D`ale gurii - REVISTA FERMIERULUI

Șeful AGROSTAR, Nicolae Ștefan, a recunoscut în exclusivitate pentru Revista Fermierului că negociază atât cu parlamentari PSD, cât și cu omologi de-ai lor din PNL în vederea convingerii acestora (fie a unei singure facțiuni, fie a amândurora) să modifice Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic, act normativ care aduce atingere gravă bunăstării oierilor români.

 

Negocierile AGROSTAR cu principalele partide politice vor avea loc în perioada următoare, în condițiile în care actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, pare a susține demersul legislativ de schimbare a legii cu pricina. Ștefan recunoaște însă că și-ar dori în plus ca atât PSD, cât și PNL să achieseze la dorința de modificare a actului normativ buclucaș, chiar dacă mulți dintre membrii Comisiilor de Agricultură din Parlament sunt printre altele și... vânători. Șeful AGROSTAR se teme însă de un posibil refuz al partidelor, situație care, în accepțiunea sa, ar fi „gravă” pentru oieri.

 

Dacă lucrurile vor ieși rău pentru crescătorii de oi, Nicolae Ștefan spune că singura soluție este de continuare a protestelor și după Sărbătorile de iarnă.

 

„Noi primul pas l-am făcut. Am avut o primă discuție cu ministrul Agriculturii (n.r. - Achim Irimescu), iar cu acesta am făcut un parteneriat pe zona aceasta, să ne susținem reciproc. El va face modificări la lege, astfel încât să găsim o soluție să suspendăm cumva aplicarea sa pe perioada de iarnă, să nu-i mai blocheze pe oameni cu oile, să-i lase până-n primăvară și, paralel cu acest demers, să schimbăm actul normativ. Marți (n.r. - 15 decembrie 2015) vom cere o discuție la Comisia pentru Agricultură. Și eu am discuții paralele și cu grupul PSD, și cu grupul PNL, să văd care este mai sincer și care vrea să preia din timona demersului modificării acestei legi.

 

Eu știu însă că va fi măcel. I-am spus și lui Nea' Marcel (n.r. - Marcel Andrei, vicepreședinte AGROSTAR și lider al oierilor): «Pe 15 o faci, dar va trebui și în ianuarie!». Acțiunea asta pe care o facem acum, semnalul acesta pe care îl dăm - și am înțeles că vor veni în București undeva la 2.000 – 3.000 de ciobani din țară - ăsta va trebui cumva să continue și după Sărbători. Vor spune cei cărora ne adresăm cu protestele că am urlat, am țipat, dar degeaba; ne va trece. Eu m-am asigurat deja de sprijinul Ministerului, facem acțiunea aceasta, suntem în negocieri și cu grupurile astea (să vedem care din ei sunt dispuși să preia modificările) astfel încât să semnăm un acord fie cu PSD, fie cu PNL, fie cu ambele. În cazul nedorit în care nu semnăm cu niciunul, atunci va fi foarte grav pentru noi. Încercăm să vedem ce putem face. Important este că ne susține Ministerul. Dacă MADR, Guvernul susțin modificarea legii, pentru oamenii noștri este o bilă albă”, a afirmat președintele AGROSTAR.

 

Că este aproape de oieri, cel puțin verbal (deocamdată), Achim Irimescu dă dovadă prin declarațiile sale.

 

„Eu le-am dat dreptate în mare parte. Faptul că s-a limitat numărul de câini, faptul că nu-i lasă să pășuneze ridică mari probleme oierilor. Ministerul poate veni cu amendamente la actul normativ, dar pentru asta, sigur, avem nevoie a fermierii să vină la noi, iar noi să mergem pe circuit”, a spus ministrul Agriculturii, chiar dacă cu jumătate de gură a recunoscut totodată că nu este fanul protestelor: „Dacă asta este singura cale (n.r. - protestele oierilor), asta este. Eu le-am spus însă - dacă noi inițiem procedura pentru amendarea legii, n-au de ce să mai demonstreze. Îi așteptăm să vină la discuții”.

 

Crescătorii de oi nu mai au răbdare (și încredere deopotrivă) și se plâng însă că deja au început să primească amenzi de la reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu pentru „distrugerea faunei” ca urmare a tranzitării terenurilor agricole, motiv pentru care au și organizat acest protest de amploare. Și asta pe lângă abuzurile vânătorilor (câini împușcați etc., acțiuni semnalate de oieri încă din primăvară).

 

În opinia lui Nicolae Ștefan, acest protest ar fi trebuit să aibă loc imediat după aprobarea actului normativ, însă oierii din AGROSTAR au fost reticenți.

 

„Ca vânătorii să intre pe terenul oierilor și să le împuște animalele, să n-ai dreptul decât la nu știu câți câini, să nu poți pe această perioadă de iarnă să-ți muți oile, să le pășunezi; cineva le-a dat crescătorilor de oi niște interdicții foarte urâte. Mai nou, se pare că există o circulară în teritoriu la Garda Națională de Mediu (GNM), bază pentru a-i amenda pe capete pe oieri pentru că «distrug fauna». Pe proprietatea mea eu n-am voie să pasc oile? E o nebunie!”, a spus Nicolae Ștefan.

 

„Eu tot i-am dus pe colegii mei pe la comisiile parlamentare. La Comisia de Mediu nu m-am băgat pentru că eu l-am rugat ieri pe Achim să facem o discuție patronată de Agricultură și cu reprezentanții Mediului, și cu noi. Vrem să facem o comisie interministerială, să-i atragem pe cei de la Mediu și să-i determinăm să cedeze din nebunia aceea pe care au scris-o acolo. Ieri (n.r. - 10 decembrie a.c.) am avut marea întâlnire cu Achim (n.r. - Irimescu) la ora 14. El susține în totalitate schimarea legii, dar din păcate cred că au fost interese mari prin Parlament. Au amețit-o, au zăpăcit-o (n.r. - Legea vânătorii). Cred că vânătorii ăștia au acolo o putere de lobby mai mare decât au membrii AGROSTAR. Ai noștri (n.r. - Sindicatul Crescătorilor de Ovine prin Marcel Andrei, vicepreședinte Agrostar), din păcate, nu m-au ascultat. Eu în momentul în care am văzut că totuși iese legea, le-am zis că neapărat trebuie să schimbăm strategia și să trecem la acțiuni de presiune pentru că actul normativ avea să treacă până la urmă de Legislativ. Așa s-a și întâmplat. Eu i-am spus lui Marcel Andrei că nu este în regulă, că legea va fi pusă în aplicare și că se va trezi la iarnă că va veni și va plânge. Acum, când au început cu amenzile și au început cei de la Garda Națională de Mediu (GNM) să-și ia atribuțiunile în serios, gata s-a declanșat apocalipsa”.

 

Oierii, din nou în stradă. Cine. De ce. Unde.

 

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe AGROSTAR protestează marți, 15 Decembrie, 2015, în fața Parlamentului (intrarea Izvor), începând cu ora 12.00, față de prevederile din Legea vânătorii, care încalcă grav dreptul la proprietate, interzic înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetice și limitează numărul de câini pe care crescătorul de animale îl poate deține.

 

„Legea 407/2006 a suferit, în decursul timpului, nenumărate modificări, dar odată cu modificările aduse în anul 2015 apare o noutate, și anume aceea că «pe terenul proprietate crescătorul de animale nu mai poate pășuna». Concret, articolul 23 din Legea 149/2015 dispune: «(1) În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ...c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie», a precizat secretarul general al AGROSTAR, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

 

Practic, se menționează în document, legiuitorul nu face altceva decât să încalce flagrant dreptul de proprietate statuat de art. 44 din Constituția României. Practic, agricultorilor care cresc animale „li se suspendă dreptul de proprietate”. Prin acest act normativ, legiuitorul uită atributele conferite de dreptul de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia.

 

„Totodată lit.e a aceluiași articol dispune: «e) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;», faună pe care legiuitorul a avut grijă să o definească, potrivit lit.m), art.1 din Legea 407/20016 - «(...) faună de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;», explică Horațiu Raicu.

 

Mai pe înțelesul tuturor, dacă există doi iepuri sălbatici în cultură, nu mai poți face nimic.

 

Nu în ultimul rând, legiuitorul s-a îngrijit și de numărul de câini care pot păzi turma, limitând numărul acestora.

 

Este total anormal ca într-un an în care agricultura a fost lovită crunt de secetă, se arată în comunicat, pentru care nici până în acest moment nu s-au acordat despăgubiri, să promovăm un astfel de act normativ, care nu face altceva decât să mai pună o povară în plus pe umerii agricultorilor și așa decapitalizați. În loc să facem politici agricole durabile, venim cu tot felul de acte normative în măsură să pună piedici.

 

O altă „bubă” în capul oierilor a apărut tot ca urmare a modificării Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic. Aceiași parlamentari români au stabilit că, la şes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permişi doi, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cine o încalcă, riscă amenzi de până la 1.500 de lei. Crescătorii de oi sunt revoltaţi şi spun că nu pot păzi sute de ovine cu doar trei câini, aşa cum cred parlamentarii.

 

Completarea Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic a fost făcută după ce vânătorii au reclamat că animalele folosite pentru paza turmelor omoară iepuri şi căprioare. Soluţia găsită a fost limitarea, prin lege, a numărului de câini pe care ciobanii au voie să-i crească. Cei de la şes au dreptul la un singur animal.

 

Datele AGROSTAR relevă că țara noastră deține circa opt milioane de ovine și oieri, undeva la 300.000-400.000. (Ionel Văduva)

Sorin Radu, noul secretar de stat care are în subordine cele două agenții de plăți (AFIR și APIA) - entități care pompează bani grei în sectorul agroalimentar românesc – a acceptat să vorbească cu presa de specialitate despre strategia pe care domnia sa o va avea în ceea ce privește diminuarea birocrației atunci când vine vorba accesarea fondurilor FEADR.

 

În acest context, potrivit spuselor sale, în perioada următoare, el plănuiește să declanșeze o serie de consultări cu factorii implicați în tot ceea ce înseamnă procesul complex al accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală, respectiv al implementării proiectelor aferente, „la toate nivelurile”. Radu îi vizează însă în primă instanță pe potențialii beneficiarii de fonduri FEADR, cei care se lovesc frecvent de problemele generate de birocrație.

