APIA îi ajută pe crescătorii de porcine
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a încheiat actele adiţionale la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor - porcine.
Potrivit acestor acte adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, a doua confirmare scrisă – adeverinţa, prin care se atestă că acesta a depus cerere de ajutor pentru Măsura 215 – Plăţi privind bunăstarea animalelor şi, de asemenea, este confirmată suma reprezentând 25% din valoarea sprijinului solicitat, cu condiţia ca valoarea primei adeverinţe eliberate să fie acoperită de valoarea decontului justificativ depus.
Agenţia a încheiat acte adiţionale cu următoarele banci: CEC BANK S.A, Raiffeisen Bank, Banca Română pentru Dezvoltare, OTP Bank, Unicredit Ţiriac, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank Romania S.A., Banca Comercială Intesa Sanpaolo Romania, Agricover IFN S.A.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN S.A. şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.
Menţionăm că Banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe /acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care Creditorul le poate solicita din partea Beneficiarului (fermierului).
Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari să îşi aleagă Creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a obţine condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.
MADR: Nu avem legătură cu laptele contaminat din Serbia
Cu privire la informaţiile apărute în mass-media, potrivit cărora ar fi existat un dialog între Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Goran Knezevic, ministrul Agriculturii din Serbia, Biroul de presă al MADR face următoarea precizare:
Ministrul Daniel Constantin nu a vorbit niciodată cu omologul său din Serbia. Nu a existat niciodată o discuţie între cei doi oficiali.
Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm că nu există nicio alertă a Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje de la nivel european, care să implice România privind laptele originar din Serbia, contaminat cu aflatoxină.
În anul 2012 au fost analizate 81 de probe din lapte şi produse lactate pentru acest tip de determinări, toate cu rezultate conforme.
A fost promulgată Legea bugetului de stat pe anul 2013
Pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este un pas important, deoarece permite efectuarea de plăţi, începând cu data de 27 februarie, aferente sprijinului financiar acordat producătorilor, reprezentând:
- plăţi naţionale complementare directe în sectorul vegetal pentru cererile depuse în anul 2012
- plăţi naţionale complementare directe în sectorul zootehnic pentru cererile depuse în anul 2012
- ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă
De asemenea, în perioada imediat următoare, MADR va transmite, pe circuitul de avizare, actele normative elaborate în baza legii bugetului, necesare efectuării plăţilor în ce priveşte:
- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS),
- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură (activităţi ale trim. IV 2012),
- plata primelor de asigurare,
- ajutorul pentru ameliorarea raselor de animale.
Estimăm că, începând cu prima săptămână a lunii martie, sprijinul acordat în baza acestor acte normative va fi virat în conturile fermierilor.
Plăţile care urmează a fi efectuate ca urmare a promulgării Legii bugetului se alătură efortului pe care Ministerul Agriculturii l-a realizat, începând cu luna ianuarie 2013, prin acordarea sprijinului aferent măsurilor de investiţii şi plăţilor compensatorii pentru zone defavorizate şi agro-mediu din cadrul PNDR.
Observatorul bioeconomic
Comisia Europeană va înfiinţa un observator pentru a inventaria progresele şi pentru a măsura impactul dezvoltării bioeconomiei Uniunii Europene, a anunţat comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn. Observatorul va colecta date pentru a urmări evoluţia pieţelor, pentru a inventaria politicile UE, naţionale şi regionale în materie de bioeconomie, capacităţile de cercetare şi inovare, precum şi magnitudinea investiţiilor publice şi private în domeniu. Observatorul va fi coordonat de Centrul Comun de Cercetare, serviciul ştiinţific intern al Comisiei.
„A trecut un an de când am lansat strategia noastră privind bioeconomia. Observăm în prezent că statele membre profită de ocazia oferită de tranziţia către o economie post-petrol, bazată pe utilizarea inteligentă a resurselor terestre şi marine. Acţiunea lor este esenţială, deoarece va fi benefică pentru mediul în care trăim, pentru securitatea noastră alimentară şi energetică, precum şi pentru competitivitatea Europei în viitor. Acest observator va contribui la continuarea, cu aceeaşi intensitate, a acţiunilor în acest domeniu", a declarat comisarul european.
Observatorul, care este un proiect cu durată de trei ani, va debuta în martie 2013, având scopul de a pune datele pe care le va colecta la dispoziţia publicului, prin intermediul unui portal internet, în 2014. În acest mod, observatorul va sprijini strategiile naţionale şi regionale în materie de bioeconomie, care în prezent sunt elaborate de către statele membre ale UE.
