conjuncturali. Într-adevăr, gerul din iarnă determinase un număr mare de producători să îşi reînsămânţeze culturile de primăvară. Dacă nu vor exista accidente climatice, se estimează că, deşi anul acesta vor înregistra o scădere uşoară faţă de 2012, suprafeţele de porumb vor rămâne la un nivel ridicat, respectiv cu aproape 5 % peste media ultimilor trei ani şi la un nivel-record pentru al doilea an, după 2012.
În Europa de Est, suprafețele de porumb sunt în creştere
Se estimează că scăderea uşoară a suprafețelor însămânțate din Uniunea Europeană va fi compensată de o creştere în acest sector în Europa de Est, de circa 2 %. Astfel, suprafețele destinate producției de porumb sunt estimate să crească în Ucraina şi Rusia cu 5-8 % (față de 4,3 şi, respectiv, 3,8 milioane ha, cât au totalizat acestea în 2012), în principal datorită unei economii propice, a unor noi posibilități de export (piața chineză, care se deschide în momentul de față porumbului ucrainean), însă şi în detrimentul suprafețelor de sfeclă de zahăr, care sunt estimate să scadă în ambele țări în 2013. Mai mult, în sudul Rusiei, lipsa zăpezii expune culturile de iarnă înghețului, fapt care ar putea conduce la reînsămânțări în primăvară.
O atractivitate constantă a geneticii de calitate, cu efect asupra stocurilor de semințe
În ciuda faptului că suprafețele destinate multiplicării semințelor s-au situat la niveluri foarte importante în 2012, producțiile medii slabe (cauzate de temperaturile foarte ridicate din luna august), combinate cu o cerere foarte dinamică, au avut un impact semnificativ asupra disponibilului actual de semințe de porumb. Să ne amintim că, la 30 iunie 2012, stocurile erau deja destul de scăzute în UE (reprezentând 32 % din consumul întregului an). Într-un context în care cultura porumbului oferă niveluri de rentabilitate interesante pentru producători, interesul pentru materialul genetic a crescut. Acesta oferă niveluri de randament mai bune, precum şi o rezistență mai bună la secetă sau la dăunători. Investițiile în semințele de calitate superioară asigură, în acest context, un procent de rentabilitate mai ridicat, iar acest lucru constituie o tendință generală, care se pare că va continua în anii care vin.
Jean-Paul Renoux, consultant tehnic AGPM (Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb) are câteva sfaturi pentru fermierii care cultivă porumb, preluate din site-ul maiz info.
De calitatea implantării unei culturi depinde adesea, în mod decisiv, nivelul producţiei medii. Aşadar, starea orizontului de însămânţare este esenţială. Astfel, el trebuie să fie suficient de tasat - însă nu exagerat - şi să conţină suficient pământ mărunţit. Prin diversele lucrări ale solului se are în vedere asigurarea unei structuri a solului care să favorizeze înrădăcinarea şi răsărirea.
Discontinuităţile de profil în sol sunt de evitat. Porumbul prinde rădăcini mult mai bine în soluri omogene, chiar şi puţin tasate, decât într-un sol cavernos sau cu orizonturi succesive, cu porozităţi foarte variabile.
Tranziţia dintre patul germinativ şi orizontul creat de utilajele de trecere trebuie să fie treptată, dat fiind faptul că sevrajul (care intervine odată cu instalarea definitivă a sistemului radicular, în stadiul de 4-5 frunze) este o perioadă delicată în dezvoltarea tinerei plante de porumb. La fel, „tălpile” create în urma lucrărilor solului sau straturile de sol compactate în urma trecerilor utilajelor (mai ales a celor acţionate prin priză de forţă), care împiedică sau încetinesc pătrunderea rădăcinilor principale în orizonturile profunde, limitează accesul plantei la rezerva de apă din sol, de care porumbul, chiar şi în regim irigat, depinde foarte mult în timpul verii.