 

„Mă refer și vizez cu precădere beneficiarii programelor de finanțare. Ei sunt cei care se izbesc de aspectele, de problemele birocratice. În măsura în care ele există în diferitele etape ale implementării unui proiect, ei sunt cei care pot oferi un feedback real, obiectiv, în ceea ce privește redundanțele, cerințele care poate sunt inutile, sunt împovărătoare în întreg parcursul unui proiect”, a declarat pentru Revista Fermierului, Sorin Radu. „Acolo unde va fi posibil, vrem să reducem birocrația, să reducem cantitatea de hârtii, de avize, de adeverințe, dacă ele își probează inutilitatea și irelevanța în raport cu cerințele programului”.

 

Mai mult, domnia sa a acceptat să ne trimită spre publicare în EXCLUSIVITATE nota transmisă de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin care se confirmă clasarea lucrării nr. 40396/A/II/17.09.2013 care îl viza direct, documentul cu numărul 30496/G/II/09.07.2013 fiind disponibil aici.

 

Exact cu trei ani în urmă, cei de la Ziarul Puterea dezvăluiau că oficialul (pe atunci) al APDRP 6 Satu Mare, Sorin Radu, era suspectat de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de conflict de interese şi de stare de incompatibilitate.

 

Motivul pentru care inspectorii de integritate efectuau verificări pe numele lui Sorin Radu era că acesta ar fi „uitat” să declare averea pe care o deţinea în realitate. Mai mult decât atât, titra cotidianul bucureștean, un tânăr afacerist, apropiat al actualului secretar de stat Sorin Radu, ar fi derulat contracte de consultanţă cu fonduri gestionate de oficialul guvernamental, „cu încălcarea prevederilor legale”.

 

În practic primul său interviu acordat presei în calitate de secretar de stat, Sorin Radu explică: „A existat o anchetă a ANI în baza unei sesizări despre care nu am foarte multe informații/cunoștințe. Mi s-au imputat așa-zise inadvertențe în declarația de avere. Erau suspiciuni cum că aș fi desfășurat anumite tranzacții dubioase și aș fi avut, bineînțeles, și venituri necuvenite. Este absolut neadevărat. Ancheta ANI s-a desfășurat, iar ea s-a soldat cu un verdict favorabil în ceea ce mă privește. Nu s-a confirmat absolut nimic din toate acele chestiuni sesizate. Sunt în posesia adresei oficiale a ANI care certifică ceea ce afirm acum. Nu am niciun fel de frământare și îndrăznesc să spun că am avut o conduită normală în exercitarea atribuțiunilor de serviciu”.

 

Alături de avizul departamentului juridic al Ministerului Agriculturii, și avizul ANI este cerut mai nou de actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, tuturor subalternilor cu funcții importante din sistem. Așa cum am menționat anterior, Sorin Radu deține un astfel de document, următorul pe lista lui Irimescu la control fiind chiar Szakál András Zsolt. Și asupra domniei sale planează anumite suspiciuni de pe vremea când deținea funcția de director executiv al GAL Progressio.

 

Birocrația nu a fost însă singurul subiect abordat. Vă spunem doar atât: Sorin Radu a abordat inclusiv zona plăților pe bunăstare animală și pe agromediu...

 

Lectură plăcută.

 

Revista Fermierului: Ce ați discutat cu subalternii dumneavoastră în prima ședință pe care ați avut-o cu aceștia la sediul MADR?

 

Sorin Radu: Joi (n.r. - 3 decembrie 2015) am avut primele discuții cu conducerile celor două agenții de plăți (n.r. - AFIR și APIA). Acestea s-au axat în principal pe problematica plăților care constituiau un obiectiv pentru acest final de an. Au mai rămas totuși câteva chestiuni de lămurit în privința cuantumului pe care vom reuși să-l plătim, în limita angajamentelor care s-au luat.

 

R.F.: Despre ce sume vorbim și care sunt direcțiile către care vor pleca acești bani?

 

S.R.: Totalizând cifrele la cele două agenții, vorbim de o sumă de aproximativ 400 de milioane de euro. Practic, acești bani se împart în trei categorii. În primă instanță, nu mai puțin de 250 de milioane euro ar urma să revină AFIR pentru plăți în acest an (sume alocate în contul proiectelor pe investiții, avansuri la proiectele pe Măsurile 125 și 322, o parte pe programarea anterioară și o sumă de circa 100 de milioane de euro aferente unor proiecte care vor intra pe tranziție). Pe zona APIA sunt și aici sume cu certitudine care vor fi plătite undeva în cuantum de 67 de milioane de euro pe măsura de bunăstare.

 

R.F.: Dar pe zona de agromediu? La ce cuantum al plăților să ne așteptăm și când vor intra banii în conturile fermierilor?

 

S.R.: Pe zona de agromediu este o discuție mai complicată. Avem din nefericire constrângeri în continuare cu aplicația informatică în care se lucrează la APIA. Nu avem în momentul de față o certitudine în privința faptului că vom reuși să efectuăm aceste plăți.

 

R.F.: Opinia publică a monitorizat cu atenție acele mișcări la nivelul conducerii APIA și AFIR din ultima vreme. Cine este până la urmă noul șef la APIA?

 

S.R.: În momentul de față, director general interimar la APIA - și l-am și avut și pe el partener de discuție astăzi (n.r. - 3 decembrie 2015) la analiza pe care am efectuat-o - este domnul Mihail Spătărelu Puțintei. Mai departe de acest lucru, sigur, rămâne să fie luată o decizie pe marginea formulei în care va funcționa conducerea APIA în perioada următoare (vorbim de o perspectivă mai îndelungată). Mihail Spătărelu Puțintei este la conducere în momentul de față și sunt convins că ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, va informa opinia publică imediat ce se vor produce orice fel de alte schimbări la nivelul managementului APIA.

 

R.F.: În ceea ce privește șefia AFIR, Szakál András Zsolt este confirmat pe poziția de director general? Există ordinul semnat de ministrul Irimescu?

 

S.R.: Dânsul (n.r. - Szakál András Zsolt) are decizia de numire pe această funcție de director general interimar începând cu data de 2 decembrie. Și dânsul a participat astăzi (n.r. - joi, 3 decembrie 2015) la toate discuțiile despre care făceam vorbire. Este în exercițiu în acest moment.

 

R.F.: Care sunt prioritățile domniei sale? Presupun că șeful AFIR v-a prezentat obiectivele de urmat în perioada următoare...

 

S.R.: Venind și eu din sistem, sunt familiarizat în mare măsură cu toate activitățile și obiectivele din agenda AFIR. Prioritatea zero în momentul de față (în ceea ce privește această agenție) este reprezentată de efectuarea plăților în cuantumul în care s-au luat angajamentele, mai exact acele circa 250 de milioane de euro.

 

Pregătim și discutăm și despre noile sesiuni de depuneri de proiecte pentru fonduri FEADR începând cu 2016, pe măsurile aferente noilor programe de finanțare. Avem în vedere măsuri de eficientizare a managementului la toate toate nivelurile în cadrul AFIR.

 

R.F.: Dar cu birocrația cum vă veți lupta?

 

S.R.: Accesul dificil la cofinanțare nu este cauzat neapărat de o birocrație care rezultă din cerințele programului de finanțare. Este un cadru mai riguros, mai rigid, în care s-au desfășurat și instituțiile financiar-bancare. Poate că asta ar fi o problemă sau o categorie de probleme. Mai departe, în privința birocrației, pot să vă spun ce am eu în intenție: în perioada imediat următoare vom declanșa o serie de consultări cu factori implicați în tot acest proces al accesării, al implementării proiectelor, programelor de finanțare, la toate nivelurile. Mă refer și vizez în principal, cu precădere, beneficiarii programelor de finanțare. Ei sunt cei care se izbesc de aspectele, de problemele birocratice. În măsura în care ele există în diferitele etape ale implementării unui proiect, ei sunt cei care pot oferi un feedback real, obiectiv, în ceea ce privește redundanțele, cerințele care poate sunt inutile, sunt împovărătoare în acest parcurs al unui proiect.

 

R.F.: Dacă ar fi să ne uităm puțin în urmă, care credeți că ar fi punctele forte și punctele slabe ale centrului centrului regional AFIR 6 Satu Mare pe care l-ați condus până mai zilele trecute? Cu ce vă lăudați din punct de vedere al absorbției fondurilor de investiții pentru agricultură și ce ar mai fi trebuit să îmbunătățiți?

 

S.R.: Îndrăznesc să spun că ne lăudăm cu o echipă care și-a probat profesionalismul și calitățile în aceste perioade dificile pe care le-am traversat, ținând cont de faptul că ne-am confruntat cu un volum imens de activități. La fel ca și ceilalți colegi de-ai noștri din toate structurile teritoriale ale agenției, ne putem declara mulțumiți și dacă discutăm de portofoliul de contracte și valorile acestora pe care le-am gestionat la nivelul centrului regional 6, regiunea Nord-Vest, sigur, întotdeauna este loc de mai bine.

 

În altă ordine de idei, îndrăzesc să vorbesc și despre ceea ce ar fi de îmbunătățit în regiunea Nord-Vest (în egală măsură trebuie avute în vedere în acest context ambele agenții de plăți): vrem să oferim în continuare o deschidere cât mai mare către beneficiarii programelor, ai subvențiilor, astfel încât aceștia să aibă acces în primul rând la informație. De asemenea, așa cum am mai menționat de altfel, acolo unde va fi posibil, vrem să reducem birocrația, să reducem cantitatea de hârtii, de avize, de adeverințe, dacă ele își probează inutilitatea și irelevanța în raport cu cerințele programului.

 

R.F.: S-a tot vehiculat în presă acea problemă cu o plângere înaintată ANI pe numele dumneavoastră. Presa centrală, cât și cea de specialitate a „mestecat” ceva vreme subiectul. Care este realitatea? Știm că ANI a clasat cazul dumneavoastră...