Observatorul bioeconomic va trebui să urmărească o serie de indicatori de performanţă, incluzând indicatori economici, indicatori privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, productivitatea, bunăstarea socială şi calitatea mediului. El va include, de asemenea, un „observator tehnologic” şi un „observator al politicilor”, pentru a urmări evoluţia ştiinţei şi tehnologiei, precum şi a politicilor în materie de bioeconomie.
Bioeconomia din Europa valorează deja aproximativ 2 000 de miliarde de euro şi implică 22 de milioane de locuri de muncă. Comisia are în vedere un nou parteneriat public-privat în materie de bioindustrii, pentru a accelera dezvoltarea sectorului. O decizie este preconizată pentru iunie 2013.
Comisarul a făcut anunţul în cadrul unei conferinţe privind biochimia, organizată la Dublin, de preşedinţia irlandeză a Consiliului Uniunii Europene.
Sursa: ec.europa.eu/romania
Drumul către banii europeni
Pentru un acces mai simplu la banii europeni, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene are în vedere măsuri de simplificare a birocraţiei, pe care vrea să le propună spre aprobare Guvernului.
Într-un interviu publicat pe site-ul ec.europa.eu/Romania, ministrul a explicat cum vede rezolvarea problemei. “Există simplificarea de care tot spun de ani de zile, aceasta e faimoasa soluţie. Pe de o parte reducerea numărului de documente pe etape de verificare, de para-verificare a unor cheltuieli, lucrări executate, activităţi desfăşurate. Pe de altă parte, reducerea foarte mult a timpului alocat plăţii facturii, odată ce aceasta a fost emisă. Adică plata într-un termen cât mai scurt a facturii emise şi scurtarea termenului de timp între momentul plăţii acestei facturi şi momentul în care solicităm Comisiei Europene rambursarea acestor sume. Ceea ce vreau să propun primului-ministru şi Guvernului este un sistem nou, reformat, în ceea ce priveşte acest aspect. Odată ce factura s-a emis, trebuie să fie un număr de zile foarte scurt, maxim 10 zile, până la momentul în care se plăteşte efectiv acea factură de la nivel central, prin acel bon de plată de jos în sus, direct în contul companiei care a desfăşurat activitatea sau lucrarea respectivă.”
Chiar dacă pare simplu, ministrul Teodorovici ştie că există şi riscuri.
“Va trebui şi să-mi asum foarte des răspunderea pe anumite interpretări, de pildă variaţii de contract, pentru că aici avem blocaje destul de multe, şi ca timp şi ca sume blocate în sistem, pentru că Autorităţile de Management se tem să interpreteze într-un mod sau altul, dacă variaţiile de contracte sunt sau nu eligibile.”
De ce nu-şi asumă autorităţile de management deciziile?
“Că vin auditorii, că vine ANAF-ul, DNA-ul şi pot să interpreteze într-un mod subiectiv hotărârile lor. În momentul în care o Autoritate de Management are o hotărâre şovăitoare, va fi rolul acestui Minister nou creat, şi al meu personal, să-şi asume o decizie, într-un sens sau altul”, a adăugat ministrul Teodorovici.
Reluarea plăţilor POSDRU
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că reluarea plăţilor pe POSDRU asigură resursele necesare pentru plata la zi a facturilor către beneficiari.
„Reluarea plăţilor de către Comisia Europeană ne asigură resursele necesare pentru plata la zi a facturilor către beneficiari, pentru ca derularea programului să intre în normalitate. Prioritatea în perioada următoare o reprezintă deblocarea celor trei programe presuspendate: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Transport şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice”, a declarat Eugen Teodorovici.
România a încasat, marţi, 141,5 milioane de euro de la Comisia Europeană pe Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Acestea sunt primele fonduri virate de Comisie pe POS DRU, după deblocarea programului la începutul acestei luni.
Comisia Europeană a suspendat POSDRU în august 2012, ca urmare a deficienţelor identificate de partea comunitară pentru fondurile europene utilizate în perioada 2009 – 2011. În urma măsurilor implementate de Guvernul României, Comisia a decis deblocarea programului la începutul lunii februarie 2013.
Pe POSDRU se aflau în derulare 2.455 de contracte de finanţare la sfârşitul lunii ianuarie 2013. Suma alocată de UE în acest exerciţiu financiar pe acest program operaţional este de 3,4 miliarde de euro.
CNA:„Interesul public mai presus de gustul publicului”
Consiliul Naţional al Audiovizualului strânge semnături ca să evalueze necesitatea îmbunătăţirii unor prevederi ale legislaţiei audiovizualului, pentru o definire mai clară a noţiunii de interes public în programele de televiziune şi de radio.
Textul petiţiei:
CNA lansează petiţia online “Interesul public mai presus de gustul publicului”.