Pentru a atinge acest obiectiv, indiferent de utilajul folosit sau de etapa de lucru - arat sau trecere, trebuie intervenit atunci când solul este suficient zvântat. Pregătirea patului germinativ - care are loc devreme, la solurile argiloase, şi în ultimul moment, la solurile cu tendinţă mai mare de bătucire - va trebui efectuată cu cât mai puţine treceri posibile.
Nu există o pregătire ideală a solului; ea ţine întotdeauna de climă, zilele disponibile, nivelul de dotare tehnică şi mărimea exploataţiei. Trebuie evitată mai ales uscarea solului între diversele treceri şi păstrat un grad suficient de tasare a solului, pentru a păstra umiditatea acestuia.
Prezenţa resturilor vegetale din cultura precedentă la suprafaţa solului (care tinde să împiedice bătucirea solurilor lutoase, prin efectul de „mulci”) are dezavantajul de a adăposti şi conserva anumite specii de dăunători şi de paraziţi vegetali. Aceste reziduuri sunt totodată un obstacol în lucrările timpurii de combatere a buruienilor, operaţiune care are cea mai mare eficacitate într-un astfel de stadiu.
Implantarea unei culturi într-un climat continental prezintă anumite dificultăți. Perioadele propice lucrărilor solului şi semănatului sunt deosebit de scurte. Totuşi, în timpul verii, o cultură de porumb, care este adesea supusă unor factori de stres hidric importanţi, va depinde foarte mult de calitatea înrădăcinării. Lucrările de pregătire a solului reprezintă o acțiune esențială. Pregătirile de toamnă, de dinaintea brumei, sunt adesea de preferat. Aratul este şi el deseori necesar pentru îngroparea corectă a resturilor vegetale din cultura de porumb anterioară, însă nu este indispensabil. Gradul de zvântare a solului contează mai mult decât utilajul folosit.
Se optează frecvent pentru simplificarea lucrărilor solului, din motive economice şi care țin de începutul pregătirii unei sole, însă acest procedeu nu are numai avantaje.
În zilele următoare, meteorologii prognozează temperaturi în uşoară creştere. Perioada se va caracteriza printr-un regim termic normal al aerului, în aproape toată ţara. Vom avea temperaturi minime de -6 grade Celsius, iar cele maxime vor înregistra valori de până la 12 grade Celsius, la nivelul întregii ţări. Referitor la starea de vegetaţie a culturilor agricole, pe ansamblu, atât la speciile de camp, cât şi la cele pomi-viticole, se va menţine starea de repaus vegetativ. Totodată, condiţiile agrometeorologice prognozate vor determina reluari lente de vegetaţie, îndeosebi la culturile de toamnă din zonele de câmpie. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor înfiinţate în perioada optimă va fi bună şi medie, iar în semănăturile tardive, starea de vegetaţie se va prezenta medie şi slabă.
Chiar dacă a existat o întârziere generată de aprobarea bugetului la nivelul Parlamentului, conform celor declarate de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, cu ocazia conferinţei de lansare a campaniei "PNDR vine în satul tău", săptămâna aceasta va fi aprobat actul normativ privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură, aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură.
Potrivit ministrului MADR, acum nu mai este nicio problemă legată de aprobarea prin Hotărâre de Guvern a actului normativ, mai ales că, acum, bugetul a fost aprobat la nivelul Parlamentului, iar legea a fost promulgată. Vor fi bani atât pentru plăţile directe, cât şi pentru cele pe cap de animal. "Va fi aprobată Hotărârea de Guvern şi vom începe toate plăţile către fermieri. A fost, dacă vreţi, o întârziere generată de aprobarea bugetului la nivelul Parlamentului. Bugetul a fost aprobat, legea a fost promulgată, plăţile vor începe către fermieri, atât pe zona de plăţi directe, cât şi pe cap de animal. Bugetul MADR este suficient pentru a plăti toate angajamentele şi toţi banii către fermieri, de care au nevoie mai ales în această perioada", a declarat şeful MADR. Tot în această săptămână vor fi anunţate şi măsurile planificate pentru a preîntâmpina problemele avute cu seceta în 2012. MADR se va asigura că vor fi irigate suprafeţe mai mari decât anul trecut.