 

S.R.: A existat o anchetă a ANI în baza unei sesizări despre care nu am foarte multe informații/cunoștințe. Mi s-au imputat așa-zise inadvertențe în declarația de avere. Erau suspiciuni cum că aș fi desfășurat anumite tranzacții dubioase și aș fi avut, bineînțeles, și venituri necuvenite. Este absolut neadevărat. Ancheta ANI s-a desfășurat, iar ea s-a soldat cu un verdict favorabil în ceea ce mă privește. Nu s-a confirmat absolut nimic din toate acele chestiuni sesizate. Sunt în posesia adresei oficiale a ANI care certifică ceea ce afirm acum. Nu am niciun fel de frământare și îndrăznesc să spun că am avut o conduită normală în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

Cel mai nou studiu „Panel de Gospodării” al GfK România relevă că, din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor prețuri mai mici la produse alimentare și la băuturi non-alcoolice generată de diminuarea TVA la alimente și băuturi non-alcoolice, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum.

 

„Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcționată către produsele alimentare și băuturile non alcoolice. Alte 17 procente au mers către zona produselor ne-alimentare – produse de îngrijire personală și de îngrijire a casei, în timp ce restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire”, se precizează în studiul GfK. „Comportamentul de cumpărare a suferit totuși modificări față de momentul prim al impactului scăderii prețurilor. La început, deși tot aproximativ 70% reveneau în FMCG, proporția dintre produsele alimentare și cele ne-alimentare a fost aproximativ egală (iunie – iulie 2015)”.

 

Studiul GfK mai remarcă faptul că, în special pentru produsele de îngrijirea personală, tendința a fost de a cumpăra produse dintr-un segment de preț superior. Între timp, acest fenomen s-a diminuat, banii revenind în cea mai mare parte către bunurile alimentare.

 

Studiul are la bază date din Panelul de Gospodării GfK România, fiind analizate 3.000 gospodării, reprezentative la nivel național.

 

Conform datelor INSSE agregate de GfK, diminuarea TVA la produse alimentare și la băuturi non-alcoolice aplicată în iunie anul acesta s-a tradus într-o inflație negativă medie a prețurilor de -6.8% în perioada iunie - septembrie 2015.

 

Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro în 2014. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

 

GfK reprezintă sursa de încredere care oferă informaţii relevante despre piaţă şi despre consumatori şi care ajută companiile să ia decizii inteligente. Peste 13,000 de experţi în cercetarea de piaţă îmbină pasiunea lor cu cei 80 de ani de experienţă GfK în ştiinţa datelor. Aceasta permite GfK să ofere insight-uri globale importante, îmbinate cu expertiza locală, în peste 100 de ţări. Prin utilizarea unor tehnologii inovatoare şi abilitatea de a lucra cu cifrele, GfK transformă datele din studii în insight-uri acţionabile, care să permită clienţilor săi să-şi îmbunătăţească avantajul competitiv şi să îmbogăţească experienţele şi alegerile consumatorilor.

Consultanul de vânzări, Mihai Dumitru, unul dintre cei doi asociați în microferma de prepelițe Fundeni recunoaște că a pornit afacerea împreună cu fratele său din plictiseală, navigând pe Internet, dar cu ajutorul perseverenței și investițiilor în sistem „pas cu pas” au ajuns să aibă un profit anual demn de luat în seamă, nu mai puțin de 12.000 de euro net.

 

El îi sfătuiește pe cei entuziaști să nu se arunce totuși cu capul înainte a investi masiv, fără a avea rețeaua de clienți deja pusă la punct. Dumitru nu crede în rețetele-minune disponibile pe piață sub formă de cărți care afirmă cu nonșalanță că se câștigă de la început mii de euro pe lună. Și explicația este simplă – dacă n-ai clienți persoane fizice, marile rețele de retail primesc marfă doar la intermediari sau de la producătorii foarte mari, cu volume.

 

„Ideea cu creșterea prepelițelor ne-a venit mie și fratelui meu mai mult dintr-o glumă. Într-o seară navigam pe Internet și ne întrebam: «Măi, ce mai facem și noi? Hai să mai facem ceva ca să nu ne plictisim». Răspunsul a fost invariabil: «Hai să creștem prepelițe». A doua zi m-am dus și am cumpărat 80 de prepelițe, 300 de ouă și le-am băgat la incubatorul pe care îl aveam pentru puii de găină. De la 80 de capete, microferma de prepelițe Fundeni deține în prezent aproape 6.000 de bucăți.

 

După părerea mea, cei care vor să se apuce de acest tip de afacere, ar fi bine să înceapă totul pas cu pas. Nu sunt necesare foarte multe prepelițe, în jur de 50-100 de bucăți, până ce crescătorii își măresc aria de clienți; aceștia trebuie însă căutați. Nimeni nu vine să-ți bată la poartă și să-ți ia produsul: «Măi nene, ai ouă? N-ai ouă?».

 

Dacă un potențial crescător de prepelițe achiziționează o cantitate importantă de păsări, să spunem 500, și se apucă toate de ouat?... O zi, hai două, «le faci vânt» (300-350 de ouă cu aproximație). Ce face însă în zilele următoare? N-are rețeaua de distribuție. Asta este cea mai mare problemă și păcăleala visului care se transmite peste tot, și anume că în 42 de zile câștigi 1.000 de euro (vestitele cărți – Hai să facem afaceri peste noapte). Nu merge așa. Oricum, orice afacere trebuie menținută din spate cu bani, minimum un an de zile”, a declarat Dumitru pentru Revista Fermierului.

 

Acesta a mai spus că, pentru început, un potențial crescător trebuie să investească minimum 10 lei per bucată de prepeliță aproape de ouat (minimum 50-100 de bucăți), iar o cușcă pentru 50 de capete costă 150 de lei. Furajul pentru o săptămână (2,5 kilograme pe zi pentru întreg efectivul) are un preț mediu de 2,5 lei pe kilogram, iar ca locație pentru desfășurarea activității o dependință este de ajuns, „cu o temperatură de minimum 20 de grade”. Cu alte cuvinte, fără locația în sine, cu 1.200 de lei plus hrană (circa 200-300 lei pe lună), se pot pune bazele unei microferme de creștere a prepelițelor.

 

În ceea ce privește profitul, acesta nu trebuie trecut cu vederea: 12.000 de euro sunt totuși 12.000 de euro. Dar ca să se ajungă la această sumă, Mihai Dumitru spune că în primii ani, tot profitul trebuie reinvestit. Până la 1.200 de capete, mărturisește consultantul de vânzări, nu este nevoie de un micro FNC pentru obținerea furajului. După însă, acest utilaj este imperios necesar.

 

„Dacă ar fi să vorbesc strict de cazul meu, profitul se situează undeva la nivelul a 20 la sută, mai exact 12.000 de euro anual, bani curați. Trebuie sărecunosc însă: de businessul acesta se ocupă mai mult fratele meu. Eu sunt pe partea de marketing. Oricum, în primii ani, tot ce am câștigat, am reinvestit. Acum avem un micro FNC cu ajutorul căruia ne producem singuri furajul. Oricum, ca începător, nu este necesar un astfel de micro FNC. Și aici mă refer până ce acesta ajunge la o anumită capacitate, 1.000 – 1.500 de prepelițe. De aici în sus, trebuie să aibă o betonieră manuală, o moară mică, un micro FNC pentru a-și obține furajul. Rețeta de bază a furajului este șrot de floarea-soarelui, șrot de soia, grâu, porumb, ulei de floarea-soarelui, premix și calciu. În cazul nostru, noi cumpărăm aproape tot, grâu, porumb, de la țară. Poate la anul, o parte din furaj ni-l vom produce noi înșine pentru că avem de la bunici vreo două hectare, dar nu ne ajung nouă doar acele două hectare”, a mai afirmat producătorul.

 

Desfacerea mărfii, o provocare. Retailerii cumpără de la samsari

 

„Desfacerea mărfii reprezintă cea mai mare provocare pentru sectorul acesta”, a precizat Mihai Dumitru. În opinia sa, oamenii sunt mai reticenți atunci când vine vorba de ouă de prepeliță, din punct de vedere al prețului în special: „Oul de prepeliță se vinde la un preț care variază între 0,20 și 0,40 lei, iar unul de găină este 0,50 lei. Un ou de prepeliță are 14-15 grame; sunt necesare trei astfel de ouă pentru a atinge greutatea oului de găină”.

 

Pe lângă reticența cumpărătorului cu privire la prețul relativ mare în viziunea sa al ouălor de prepeliță intervine și aici elementul intermediar. Mai exact, pentru a putea pătrunde pe rafturile marilor rețele de retail este nevoie de samsari care cumpără marfa cu 0,12-0,14 lei, iar prețul de producție variază între 0,12-0,15 lei.

 

„Retailerii nu cumpără direct de la producător, cumpără de la intermediar, iar acesta plătește prost, undeva între 0,12-0,15 lei pe ou, în condițiile în care prețul de producție este undeva la 0,14 lei. Vorbim practic de samsari care cumpără de la producătorii aflați în pierdere. De ce întâmplă asta? Din cauză că producătorii nu furnizează cantități, iar marea majoritate nu sunt autorizați să vândă. Nu au control sanitar-veterinar și nu au volume îndeajuns de mari pentru un lanț de supermarketuri. Șanse sunt însă și pentru producători. Oul de prepeliță poate intra pe lista de produse locale, crescătorii din vecinătatea unui magazin putând să devină furnizori direcți. Eu zic că un crescător cu 500-1.000 de prepelițe poate susține un magazin gen Carrefour sau Cora; nu vând nici ei atât de multe ouă”, a punctat Mihai Dumitru.

 

Conform afirmațiilor sale, un ou pe care îl trimite intermediarul la supermarket „este gata expirat”. Și producătorul și explică de ce: „Până când intermediarul colectează întreaga cantitate de ouă durează o săptămână. Până iese un buletin de analize mai durează o săptămână, în condițiile în care valabilitatea unui astfel de ou este de 28 de zile (de la ouare). Multă lume s-a plâns că a cumpărat ouă de prepeliță de la supermarket și nu erau mulțumiți de calitate”.

 

Lui Mihai Dumitru nu-i convine faptul că eticheta încă aparține intermediarului, iar producătorul nu apare nicărieri pe etichetă.

 

„Normal ar fi ca pe lotul de ouă să fie menționată originea. Așa, nu ai nicio siguranță privind trasabilitatea”, a arătat el.