Drumul de la domnia bunului plac la cea a bunului simţ trece şi pe la CNA. Sau, mai precis, ar trebui să treacă. Am văzut înmormântări în direct, momente înşelătoare în emisiunile de divertisment, în dezbateri politice sau pe teme sportive. De la an la an, spaţiul audiovizual românesc devine din ce în ce mai viciat. Moartea unei personalităţi publice pare a fi momentul cel mai râvnit al unei televiziuni, iar cazurile recente, cum ar fi cel al lui Adrian Păunescu, Şerban Ionescu sau Sergiu Nicolaescu confirmă acest trist şi nefiresc adevăr.
Este timpul ca ripostă să vină din două direcţii: de la cetăţeni şi de la CNA. Ca să reuşim, alăturaţi-vă în număr cât mai mare şi semnaţi petiţia noastră online!
Valul din ce în ce mai mare de mizerie propagat prin televiziuni poate zdrobi valorile naţiunii. Încurajarea promiscuităţii, a alcoolismului şi infidelităţii, a violenţei şi vulgarităţii, promovarea caracterelor murdare şi a lipsei de încredere în oameni trebuie să fie oprite, dacă vrem ca viitorul copiilor noştri să nu fie stigmatizat irecuperabil de aceste vicii.
Semnaţi petiţia noastră online, publicată la următoarele adrese: petitieonline.com sau petitieonline.ro
Nu putem reuşi decât împreună cu dumneavoastră.
Voteaza şi susţine iniţiativa CNA! Implică-te!
Consultare publică pe proiectul Ghidului privind Riscurile în Protecţia Plantelor al EFSA
EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranţa Alimetelor) vrea o deschidere mai mare către dialog, aşa că publică acest document pentru a primi comentarii de la fermieri şi comunitatea oamenilor de ştiinţă.
Ghidul este alcătuit cu intenţia de a fi de folos celor care folosesc produse de protecţia plantelor, dar şi autorităţilor din domeniu.
O primă rundă de consultări a avut loc în perioada septembrie-octombrie 2012. Capitolele care au fost puse în discuţie în acea perioadă sunt acum în proces de revizuire.
Între timp, au apărut mai multe discuţii, mai ales în Franţa, privind modul în care PPP afectează albinele şi, de aici, producţia de miere.
Pentru problemele apărute după prima dezbatere, se organizează acum a doua rundă de consultări.
Persoanele interesate pot să consulte documentul propus dezbaterii pe site-ul www.efsa.europa.eu şi pot să facă observaţii şi propuneri până la 18 martie.
De curând, pe site-ul MADR a apărut Hotărârea de guvern privind Planul Naţional de Acţiune, ce vizează diminuarea riscului utilizării produselor de protecţia plantelor (PPP-uri) în agricultură.
Măsuri privind diminuarea riscurilor utilizării PPP-urilor
Pe site-ul Ministerului Agriculturii a fost publicată Hotărârea de Guvern privind aprobarea Planului Naţional de Acţiune, ce vizează diminuarea riscului utilizării produselor de protecţia plantelor (PPP-uri) în agricultură. Implementarea acestui Plan are drept ţintă aspecte privind protecţia sănătăţii publice şi a mediului, practicile agricole durabile şi protecţia zonelor specifice, plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor, cerinţele privind principiul precauţiei, respectiv interzicerea pulverizării aeriene, cu excepţiile prevăzute la art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012. Obiectivele generale ale Planului de Acţiune sunt reducerea riscului asociat utilizării produselor de protecţie a plantelor, optimizând utilizarea acestora şi asigurând parametrii cantitativi şi calitativi ai producţiei agricole. Planul Naţional de Acţiune conţine obiective şi măsuri ce vizează reducerea dependenţei de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor şi a buruienilor, oferind astfel utilizatorilor profesionişti (fermierilor) informaţii specifice cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor şi metodele nechimice alternative. Mai multe informatii despre acest Plan de Actiune, puteti citi pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Cioloş: Bugetul României pentru plăţile directe va creşte în 2014 - 2020
Comisarul european Dacian Cioloş a declarat, la Radio România Antena Satelor, că bugetul României pentru plăţile directe va creşte semnificativ în intervalul 2014 - 2020. Referindu-se la bugetul global al UE, comisarul european a declarat că România va avea mai mult de 10 miliarde de euro, faţă de 4 miliarde cât a avut în actualul buget 2007 - 2013. Pentru fermele de semisubzistenţă, se vor reduce controalele şi birocraţia, în timp ce pentru programele de dezvoltare rurală se vor stabili măsuri menite să ajute fermierii în programele de investiţii cu sume fixe, măsuri care să reducă astfel birocraţia şi să facă posibilă elaborarea cât mai facilă a proiectelor.
sursa: antenasatelor.ro
Citeşte mai mult ...