Mai mult de 1.500 de cazuri cu virus Schmallenberg au fost detectate în mai multe zone din Marea Britanie, conform datelor publicate de guvernul englez, citat de The Guardian.
Virusul provoacă anormalităţi la fetuşii de oaie şi vacă.
Agenţia pentru Sănătate şi Analize Veterinare, componentă a Departamentului pentru Mediu, Mâncare şi Dezvoltare Rurală (DEFRA) din Marea Britanie, a confirmat faptul că virusul Schmallenberg a fost detectat în mai multe zone din Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia.
Virusul a apărut în Olanda şi Germania în anul 2011 şi a fost denumit aşa după localitatea din Germania unde a fost detectat prima dată. Provoacă anomalii la fetuşi, iar la animalele mature provoacă febră, scăderea apetitului şi scăderea producţiei de lapte.
În Anglia a apărut la începutul anului 2012. Se lucrează la un vaccin, care este în etapa de testare.
Răspândirea bolii va putea fi monitprizată abia când vor făta oile, iar Uniunea Naţională a Fermierilor englezi a făcut demersuri către govern pentru a urgenta realizarea vaccinului.
Joanne Pugh, de la Asociaţia Naţională a Oierilor, a declarat la BBC: "Virusul are un impact incredibil de mare în turmele de oi şi a provocat deja multe pierderi."
Iniţiativa Donau Soja are ca obiectiv dezvoltarea unei resurse europene de proteină vegetală din soia, nemodificată genetic, prin acţiuni de stimulare a creşterii suprafeţelor însămânţate în bazinul dunărean şi zonele adiacente din Europa.
Până în prezent, Austria, Germania, Ungaria, Slovenia, Elveţia, Serbia, Bosnia & Hertegovina şi Croatia au semnat declaraţia. În perioada imediat următoare vor mai semna Polonia şi Italia. În data de 6 februarie 2013 şi România a aderat la iniţiativa Donau Soja.
În zilele de 26 şi 27 februarie 2013, Asociaţia Donau Soja a organizat, în zona de vest a României - Timişoara şi Oradea - două evenimente de informare a fermierilor, procesatorilor, autorităţilor locale şi presei despre programul său de creare şi securizare a resursei europene de proteină vegetală nemodficată genetic şi de stimulare a creşterii suprafeţelor însămânţate cu soia în regiunea Dunării. La aceste evenimente au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conducerea Donau Soja şi experţi în agricultură din România şi Austria.
Asociaţia Donau Soja va continua programul de informare a comunităţii agricole şi industriale din România, prin organizarea unui eveniment la Galaţi, pe data de 7 martie 2013.
Documentele care stau la baza acestei iniţiative şi modul în care proiectul va fi implementat în diferitele ţări participante se găsesc pe site-ul asociaţiei. Asociaţia Donau Soja este o organizaţie neguvernamentală, independentă, internaţională, non-profit, cu sediul la Viena şi este deschisă primirii de noi membri din rândul societăţilor care activează în agricultură, industria de procesare, comerţul sau cercetarea agricolă din România. Obiectivele pe termen lung ale Asociaţiei Donau Soja sunt realizarea unei mărci de origine şi calitate pentru proteina vegetală nemodificată genetic din bazinul dunărean, mărirea suprafeţelor cultivate cu soia, creşterea profitabilităţii fermierilor, stimularea şi finanţarea cercetării pentru soia (material semincer şi tehnologii agricole) şi facilitarea accesului fermierilor la programe de instruire/pregătire şi transfer de know-how.