 

Datele existente arată că, în prezent, pe piață activează doi foarte mari producători de ouă de prepeliță: unul la Vâlcea, cu aproximativ 200.000 de capete și mai este o fermă la Vadu, în Constanța, cu tot cu abator, o adevărată fermă intregrată.

 

Restul, apar și dispar producători cu duiumul: „De nivelul meu, din informațiile pe care le dețin, primăvara «se nasc» circa o mie de noi crescători, iar următorul an, în primăvară, nu trec decât 2-3% din acești o mie. Care au rezistat însă, de nivelul meu, aș spune că mai sunt vreo 10 în toată țara”.

 

În final, Mihai Dumitru a precizat că prepelițele pe care le rulează în fermă nu stau mai mult de cinci luni de zile în microfermă. Ele sunt abatorizate loco, „pentru că se epuizează foarte repede”.

 

„Nu ai abatorizare, nu ai cum să le vinzi în retail. Le tăiem acasă, iar carcasele le vindem pe la prieteni. Fiecare crescător amator are rețeaua lui de clienți. Dacă ar fi să mă dau mine drept exemplu, am în jur de 1.000 de clienți, cu livrare la domiciliu (pentru ouă și carne). Carnea de prepeliță pe care o vedeți în zona de retail provine din marile ferme din țară, precum și din import”, a conchis Dumitru.

 

Cercetătorii englezii și prepelițele

 

Consumul de ouă de prepeliță este benefic pentru sănătatea umană, el fiind capabil să ofere toţi nutrienţii importanţi de care organismul nostru are nevoie într-o zi, spun vestiții cercetători englezi. Oul de prepeliţă are o compoziţie mult mai complexă în principii active. El conţine de cinci ori mai mult fosfor, de 7,8 ori mai mult fier, are de 6 ori mai multă vitamină B1 şi de 15 ori mai multa vitamină B2. Totodată, el mai conţine vitaminele A, D3, E, alături de minerale esenţiale, precum calciu, zinc, potasiu şi sulf. Carnea şi ouăle de prepeliţă sunt recunoscute pentru efectele lor benefice din punct de vedere medical. Efectul tămăduitor al acestora este dovedit şi acceptat chiar de către unii medici.

 

Oul de prepeliţă revitalizează organismul uman indiferent de vârstă, reglează şi îmbunătăţeşte funcţionarea inimii şi activitatea aparatului circulator, reglează aciditatea gastrică, ameliorează respiraţia şi funcţia reproductivă, are efecte benefice în tratarea bolilor de rinichi şi de ficat, acţionează pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic şi al celui imunitar. Oul de prepeliţă micșorează totodată cantitatea unor anticorpi din organism (imunoglobina E) responsabili de apariţia reacţiilor alergice. Aceste ouă sunt benefice în perioada pre şi postnatală, cât şi după intervenţii chirurgicale şi radioterapii. Ajută la formarea neuronilor din sistemul nervos central la copii şi întârzie procesele degenerative de îmbătrânire. Ovomucoidul, adică proteina din albuş, previne alergiile, ajută în procesul de vindecare în cazurile de rinită alergică şi sinuzită.

 

Ouăle de prepeliţă sunt recomandate celor care au probleme digestive pentru că reglează aciditatea gastrică. Aşadar, ele pot fi benefice pentru cei care suferă de ulcer, gastrită dar şi care suferă de litiază biliară, renală sau care au probleme cu ficatul. Mai mult, ele întăresc sistemul imunitar fiind recomandate pentru copii pentru ca îi feresc de bolile infecţioase, vindecă anemiile, conjunctivitele şi urticariile.

 

Ouăle de prepeliţă stimulează metabolismul, fiind de folos în curele de slăbire şi în prevenirea şi tratarea obezităţii. De asemenea, ouăle de prepeliţă scad colesterolul „rău” şi protejează inima şi întreg sistemul circulator, ele sunt bune în tratarea astmului, diabetului şi tuberculozei. Acest produs stimulează activitatea cerebrală în cazul copiilor, memoria şi sistemul nervos. Consumul de ouă de prepeliţă este bun şi în cazul viitoarelor mamici care vor să asigure o dezvoltare armonioasă a sistemului nervos şi cerebral al copilului.

Proaspătul președinte al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO, Nicușor Șerban, administratorul fermei Agroserv Măruița, a declarat că își dorește ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să întreprindă eforturi susținute, astfel încât plățile pentru animale să fie efectuate la timp sau, măcar, fermierilor să li se emită adeverințele necesare accesării creditelor-punte.

În cazul crescătorilor de vaci, mai spune el, nevoia de inputuri este primordială în această perioadă, în special cea de porumb pentru siloz, tona de materie-primă variind în prezent între 600 și 650 de lei.

„Din punctul meu de vedere, al crescătorului de animale, al crescătorului de vaci, trebuie să se înceapă neapărat plățile pentru animale. Din cauza embargoului a apărut acea supraproducție, în fapt o micșorare de piață. Atunci, prețurile de achiziție a laptelui la poarta fermei au scăzut și foarte mulți fermieri întâmpină probleme legate și de prețul mic la lapte. Cred că Ministerul Agriculturii ar trebui să facă aici niște eforturi prin care să găsim o formulă, chiar dacă nu ne poate da banii, măcar să ne ajute cu acele adeverințe, să ne luăm noi banii, să plătim noi dobândă, dar să ne putem face achizițiile, pentru că este foarte clar: o tonă de porumb, acum, este mai ieftină decât va fi în primăvară. Tona de porumb este acum 600-650 lei”, a precizat Șerban.

În ceea ce privește prețul laptelui, în prezent, ferma sa comercializează materie-primă atât în România, cât și în Bulgaria, la prețuri avantajoase. Șerban a vorbit și de prețurile „corecte” pe care producătorii români de lapte ar trebui să-i obțină. Din păcate însă, există diferențe majore între producătorii mari și cei mici.

„Lucrurile nu s-au așezat pentru toată lumea. Pentru noi, avem avantajul că suntem o fermă mare, cu o cantitate importantă de lapte și, spre surprinderea multora, vindem lapte în afara României. Noi vindem lapte în Bulgaria de câteva luni bune și avem o relație, cel puțin până acum, foarte corectă cu procesatorii”, a mărturisit administratorul Agroserv Măriuța. „Sunt ferme mari la noi în țară, cu cantități importante de lapte, care negociază niște prețuri mai aproape de adevăr. Cred că, la acest moment, un preț corect ar fi 1,4-1,5 lei pe litrul de lapte. Noi obținem banii aceștia. Producătorii mici vând însă cu un leu și chiar sub un leu”.

În prezent, în exploatația lui Nicușor Șerban sunt 2.000 de animale, din care efectiv matcă 700 de capete: „Mulgem la această oră 600 de vaci, cu o medie de 32 de litri de lapte pe zi. Tocmai am terminat anul acesta, probabil cel mai mare grajd de vaci de lapte din Europa. Vorbim de un adăpost pentru 800 de animale, cu o sală de muls și cu un autorotor. Suntem cu el finalizat și este populat aproape de 100%. Ca investiție, vorbim de patru milioane de euro, numai fonduri proprii și credite bancare. Proiectul acesta l-a făcut cu Banca Transilvania”.

Am vândut grâul cu 700 de lei tona

În ceea ce privește zona de cultură mare, pentru Agroserv Măriuța, prioritar este porumbul. Din acest motiv, această cultură de primăvară va avea cea mai mare suprafață alocată – 1.500 ha. Nici grâul însă nu stă rău. Deja, 1.000 de hectare au fost însămânțate în toamnă. Rapița a fost și ea însămânțată pe 500 ha, iar orz și triticale pe alte 500 de hectare.

„Porumb vom însămânța circa 1.500 ha în primăvară. Noi avem nevoie de o cantitate destul de mare de porumb-siloz pentru vaca de lapte”, a afirmat Nicușor Șerban.

Producția anului agricol 2014-2015 a fost valorificată în parte la sfârșitul campaniei cu un preț de 700 de lei pe tonă. Restul a rămas depozitat din cauza scăderii valorii de piață.

În rest, spune Șerban, lucrurile stau bine la capitolul culturi de toamnă: „Până la momentul de față (n.r. - 28 octombrie 2015) am avut o toamnă similară cu cea a anului trecut. Pe zona noastră s-a lucrat bine, a plouat la timp, culturile sunt răsărite, a avut Dumnezeu grijă să ne dea bruma aceasta de dimineață care să țină puțin rapița pe loc.

Cred că rezerva de apă din sol este la momentul acesta, în zona noastră, aproape de nivelul optim. Au fost în luna august, spre sfârșit, ploi consistente. La fel în septembrie și octombrie. Stăm bine la ora aceasta și în ceea ce privește răsărirea, și în ceea ce privește rezerva de apă”.

Într-o lună, din Holstein RO au dispărut trei membri marcanți

La o lună și ceva de la numirea lui Nicușor Șerban în calitate de președinte al Holstein-RO (28 august 2015), liderii asociației decideau afilierea organizației la Federația Națională Pro Agro și suspendarea calității de membru pentru trei fermieri importanți. Holstein RO, asociație reprezentativă pentru crescătorii de vaci de lapte Holstein, este de asemenea și asociația care deține registrul genealogic al rasei.

„(...) Am hotărât suspendarea din calitatea de membri a domnilor: Tuchiluș (Gavrilă Tuchiluș, Agrimat Matca – n.r.), Petcu (Mihai Petcu, Agroindustriala Pantelimon – n.r.) și Popa (Eugen Popa, Aicbac Bacău – n.r.) și am decis și schimbarea unor articole din statutul asociației”, preciza cu câteva zile în urmă Nicușor Șerban, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO.

Același Nicușor Șerban a mai adăugat că precizând că votul pentru un nou mandat de președinte al Holstein-Ro a fost amânat pentru luna februarie sau martie anul viitor.

În acest moment, Holstein RO are aproape 80 de membri și totalizează un număr de 24.000 de captete de vaci de lapte din rasa Holstein.