Parteneriatul European pentru Inovare
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, va participa joi, 21 februarie 2013, la Bruxelles, la prima sesiune a Comitetului director al Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) – “Productivitatea şi Sustenabilitatea în Agricultură”, un important forum de dezbateri privind viitorul agriculturii europene.
Din comitetul director al PEI mai fac parte, alături de ministrul Daniel Constantin, miniştrii de resort din Danemarca şi Grecia. Comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare reuneşte 40 de personalităţi din rândul factorilor de decizie, organizaţiilor de fermieri, cercetătorilor şi organizaţiilor de consumatori de la nivel european.
După introducerea făcută de comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, şi de comisarul pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, agenda sesiunii prevede dezbateri pe următoarele subiecte: principalele domenii de acţiune pentru PEI, precum şi modalităţile de implicare a oamenilor de ştiinţă în inovarea şi dezvoltarea agriculturii la nivel european.
De asemenea, în cadrul discuţiilor se vor dezbate posibilităţile de a-i mobiliza pe agricultori să se angajeze în acţiuni inovatoare şi schimburi de cunoştinţe la nivel european, precum şi modalităţile de cooperare între fermieri, cercetători şi societatea civilă, în vederea promovării de inovaţii pentru îmbunătăţirea producţiei agricole şi o mai bună protejare a mediului.
PNDR - 65.000 de contracte, 5 miliarde euro
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat, până la 15 februarie, contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru 64.846 de investiţii în mediul rural, pentru care beneficiarii vor primi fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,184 miliarde de euro. APDRP a plătit, până în prezent, 4,737 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie de peste 54% din sumele alocate de Uniunea Europeană. De la demararea PNDR, în anul 2008, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a gestionat 139.879 de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,659 miliarde de euro. Până la această data, au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 de proiecte, în valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin PNDR.
Syngenta cere retragerea propunerii EFSA privind interzicerea neonicotinoidelor
Producătorul de produse fitosanitare şi seminţe Syngenta AG, cu sediul în Elveţia, cere retragerea propunerii EFSA (European Food Safety Authority - Autoritatea Europeană de Siguranţă Alimentară) privind interzicerea utilizării neonicotinoidelor, susţinând că evaluarea Autorităţii privind riscul acestor substanţe asupra albinelor este greşită. În răspunsul Syngenta la raportul EFSA privind neonicotinoidele, compania arată că Autoritatea nu a luat în considerare informaţii-cheie, care dovedesc siguranţa tratamentului seminţelor cu thiamethoxam în cazul culturilor de oleaginoase, în special la floarea-soarelui şi rapiţă. Analiza raportului EFSA arată că Autoritatea şi-a bazat evaluarea pe un coeficient de însămânţare de 2-4 ori mai mare decât cea folosită în practica agricolă modernă. Dacă EFSA lua în calcul un coeficient real, evaluarea ar fi avut un rezultat complet diferit, şi anume, stabilea un grad de risc extrem de scăzut pentru albine, concluzionând că tehnologia neonicotinoidelor nu afectează sănătatea meliferelor. "Comisia Europeană a folosit această evaluare, greşit elaborată de EFSA, pentru justificarea interzicerii folosirii neonicotinoidelor", susţine John Atkin, director operativ al Syngenta.
Cel mai mare târg de maşini agricole second-hand şi de stoc la Drajna
În perioada 21 – 22 martie 2013, compania austriacă Biso Schrattenecker, unul dintre liderii pieţei europene de echipamente agricole, organizează, la Drajna, cel mai mare Târg de maşini agricole second-hand şi de stoc din România.
Fermierii sunt aşteptaţi la Centrul pentru Competenţe Agricole din Drajna, judeţul Călăraşi, al companiei Biso. Vor fi prezentate produse din Austria şi Germania, respectiv 100 de tractoare, 35 de combine şi 150 de unelte agricole (semanatoare, grape etc.), produse de stoc şi maşini second-hand recondiţionate de specialiştii din centrele de service Biso din Austria şi Germania.
Fiecare client care se înregistrează până la 10 martie pentru participarea la târg, va primi un voucher în valoare de 750 de euro. Înregistrările se pot face la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la numarul de telefon 0752 159 532.
“Prin organizarea Târgului de maşini agricole second-hand şi de stoc din Drajna ne-am propus să le oferim o alternativă viabilă fermierilor, care îşi doresc să aibă acces la soluţii moderne de lucrare a pământului, însă sunt nevoiţi să se încadreze într-un buget limitat“, spune Marian Martinescu, director de vânzări la Departamentul de Second-Hand, Biso România.
Publicitate
Revista