Industria alimentară din România se confruntă cu grave probleme în ceea ce priveşte producţia fiscalizată, implicit cu evaziunea fiscală. Unul dintre domeniile vizate în orice analiză este morărit-panificaţia. “Multe fabrici de pâine au încheiat anul 2012 cu pierderi, datorită fiscalităţii excesive, care a dus la o creştere a evaziunii”, spune Aurel Popescu, preşedinte ROMPAN.
Pentru a identifica soluţiile pentru rezolvarea problemei, pentru a insist ape reducerea TVA pe lanţul grâu-făină-pâine, Consiliul director ROMPAN organizează mâine, 7 martie, orele 12, Conferinţa Naţională a Morarilor şi Brutarilor, care va avea loc la Sala Madgearu din Complexul Romexpo.
Au fost invitaţi factorii decidenţi, respectiv prim-ministrul Victor Ponta, viceprim-ministrul Daniel Chiţoiu, ministru de Finanţe, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, Şerban Pop, preşedinte ANAF, Mihai Ţurcanu, preşedinte ANSVSA, Bogdan Cristian Nica, preşedinte ANPC.
La intrarea în sala de conferinţă se va organiza o expoziţie cu produse de panificaţie şi produse făinoase, care să arate potenţialul acestui domeniu.
Comisia Europeană a publicat un studiu care analizează valoarea, pentru UE, a sistemului de protecţie a denumirilor pentru alimente şi produse agricole – Indicaţie Geografică –GI.
60% din vânzările acestor produse se fac în ţările de origine, 20% sunt în alte ţări din UE, iar alte 20% sunt exportate în afara UE.
Exporturile în afara UE aduc 11,5 miliarde euro, cele ami multe fiind în USA (30%), Elveţia şi Singapore (7% fiecare), Canada, China, Japan şi Hong-Kong (6% fiecare).
Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, apreciază rezultatele. "Indicaţia Geografică adduce 54,3 miliarde euro în toată lumea şi reprezintă 15 % din totalul exporturilor de mâncare şi băuturi. Aceste rezultate ne demonstrează importanţa pentru economia UE şi ne motivează să continuăm eforturile de susţinere a acestui sistem. IG este cheia care generează valoare adăugată locală, adică locuri de muncă. Fermierii fac agricultură viabilă în zone rurale şi noul Regulament al Calităţii, care intră acum în uz, va da o nouă valoare muncii lor”.
În perioada 2005-2010, vinurile au adus 56% din vânzările de produse agricole cu denumire protejată din UE, respective 30,4 miliarde euro, produsele agricole şi alimentele au constituit 29%, respective 15,8 miliarde euro, băuturile alcoolice au reprezentat 15% , 8,1 miliarde euro, iar vinurile aromatice au adus 0,1% , adică 31,3 milioane euro.
Studiul analizează şi calitatea premium a produselor care au IG, comparativ cu cele care nu au IG. Produsele cu IG se vând de 2,23 de ori mai scump decât celelalte.
La SIMA, cel mai mare târg de mecanizare, desfăşurat în cadrul Salonului Internaţional pentru Agricultură de la Paris, Massey Ferguson a lansat tractorul de 6600, o adevărată vedetă americană. Noua serie are motoare în 4 cilindri, cu opţiuni de transmisii Dyna-4, Dyna-6 şi Dyna-VT.
Daciana Sârbu la Bruxelles: “Noua Politică Agricolă Comună a UE trebuie să recompenseze agricultorii pentru beneficiile publice oferite.”
Eurodeputata PSD, membră în Comisia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI) din PE a prezentat, în calitate de raportoare de aviz, opinia acestei Comisii cu privire la Programul general de acţiune pentru mediu al UE până în 2020 – “O viaţă bună, în limitele planetei noastre”.
“Cele trei măsuri de mediu propuse de Comisia Europeană în noul pachet legislativ şi votate în Comisia AGRI, respectiv diversificarea culturilor, stabilirea zonei de interes ecologic şi pajiştile permanente, sunt o garanţie că agricultura europeană face eforturi să devină o agricultură mai sustenabilă, însă este important ca producătorii să fie mai bine sprijiniţi, a subliniat deputata europeană. Noua Politică Agricolă Comună trebuie să recompenseze corespunzător agricultorii pentru beneficiile publice oferite.”