La Adunarea Generală, organizată pe 28 august, s-a mai aprobat și  acceptarea în Asociație, cu drepturi depline,  a următorilor membri: S.C. Banat Milch S.R.L. (reprezentant legal Boldis Szilamer), S.C. VS Lactoland S.R.L. (reprezentant legal Vermue Jacobus), S.C. Azedro Terra S.R.L. (reprezentant legal Ciobota Margareta), S.C. Afiliu Trans S.R.L. (reprezentant legal Afiliu Mihai), S.C. Best Team Consulting S.R.L. (reprezentant legal Petrișor George), S.C. Boga S.R.L. Trifești (reprezentant legal Burcuș Nicu Bogdan), S.C. Agrocom S.A. Strunga (reprezentant legal Stegariu Florin) și S.C. Euroferm Mureșan S.R.L. (reprezentant legal Mureșan Valentin).

Mai bine de 50 la sută din suprafața cultivată cu Fetească Neagră, aflată în proprietatea lui Iulian Nicolae Negoiță, un tânăr horticultor buzoian, a fost afectată anul acesta de făinare, motiv care l-a determinat pe fermier să participe la cea de-a treia ediție a Forumului OptiTech pentru viticultură denumit sugestiv „Meridianele vinului”, în vederea obținerii celor mai proaspete informații despre protecția fitosanitară a viței de vie.

 

La sfârșitul evenimentului, Negoiță a mărturisit pentru presa de specialitate că acest an a fost unul de excepție, atacul de făinare fiind unul masiv în exploatația sa, chiar și cele mai bune pesticide ale principalilor producători de pe piață luptând din greu cu boala.

 

„Am avut probleme anul acesta, mai ales la Feteasca Neagră; mai mult ca niciodată. Estimez că pierderile au fost de peste 50%, în ciuda faptului că am avut cele mei bune produse de pe piață, inclusiv de la Syngenta și de la concurență”, a punctat Iulian Nicolae Negoiță, care a mai adăugat că în ciuda atacului, producția de struguri a fost mai mică decât cea din 2014, dar de calitate mult superioară.

 

Pasionat de horticultură la modul general (student în anii terminali la facultatea de profil, dornic de un masterat și doctorat în domeniu), cu ajutorul tatălui, Iulian mărturisește că, pe lângă vița de vie, se gândește să-și majoreze exploatația cu pomi fructiferi. El are o pasiune deosebită și pentru nuci.

 

„În prezent sunt student la Horticultură, anul IV. Normal trebuia să termin în vară, dar am fost angajat și a trebuit să mă mut la învățământ la distanță. Automat, fac un an în plus. Mă gândesc și la un master, imediat cum termin facultatea și este posibil chiar și un doctorat”, a precizat junele viticultor.

 

În cazul său, sintagma „așchia nu sare departe de copac” are o conotație cât se poate de pozitivă. Tatăl lui Iulian Nicolae este chiar Mihai Negoiță, fost director general al Stațiunii de Cercetare Viticolă Pietroasele. Asta cel puțin până la momentul la care a fost recrutat de cei de la Angelli. Unul dintre acționarii vestitei companii (Radu Cocoș) și-a urmat drumul propriu cu Oenoterra SRL, Comoara Pivniței SRL și Stimet SA și l-a adus în business și pe Negoiță Senior, moșia românului fiind localizată în zona Dealu Mare, Mizil.

 

„Tata împreună că Radu Cocoș au pornit amândoi. Tata este «capul», el dirijează afacerile absolut de la zero, iar domnul Cocoș este cu finanțele. În momentul de față nu se mai ține cont patron-subaltern. Este totul transpartent”, a mărturisit tânărul fermier. „Sunt trei societăți la noi acolo: una are crama, stochează (Oenoterra), a doua firmă are utilajele (n.r. - probabil Stimet), iar cea de-a treia firmă lucrează terenul (Comoara Pivniței SRL)”

 

Foame de bani europeni

Fiul lui Negoiță Senior, Iulian Nicolae, deține în prezent o suprafață de 28 ha cu viță de vie pe care sunt plantate Tămâioasă Românească și Busuioacă de Bohotin. Mai mult, Iulian recunoaște că a accesat fonduri FEADR ca tânăr fermier, proiect în valoare de 100.000 de euro, însă cu mare ajutor din partea tatălui.

 

„Momentan sunt doar cu semnătura. Tata mă îndrumă. El știe mai bine. Am avut norocul de a avea pe cineva în familie. Îmi place ceea ce fac. Agricultura este singura care mai merge”, recunoaște Negoiță Junior. „Este greu să obții bani europeni. Dacă nu ai pe cineva care să te îndrume, ești respins de cel puțin zece ori. Ești întors din fel de fel de motive. Birocrația de la noi din țară este cunoscută și ești întors de mai sus. De aceea, am apelat la consultanță, la un italian. Am accesat bani pe Tânărul Fermier, din ce știu, peste 100.000 de euro, din care 50% contribuție proprie. Știu că este o linie de credit pentru finanțarea acestui proiect obținută de la BRD”.

 

Iulian Nicolae Negoiță a mai adăugat că va continua să aplice pentru finanțare FEADR și pe exercițiul 2014-2020 pentru a obține banii necesari unei livezi.

 

„Voi aplica până la vârsta limită. M-ar interesa o livadă. După viticultură, m-a atras cel mai mult pomicultura, cu toate că fac toate ramurile agriculturii, mai puțin cultură mare: legume, arboricultură, viticultură, floricultură”, a precizat Negoiță Junior.

 

Crama celor de la Oenoterra are o capacitate de 600 de tone în momentul de față. A atins nivelul maxim, mai spune Iulian, chiar dacă el nu produce atât de mulți struguri

 

„Noi mai și cumpărăm struguri și procesăm”, a zis el.

 

Peste 70 la sută din ceea ce se produce la firma în care este partener și Negoiță se adresează exportului. Din cele 70 de procente, circa 45% pleacă sub forma de must și importatorii îl dezvoltă la destinație: Italia, Olanda și Germania.

 

Făinarea, provocarea anului 2015

Subiectul care a generat atât de mare interes din partea tânărului fermier a fost abordat de Simon Arnsek, expert tehnic Syngenta produse de protecția plantelor.

 

În cadrul evenimentului, specialistul companiei elvețiene a precizat că singurul instrument cu adevărat eficient în controlul făinării viței de vie (Uncinula necator) sunt produsele de protecția plantelor. În prezent, a mai adăugat Arnsek, în combaterea făinării există opt grupe chimice înregistrate, plus Cyflufenamid (Dynali, ca denumire comercială).

 

Ca și recomandări ale specialistului, calitatea tratamentului este decisivă (tratarea se face pe fiecare față a frunzelor). Foarte important în acest context, parcelele care au fost infestate în anul precedent trebuie atent protejate.

 

„Tratamentele timpurii sunt în general folositoare, pentru asta se folosesc produse și cu acțiune preventivă și curativă. Trebuie respectată perioada de pauză dintre tratamente, iar dacă presiunea de infecție este foarte ridicată, trebuie redusă perioada de pauză, iar între două tratamente se recomandă aplicarea unui tratament cu sulf. Pentru a limita rezistența bolii, se recomandă alternarea grupelor chimice în tratamente și respectarea numărului maxim de tratamente”, a precizat specialistul Syngenta.

 

În încheierea prezentării, Arnsek a prezentat schema de tratament eficientă împotriva combaterii făinării: trei tratamente cu triazoli și maximum două cu Cyflufenamid. Ca produse recomandate, angajatul Syngenta a enumerat ThiovitJet, Topas și Dynali (0,65 litri la hectar, timp de 10-14 zile).

 

Invitat la eveniment, Mircea Mărmureanu, consultant tehnic Syngenta a vorbit și el despre principalele boli ale viței de vie, în speță despre mana viței de vie, făinarea viței de vie și putregaiul cenușiu, mai exact despre modalitatea corectă de aplicare a fungicidelor în combaterea acestora.

 

„Indiferent de tipul lor, sistemia fungicidelor depinde de stadiul fiziologic al plantei. În general, produsele sistemice prezintă o sistemie către frunze și struguri în perioadele de creștere vegetativă puternică și în special în perioada înfloritului. Sistemia către struguri scade după legare și devine aproape nulă după compactare”, a menționat Mărmureanu.

 

El a mai precizat că pentru a evita pierderile de produs, este indicat să se facă cârnirea înainte de tratament.

 

„După tratament, produsul începe să migreze spre extremitățile corzii unde substanța se acumulează încet, în același timp la baza corzii se creează o sub concentrare. Acest fenomen este maxim la șapte zile după tratament în zilele calde. Apoi produsul redifuzează de sus în jos recolonizând întreaga coardă, generând o repartiție mai omogenă. De asemenea, o cârnire la 3-10 zile după aplicarea tratamentului se traduce printr-o pierdere importantă de produs”, a declarat specialistul. „Supradozajul este interzis și poate aduce probleme de selectivitate și nivele ridicate de reziduuri. Subdozajul poate genera probleme de eficacitate”.

 

Nu în ultimul rând, specialistul Syngenta le-a spus fermierulor că atunci când tratamentul preventiv precedent ajunge la sfârșitul persistenței, trebuie făcută o reaplicare înainte de ploaie, chiar dacă tratamentul se face cu una sau două zile în avans.

 

„În general tratamentul preventiv este mai eficace. O soluție fungicidă se aplică imediat după preparare. Anumite substanțe active se degradează rapid în soluții alcaline”, a conchis Mircea Mărmureanu.

 

La nivelul UE, rata retragerii substanțelor active este de 4 la 1

Conform spuselor lui Andrei Măruțescu, Head of Corporate Affairs CU România și Republica Moldova, la nivelul Uniunii Europene, organismele de reglementare generează o rată a reținerii/restricționării substanțelor active menite să combată eficient bolile și dăunătorii este de 4 la 1 (deficit net). El a precizat că instituțiile în cauză vin mereu cerințe suplimentare pentru studii, nu respectă termenele de aprobare pentru produse și aplică anumite criterii de „cut-off”.

 

Potrivit informațiilor furnizate de Măruțescu, pentru a contracara acest deficit, astfel încât să vină în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă fermieri de genul lui Negoiță, Syngenta are 20 de molecule candidate pentru a deveni produse „high class”, cinci molecule aflate în cercetare avansată și patru noi molecule în dezvoltare pentru piață.

 

În prezent, circa nouă la sută din bugetul de vânzări Syngenta este alocat zonei de cercetare-dezvoltare de noi molecule active, nu mai puțin de 60 de substanțe active fiind întreținute și înregistrate de companie.

În ciuda faptului că și el a fost în vizorul presei locale pentru anumite... să le spunem neregularități în gestionarea treburilor urbei în fruntea căruia fusese ales, afaceristul, dar mai înainte de toate fermierul Ion Soare, asociat în firmele Eraos SA, Făurar Ten SRL - aflată în divizare parţială, Agrosefag SRL, Eco Production SRL şi Eco Wind Energy SRL este nemulțumit de întârzierea plăților pe suprafață.

 

Fostul edil al comunei Cogealac, prezent la târgul Indagra chiar din prima zi, a urmărit suita de ziariști care l-au însoțit pe Klaus Werner Iohannis și pe Daniel Constantin în periplul lor pe la standurile târgului, a prins momentul oportun și l-a speculat: Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale discuta cu presa agrară despre raportul OMS privind pericolul pe care carnea roșie și preparatele din carne roșie l-ar reprezenta pentru sănătate. Cum un fermier era nemulțumit, păsul său trebuia ascultat. De cine? Tot de mass-media de specialitate. Restul ziariștilor? Ocupați cu treburile șefului statului.

 

„Nu ne interesează problemele pe care persoanele fizice le-au creat la APIA”

Fermierul își aduce aminte de prima zi la Indagra 2014, ocazie cu care îl întreba pe Ponta „când vin subvențiiile” și de răspunsul impasibil al fostului premier PSD: „Pe 16, ca anul trecut!”. În 2015 n-a mai avut posibilitatea să-l întrebe pe Constantin același lucru; era lângă Iohannis, înconjurat de un dispozitiv defensiv demn de un președinte american sau de un oficial israelian.

 

Poate dacă ar fi fost alegeri, guvernanții sau șeful statului ar fi avut ochi pentru băile de mulțime. Așa, doar presa aservită Cotroceniului avea acces la spusele Întâiului Fermier. Noroc cu presa agricolă care a avut timp de spusele fostului primar. Un nostalgic cu un cui împotriva „președintelui german”.

 

„Dacă erau alegeri, era și Ponta aici și spunea așa: «Pe 16 vă dăm banii, ca anul trecut». Chiar l-am întrebat în 2014: «Care 16? 16 noiembrie? Adică turul II?». «Nu, nu, nu», a răspuns, (n.r. - banii) «S-au dat pe 16 octombrie». Într-adevăr, se primiseră ceva bani”, a spus fostul politician. „Acum par să aibă probleme la APIA; sperăm să le rezolve cât mai repede. Nu ne interesează pesoanele fizice care au creat probleme. Ele să fie «luate» de cine trebuie (...), să facă ce vor cu ele, dar agricultorii n-au nicio vină și, ca atare, trebuie să li se vireze banii conform cererilor de plată. Ne grăbim să primim acești bani; nu suficient se grăbesc și ei. Fiind o instituție de stat (n.r. - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), se lucrează ca la stat. Ne pare rău că avem președinte german și «mulțumim» pentru asta alegătorilor (...). Pe viitor însă, sperăm să avem și o educație nemțească, cât de cât, ca să putem să ne dezvoltăm mai repede și oportunitățile care apar să poată fi puse în practică”.

 

Cultivă 800 ha în comuna Fântânele. 150 ha îi sunt în proprietate. Presa locală îl acuză de mișmașuri cu fonduri comunale

„În prezent, cultiv 800 ha în comuna Fântânele, județul Constanța. Din acest total, 150 ha sunt în proprietate”, a mărturisit Ion Soare, care deja acum era însoțit și de fiul său, Ionuț Virgil Soare, foarte atent la discuțiile presei cu tatăl. Când vorbești de cadastru, de terenuri, de vânzări, mai mereu urechile sunt ciulite.

 

„Am cumpărat de la localnicii care au vândut din diferite motive și, dacă am avut probleme, ele au apărut numai la cadastru. Vorbim de situații atunci când se învecinează comuna cu o alta, iar ambele comune revendică aceeași suprafață de teren. Cei de la cadastru, încet-încet, trebuie să găsească soluții, să rezolve și această speță”, a mai punctat fostul edil PP-DD. Cei interesați, pot consulta mișcările de teren pe care Soare și familia sa le-a făcut în Fântânele, din acest document: http://www.cjc.ro/Rapoarte%20anuale/AC-CU/CU-2011.pdf

 

Pe cele 800 ha, fermierul a spus că a înființat în această toamnă 220 ha cu grâu, 200 ha de rapiță, 150 ha cu orz și mai vrea în primăvară să cultive porumb și floarea-soarelui. „Plus că avem și 28 ha pentru cultura verde, pentru îngrășământ natural, inclusiv 10 ha cu lucernă (...); mazăre vom cultiva la primăvară”, a contabilizat Ion Soare.

 

În ceea ce privește anul agricol care sa terminat de ceva timp, el a precizat că a reușit să vândă materia primă chiar din câmp, pentru că a fost mai simplu: „N-a mai fost cazul s-o depozităm”. Prețurile la cerealele vândute n-au fost pe măsura cheltuielilor, a mai zis el, pentru că la inputuri, costurile au fost mai mari, iar dobânzile sunt cum sunt.

 

Soare recunoaște, pe de altă parte, că există „o mafie în această agricultură, în achiziția de cereale” și că nimeni nu are forța să se impună.

 

„Agricultorii n-au fost capabili să fie înțelepți, să se organizeze pentru a putea impune un preț. Aceasta este una dintre greșelile agricultorilor și a crescătorilor de animale și, dacă mergem către politic, acest sector, după cum simțiți și ați și văzut, nu mereu și-a adus aportul în a dezvolta agricultura, singura ramură care mai face producție în această țară”. No comment.

 

„Vindem tăurași arabilor”

Mai mereu, exmplarele de politician-fermier sunt în sine un contrast, ceva ce nu ar trebui să existe. Cel puțin nu în forma sa din România. Chiar și așa, este totuși de admirat cât de bine s-a orientat Soare. Pe lângă cultură mare, el și familia sa dețin în jur de 50 de capete bovine, 20-25 cu lapte, restul fiind juninci și tăurași.

 

Laptele îl transformă în telemea pe care o valorifică local, prin magazinele sale, iar carnea o vinde arabilor, în viu. Prețul la carne din acest an? Cam mic, spune el.

 

Întrebat fiind cum valorifică materia primă carne, Soare a recunoscut: „În zona noastră, în comuna Istria, satul Nuntași, au fost mai isteți arabii și au cumpărat o fermă de miei pe care au populat-o și pe care o populează în continuare cu oi. Tot acești arabi au și în Ialomița ceva: cumpără tăurași și îi abatorizează acolo. Pe ai noștri îi vindem către această firmă în viu. În primăvară am avut un preț bun, de 6,5 lei kilogramul, acum se parte însă că prețurile sunt foarte mici”.

 

Două magazine aduc îndeajuns de mulți clienți pentru telemeaua sa, încât să-i refuze pe retaileri.

 

„Laptele îl procesăm noi, în regie proprie. De asta și suntem la târg, să vedem ce utilaje putem să achiziționăm pe zona de lactate. Deocamdată nu facem decât telemea de vacă. Produsul îl comercializăm prin intermediul a două magazine, una în comuna Fântânele și una în comuna Cogealac.

 

Nu dăm și la supermarket pentru că nu avem atât de multă telemea și, după cum știți, în rețelele de retail apar probleme. Noi ne-am mulțumit să vindem în localitățile noastre o brânză curată, pentru avem tanc de răcire plătit din buzunarul propriu”, a conchis fostul edil.

 

Ziariștii sunt curioși. Vor să vadă cu ochii lor realitatea. Promisiunea făcută de fostul edil este că aceștia vor fi primiți cu brațele deschise să vadă realizările sale în agricultură. Promisiunea noastră este că vom ajunge și acolo.