Daciana Sârbu a indicat în mesajul său şi două categorii de producători ce ar trebui să primească mai multă susţinere, datorită avantajelor pe care activitatea lor le aduce atât consumatorilor, cât şi mediului: micii femieri şi fermierii bio.
“Vreau să subliniez că practicile agricole sustenabile, precum agricultura ecologică, ar trebui sprijinite mai mult, datorită impactului redus asupra mediului, pe lângă avantajele evidente legate de sănătatea consumatorilor. De asemenea, ar trebui încurajate lanţurile scurte de aprovizionare, care înseamnă nu numai protecţie sporită a mediului, ci şi beneficii considerabile pentru consumatori, ce se pot bucura astfel de alimente de înaltă calitate produse local, precum şi suport pentru micii producători, o resursă esenţială a agriculturii europene”, a susţinut Daciana Sârbu în Comisia AGRI.
Eurodeputata a semnalat, de asemenea, necesitatea interzicerii pesticidelor cu efecte nocive asupra coloniilor de albine, dat fiind rolul extrem de important pentru agricultură al acestora.
“Sectorul agricol se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi creşterea cererii de alimente la nivel mondial, resursele naturale limitate, dar şi efectele - resimţite din ce în ce mai puternic - ale încălzirii globale. Conform Agenţiei Europene de Mediu, acest sector este responsabil de aproximativ 9,5% din emisiile de carbon înregistrate în Europa. Dar, în acelaşi timp, agricultura şi pădurile joacă un rol extrem de important în combaterea efectelor schimbărilor climatice, contribuind la stocarea carbonului sau la menţinerea biodiversităţii, în cazul agriculturii durabile.”
Comisia Europeană intenţionează să introducă, pentru perioada 2013-2020, cel de-al şaptelea program de acţiune pentru mediu. Noul program urmăreşte ca toate obiectivele existente din acest domeniu să fie abordate într-un cadru comun, sprijinind tranziţia către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi cu emisii reduse de carbon, care să sporească şi să protejeze capitalul natural şi să contribuie la menţinerea sănătăţii populaţiei.
ANSVSA: Până în acest moment, nu se confirmă suspiciunea asupra unei unităţi din România că a livrat în Grecia carne etichetată incorect.
Autoritatea pentru Alimentaţie Publică din Grecia a informat mass-media, în data de 28 februarie, că a descoperit carne de cal, importată din România, etichetată drept carne vită.
Neexistând o notificare oficială prin Sistemul Rapid de Alertă, ANSVSA a luat legătura cu Autoritatea elenă, pentru a obţine informaţii detaliate.
Având în vedere precedentul din data de 8 februarie, până la obţinerea tuturor datelor necesare, sau până la apariţia unei posibile notificări oficiale, conducerea ANSVSA a dispus imediat verificări la unitatea care a fost indicată că ar fi livrat carne în Grecia şi recoltare de probe din loturile incriminate.
În data de 1 martie, autorităţile din Grecia au încercat iniţierea unei alerte prin Sistemul Rapid de Alertă, privind posibila fraudare a cărnii de bovină de către o unitate din România.
După analiza informaţiilor primite, Comisia Europeană a considerat acţiunea nejustificată şi nu a validat alerta, considerând datele primite de la autorităţile din Grecia insuficiente.
Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară a finalizat, în data de 3 martie, analizele pentru probele prelevate din loturile incriminate, iar rezultatul a fost negativ pentru carne de cal.
Rezultatele, până la acest moment, ale verificărilor ANSVSA arată că fraudarea cănii nu a fost făcută la unitatea din România, iar pentru finalizarea anchetei încă se aşteaptă date suplimentare de la autorităţile din Grecia.