Nici prea târziu, nici prea devreme
Experienţa prin care au trecut fermierii în toamna anului trecut le-a reamintit de rigoarea cu care trebuie tratată fiecare verigă tehnologică şi mai ales acelea care pot compensa din efectele influenţei factorilor climatici.
Mă refer aici la faptul că anul trecut majoritatea fermierilor au întârziat efectuarea lucrărilor de bază ale solului, datorită faptului că au aşteptat precipitaţii care ar fi putut îmbunătăţi semnificativ calitatea lucrărilor de pregătire a solului pentru culturile de toamnă şi în mod special pentru rapiţă. Acest lucru a condus la efectuarea unor lucrări târzii şi de proastă calitate, cu consumuri mari de combustibil, care, în final, au generat premize nu prea bune pentru culturile de toamnă.
Prin urmare, pentru culturile de rapiţă de toamnă, momentul semănatului şi calitatea patului germinativ, corelate cu lipsa apei din sol, au condus la răsărirea foarte târzie a culturilor de rapiţă sau în cazurile cele mai grave la nerăsărirea ei sau la o răsărire foarte neuniformă.
Astfel, în acestă toamnă, au fost mulţi fermieri care au ales varianta de a semăna foarte devreme atât rapiţa, cât şi grâul. Acest lucru a generat dezvoltarea în foarte multe cazuri a culturii de rapiţă până la stadiul de peste 20 de frunze la momentul la care intră în iarnă, fapt care pune unele semne de întrebare în ceea ce priveşte capacitatea de toleranţă la ger pentru aceste culturi.
O șansă pentru grâul semănat târziu
Tot ca o caracteristică a acestui an, sunt destule cazuri în care culturile de rapiţă şi grâu s-au semănat târziu, aceasta întâmplându-se în zona Moldovei în special şi în sudul ţării, unde precipitaţiile au putut asigura condiţiile optime de răsărire, însă aceste culturi intră nepregătite în iarnă. Având în vedere că grâul poate avea şanse mai mari de a trece peste iarnă, datorită, în special, caracteristicilor de specie (şi anume a capacităţii de înfrăţire şi practic de recuperare parţială a pierderilor de densitate suferite peste iarnă), fermierii trebuie să gestioneze această situaţie prin aplicarea de măsuri menite să protejeze şi să crească toleranţa la ger a culturilor întârziate de grâu.
Una dintre măsurile recomandate este aceea de a folosi pentru culturile întârziate, în toamnă, sau la reluarea vegetaţiei, în primăvară, produse care să stimuleze dezvoltarea cu precădere a sistemului radicular al plantelor.
Un produs formulat special în scopul creşterii şi dezvoltării sistemului radicular este NUTRION RADIX®, îngrăşământ complex special formulat pentru a stimula dezvoltarea rădăcinii şi implicit a întregii plante.
Compania Procera Agrochemicals România comercializează pe piaţa din România îngrăşământul complex biostimulator NUTRION RADIX®, special formulat pentru culturile de toamnă - rapiţa şi grâu, dar şi pentru culturile de primăvară - porumb şi floarea-soarelui.
NUTRION RADIX® este un îngrăşământ şi biostimulator foliar, din grupa produselor moderne complexe. Datorită efectului deosebit asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, a fost special formulat pentru culturile cu risc de înrădăcinare superficială (grâu, rapiţă şi porumb).
Produsul este formulat în principal pe bază de extract concentrat de alge marine, acizi humici şi substanţe cu efect stimulator. Are un conţinut remarcabil de substanţe regulatoare de creştere naturale, cum ar fi: citokinine, gibereline, acizi alginici, humici şi fulvici, auxine, 50-60 microelemente, 20 aminoacizi, substanţe antibiotice ş.a.
Efecte bune NUTRION RADIX® are
Produsul NUTRION RADIX® are o formulare deosebită, urmărind obţinerea unor efecte sinergice ale compuşilor săi asupra producţiei şi calităţii acesteia, asupra creşterii vitalităţii şi imunităţii plantelor.
Aplicarea acestui produs determină:
intensificarea dezvoltării sistemului radicular al plantelor; NUTRION RADIX®, creşte de 2-3 ori masa de rădăcini, vigoarea acestora şi implicit volumul de sol explorat;
creşterea rezistenţei la ger; aplicarea NUTRION RADIX®, prin prezenţa betainelor, pe lângă o mai bună înrădăcinare a plantelor, aduce un aport de zaharuri organice în celulele plantelor, micşorând considerabil riscul de îngheţ al acestora, transferând practic toate proprietăţile caracteristice ale algelor;
creşterea rezistenţei la secetă; sistemul radicular fortificat prin aplicarea NUTRION RADIX®, a polizaharidelor naturale polimerizate, asigură o mai bună aprovizionare cu apă a plantelor;
intensificarea formării membranelor celulare, precum şi a multiplicării acestora; NUTRION RADIX®, prin substanţele biostimulatoare pe care le conţine, asigură o creştere viguroasă a plantelor, o acumulare şi fixare mai bună a calciului şi proteinelor în peretele celular;
o mai bună termostabilitate a membranelor celulare; structura bine definită a membranelor şi pereţilor celulari determinată de aplicarea NUTRION RADIX®, asigură o rezistenţă şi o flexibilitate sporită a acestora la variaţiile de temperatură;
accelerarea fotosintezei; NUTRION RADIX®, prin extractul de alge pe care îl conţine, acţionează ca un catalizator în folosirea eficientă a energiei solare;
creşterea concentraţiei de antioxidanţi (polifenoli), dar şi de clorofilă din frunze; aplicarea NUTRION RADIX® determină stimularea creşterii naturale a plantelor;
o mai bună pornire în vegetaţie, extrem de benefică în competiţia cu buruienile; este datorată influenţei NUTRION RADIX® atât asupra creşterii şi dezvoltării sistemului radicular, cât şi a părţii aeriene;
întârzierea proceselor de îmbătrânire a plantelor;
efecte deosebite în cazul culturilor de rădăcinoase şi bulboase pe soluri nisipoase, mai puţin fertile;
creşterea capacităţii plantelor de a utiliza la maximum rezervele solului; diversele componente ale NUTRION RADIX®, printre care şi acizii fulvici, stimulează permeabilitatea celulară şi în consecinţă capacitatea acestora de a absorbi o cantitate mai mare de apă şi elemente nutritive.

Aplicarea produsului NUTRION RADIX®, respectând particularităţile pe care le generează culturilor de toamnă, poate face diferenţa între profitabil şi neprofitabil. Doza de 1,5 l/ha aplicată în stadiul de 4 frunze la rapiţă şi 2-3 frunze la grâu, când gradul de acoperire al solului cu plante este de peste 40%, poate determina creşterea toleranţei la ger până la nivelul unei culturi semănate şi răsărite în perioada optimă.
De asemenea, aplicarea produsului NUTRION RADIX®, în primăvară, pentru culturile de grâu afectate de ger, poate stimula înfrăţirea şi recuperarea în bună măsură a densităţii.

Una dintre cele mai periculoase boli, făinarea viţei de vie, poate să apară în această perioadă. Făinarea este produsă de ciuperca numită Uncinula necator, boala făcându-şi apariţia primăvara, manifestându-se pe parcursul întregii perioade de vegetaţie, până toamna târziu. Agentul patogen atacă toate organele aeriene ale plantei: frunze, lăstari ierbacei, ciorchini, boabe. Se recomandă următoarele măsuri profilactice: lăstarii atacaţi trebuie să fie distruşi prin ardere, iar butucii puternic infectaţi, ce constituie focare de infecţie, trebuie să fie scoşi şi arşi; aplicarea corectă a lucrărilor de întreţinere; aplicarea corectă a îngrăşămintelor, evitându-se excesul de azot. Trebuie avută în vedere aplicarea tratamentelor chimice, la avertizare, în funcţie de elementele de biologie ale patogenului, fazelor de evoluţie ale viţei de vie, dar şi de condiţiile climatice. Specialiştii în protecţia plantelor recomandă pentru combaterea făinării aplicarea a 4-6 tratamente, în funcţie de presiunea de infecţie. Pentru acest lucru, ALCEDO vă recomandă o gamă largă de fungicide, cum sunt: Bumper 250 EC, Falcon 460 EC, Flint Max 75 WG, Folicur Solo 250 EW, Karathane Gold 350 EC, Kumulus S, Manoxin C50 PU si Manoxin M60 PU, Mystic 250 EC, Orius 25 EW, Ortiva 250 EC, Postalon 90 SC, Stroby DF, Sulphur 80 WG, Systhane Forte, Talendo, Topas 100 EC, Topsin 500 SC, Universalis 593 SC.

Vineri, 27 Mai 2011 16:06

Iunie în cultura mare

Luna iunie este cunoscută în popor ca luna cireşelor sau sub denumirea de Cireşar sau Cireşel. Practic, cu luna iunie trecem calendaristic în sezonul de vară, dar totodată trecem şi la strânsul primelor roade ale câmpului. Lucrările prezentate mai jos constituie repere orientative pentru cititorii noştri şi nu exclud posibilitatea efectuării de alte lucrări în cadrul acestor culturi. Fiecare agricultor, în funcţie de cultura pe care o are, de suprafeţele pe care le deţine şi în funcţie de condiţiile climatice, profitând mai ales de faptul că ştie bine terenul pe care îl lucrează, va decide ce este mai corect de făcut pentru ferma sa.

Înainte de a trece la lucrările din prima lună a sezonului cald, facem câteva precizări cu referire la perioada de primăvară parcursă până la publicarea materialului de faţă.

Majoritatea culturilor agricole din toamnă sunt întârziate din punct de vedere vegetativ cu aproximativ 10 - 14 zile faţă de perioada normală de vegetaţie. Întârzierea este în primul rând din cauza temperaturilor mai scăzute întâlnite pe parcursul lunilor aprilie şi mai. Spre exemplu, la cultura rapiţei, declanşarea înfloritului a fost întârziată, plantele au avut în primăvară o creştere încetinită, ramificaţiile florifere au apărut mai târziu, iar distanţa dintre flori (dintre silicve) este mai mică decât de obicei. Toate acestea sunt consecinţe ale temperaturilor mai scăzute decât în mod normal întâlnite în lunile de primăvară.

În ce priveşte culturile de primăvară, semănatul s-a încheiat mai târziu în anumite zone, decât epoca optimă recomandată, datorită în principal ploilor survenite în lunile aprilie şi mai. Aceste ploi, pe de o parte, au decalat efectuarea semănatului culturilor de porumb şi floarea-soarelui mai târziu, iar pe de altă parte, pe anumite suprafeţe ploile au determinat formarea crustei care a dus în unele cazuri la compromiterea culturilor şi la un cost suplimentar de reînsămânţare a acestora. De pildă, la grâu, persistenţa acestor ploi a determinat creşterea agresivităţii agenţilor patogeni şi în special a făinării.
Intervenţiile pentru protejarea culturilor agricole (tratamente şi erbicidare la grâu; erbicidare la porumb şi floarea-soarelui etc) au fost făcute în anumite zone cu întârziere de peste 10 zile.

Toate aceste fenomene meteorologice au determinat în general efectuarea unor lucrări agricole cu întârziere şi chiar au generat creşterea preţului de execuţie al acestora.

Revenind la calendarul agricol al lunii iunie, trebuie să precizăm că agricultorii trebuie să pregătească combinele pentru recoltare. Se vor verifica spaţiile de depozitare (acolo unde este cazul), mijloacele de transport şi se vor face primele tranzacţii de vânzare a recoltei. Dacă pentru orz marea majoritate a fermierilor pregătesc spaţiile de depozitare în ferme sau silozuri, pentru sămânţa de rapiţă, de cele mai multe ori se încheie contracte directe de livrare. Practic, rapiţa, datorită seminţelor cu un conţinut mai mare de ulei se va vinde imediat după recoltare.
Luna iunie deschide sezonul campaniei de vară, campanie prin care se trece la recoltarea orzului şi rapiţei, se pregăteşte  recoltarea  grâului şi se continuă celelalte activităţi specifice  plantelor prăşitoare. În prezentarea de mai jos încercăm să atingem câteva lucrări esenţiale care se vor desfăşura în cadrul acestei luni, la următoarele culturi: rapiţă, orz, grâu, porumb şi floarea-soarelui.
Rapiţa

Pentru  rapiţă, iunie (a doua jumătate a lui iunie) reprezintă luna în care această cultură se recoltează. Pregătirea recoltării culturii de rapiţă este prioritatea principală a fermierilor. În vederea desfăşurării în bune condiţii a recoltării trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

-    Verificarea combinelor din punct de vedere tehnic (montarea echipamentului de recoltare, pregătirea şi montarea cuţitelor laterale, verificarea reglajelor care se pot face înainte de intrarea în lan, verificarea etanşeităţii combinei etc);

-    Verificarea utilajelor cu care se va transporta producţia din câmp la siloz. Având în vedere că gradul de curgere al seminţelor de rapiţă este ridicat, trebuie precizat că orice îmbinare necorespunzătoare la mijloacele de transport reprezintă o pierdere de producţie pe durata transportului. De asemenea, camioanele de transport trebuie dotate cu prelată pentru acoperirea producţiei pe durata deplasării. În caz contrar, vântul puternic sau viteza mai mare de deplasare poate să diminueze producţia din maşină;

-    Fermierii care au în cultură soiuri, în vederea reducerii gradului de scuturare până în momentul recoltării, este bine să aplice un adjuvant de protecţie al silicvelor cu aproximativ trei săptămâni înainte de începerea efectivă a lucrării. Acest adjuvant formează o pelicula de protecţie în jurul silicvelor şi menţine silicva închisă. Important de ştiut la aplicarea acestor produse este faptul că ele trebuie să îmbrace complet silicva. Altfel,  acolo unde pe silicve avem întreruperi de produs, acestea vor crăpa. Adjuvanţii se pot aplica fără probleme şi în cazul hibrizilor, dar la majoritatea hibrizilor silicvele sunt mai puţin dehiscente decât în cazul soiurilor;

-    Recoltarea culturii se poate începe de la umiditatea de 11-12%, dar depinde foarte mult de condiţiile climatice din perioada respectivă, precum şi de modul în care arată cultura, cât şi de dotarea tehnică a fermierului. Dacă se întârzie recoltatul peste perioada optimă şi plantele de rapiţă ajung la supracoacere, pierderile de producţie prin scuturare vor fi mult mai mari;

-    Sămânţa de rapiţă cu umiditate mai mare de 11% trebuie trimisă după recoltare imediat la siloz, unde se poate asigura o ventilaţie corespunzătoare (în unele cazuri chiar o uscare) şi o condiţionare pentru eliminarea resturilor vegetale. De multe ori aceste resturi vegetale cresc umiditatea seminţelor. Dacă totuşi se intenţionează ţinerea seminţei în fermă, este bine ca aceasta să se depoziteze sub şoproane care au o ventilaţie naturală bună, în strat subţire de aproximativ 15 – 20 cm. Sămânţa trebuie lopătată manual sau mecanic până când umiditatea scade sub 10%.
Orz

În aceasta lună, înainte sau după recoltarea rapiţei se va efectua şi recoltarea orzului.

După felul în care arată culturile de orz la această dată, cred că practic vom avea o suprapunere la recoltare. Atât rapiţa, cât şi orzul vor fi recoltate în paralel.

Pentru cultura orzului, alegerea momentului optim de recoltare trebuie să aibă în vedere două aspecte importante:

- Recoltarea cu pierderi cât mai mici de producţie. Aceste pierderi pot fi datorate atât scuturării (o recoltare târzie), cât şi treieratului incomplet (o recoltare timpurie).

- Umiditatea de recoltare. În mod normal când avem suprafeţe mici de orz şi orzoaică putem foarte bine recolta la umiditatea de 14% (bineînţeles trebuie luată în calcul şi evoluţia climatică din perioada de recoltare). La această umiditate sămânţa se păstrează fără probleme. În schimb, dacă avem suprafeţe mai mari de orz, recoltatul poate începe mai devreme, atunci când umiditatea în boabe a ajuns la 16-17%. Este ştiut faptul că dacă umiditatea orzului scade în lan sub 11%, creşte puternic riscul de a avea pierderi de recoltă prin scuturare.

Grâu

În perioada următoare, culturile de grâu vor  trece prin mai multe etape: de înspicare, de înflorire şi de formare a boabelor. Dar, aceste etape variază foarte mult de la un soi la altul şi de la o zonă la alta.

În iunie, la cultura grâului se va continua (acolo unde este nevoie) cu efectuarea tratamentelor foliare pentru combaterea bolilor. Normal în această perioadă se aplică şi ultimul tratament de combatere a bolilor, în special al bolilor spicului (fuzarioza, înegrirea spicelor). Tratamentul are rolul şi de a menţine frunza stindard verde pe o perioadă cât mai lungă de timp. Această frunză are un rol important în obţinerea unor boabe cu greutate mai mare (MMB-ul mare) şi de bună calitate. Pentru protejarea cu eficienţă sporită a culturilor de grâu, în vederea alegerii celor mai bune produse de tratare este bine a se consulta cataloagele firmelor distribuitoare de pesticide din zonă.

Odată cu aplicarea fungicidelor se pot aplica şi o serie de insecticide, în special pentru combaterea adulţilor şi a larvelor de ploşniţa cerealelor, a viermelui roşu al paielor, a cărăbuşeilor şi a altor tipuri de insecte. Dintre acestea cel mai puternic atac în perioada de înflorire şi formare a boabelor este dat de ploşniţa cerealelor. În cazul în care atacul apare şi se manifestă după apariţia spicului, atacul se va putea observa la baza spicului sau chiar la baza spiculeţelor. În acest caz, spicul în totalitatea lui sau spiculeţele atacate se usucă forţat şi fenomenul se observă în lan ca o albire a spicelor sau spiculeţelor. Datorită pierderilor importante produse de această insectă, se recomandă ca tratamentele să se efectueze în mod obligatoriu atunci când avem 5 exemplare/m2 (PED = 5 exemplare/m2).  În funcţie de dăunătorul pe care vrem să-l controlăm şi de perioada de aplicare se vor utiliza numai insecticide avizate recomandate de firmele de specialitate.

Porumb

În iunie, fermierii vor continua cu întreţinerea culturilor de porumb şi numai unde este cazul se va interveni şi cu alte lucrări mai deosebite (poate o lucrare de rărire a plantelor - pentru fermierii mici, poate o lucrare de combatere a excesului de umiditate etc).

Principala lucrare de întreţinere a culturii porumbului este dată de combaterea buruienilor. Această lucrare se poate face atât pe cale chimică, cât şi mecanică, caz în care odată cu combaterea buruienilor se face şi o afânare superficială a solului şi eventual (acolo unde este posibil) o aplicare de îngrăşăminte chimice. În mod normal, aplicarea în vegetaţie a erbicidelor se poate realiza atunci când plantele de porumb au între 2 şi 6 frunze adevărate, dar momentul aplicării depinde foarte mult de substanţa activă utilizată (erbicidul folosit) şi de stadiul de dezvoltare al buruienilor.

Având în vedere condiţiile climatice din acest an, buruienile au avut o dezvoltare explozivă. În funcţie de momentul aplicării, de gradul de îmburuienare, de frecvenţa buruienilor şi de spectrul de buruieni dominante, se va alege erbicidul care va avea cel mai bun control asupra buruienilor. În cazul combaterii buruienilor dicotile din cultura de porumb, fermierul are la alegere o gamă variată de produse. În cazul buruienilor monocotiledonate, numărul produselor omologate la cultura porumbului, cu aplicare în vegetaţie, este mai mic şi majoritatea au ca substanţe active produse ca: fluroxipir, nicosulfuron, rimsulfuron, tropramezon etc (a se consulta lista produselor omologate). Pentru hibrizii de porumb de tipul “CTM” cu rezistenţă  la cicloxidim se pot aplica aceste erbicide până la stadiul de 6 frunze. Aplicate şi în faza mai avansată a culturii de porumb (6 - 8 frunze) de obicei nu produce efecte de fitotoxicitate, dar datorită foliajului mai mare, gradul de combatere a buruienilor monocotile este mai redus.

Floarea-soarelui

Fermierii vor continua efectuarea lucrărilor de întreţinere la culturile de floarea-soarelui. Pe primul plan rămâne combaterea buruienilor atât pe cale chimică, dar şi mecanică.

Referitor la combaterea buruienilor pe cale chimică, aceasta se face diferenţiat în funcţie de sistemul de cultură. Astfel: la hibrizii normali, clasici, combaterea buruienilor monocotile este relativ simplă şi fără costuri prea mari şi se efectuează cu erbicide pe bază de cicloxidim, cletodim, fenoxaprop-p-etil, fluazifop-p-butil, quizalofop-p-ethyl, quizalofop-p-tefuril, propaquizafop etc. O problemă deosebită este dată de controlul buruienilor dicotile. În cazul unui asolament corespunzător şi al unei tehnologii de cultură adecvate cu erbicidare la pregătirea patului germinativ sau în preemergenţă, buruienile dicotile pot fi ţinute sub control.

La floarea-soarelui semănată în cele două sisteme noi de cultură, sistemul clearfield şi sistemul expres - cu hibrizi recomandaţi în aceste sisteme - contribuie la controlul în mare măsură a buruienilor dicotiledonate. De fapt, scopul principal pentru care fermierii noştri s-au orientat spre aceste sisteme noi de cultură a fost necesitatea combaterii buruienilor problemă din cultura de floarea-soarelui. În acest caz, important este să se ţină cont de perioada de aplicare a erbicidului. Normal, aceste erbicide se aplică atunci când planta de cultură are între 4 şi 6 frunze adevărate. La hibrizii cu rezistenţă la imazamox, aplicarea acestui erbicid în faza de 6 - 8 frunze ale plantei de floarea-soarelui controlează foarte bine şi toate speciile de orobanche (Orobanche spp) din România.

Din punct de vedere al combaterii buruienilor pe cale mecanică, fermierii, în funcţie de gradul de îmburuienare a culturii, pot face una până la două praşile mecanice. Pe lângă combaterea buruienilor, praşila mecanică are şi rolul de afânare superficială a solului. Concomitent cu lucrarea de afânare a solului pot fi aplicate şi unele îngrăşăminte chimice.

Mihai M.

Pagina 94 din 94

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista