Valeriu Tabără s-a întâlnit cu Dacian Cioloș
Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, s-a întâlnit cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, marţi, 5 iulie 2011. Întâlnirea a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul vizitei oficiale pe care comisarul european o efectuează în ţara noastră în perioada 30 iunie – 6 iulie 2011.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale a precizat că, în privinţa problemelor importante cu care România se confruntă, calea consultării cu Dacian Cioloş este deschisă, datorită unei foarte bune cunoaşteri a realităţii şi a spaţiului rural românesc de către comisarul european. De altfel, cei doi oficiali au dese întâlniri la Bruxelles unde discută aspecte ale sistemului agricol românesc şi comunitar.
Cu ocazia întâlnirii de astăzi, s-a discutat despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014 – 2020, bugetul aferent acesteia şi implicarea României ca stat membru UE cu puteri depline în procesul decizional al reformei PAC. Astfel, comisarul european a afirmat că vizita sa în România coincide cu momentul adoptării propunerii bugetului pentru perioada 2014-2020, România fiind un beneficiar important al bugetului PAC şi a dat asigurări că va deveni un beneficiar şi mai important al acestuia.
În continuare au mai fost abordate alte subiecte de interes precum colaborarea dintre MADR şi DG Agri, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) şi reorientarea acestuia spre noi priorităţi pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, atât cantitativ, dar mai ales calitativ. Totodată, ministrul agriculturii şi comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală au mai discutat şi despre activitatea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi plăţile către fermieri.
Suspendarea restricţiilor de greutate pentru transporturile de produse agricole pe drumurile publice
Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, va propune astăzi în şedinţa de guvern suspendarea restricţiilor de greutate pentru transporturile de produse agricole pe drumurile publice pe perioada recoltării, până la 30 noiembrie, urmând să discute acest subiect cu ministrul transporturilor.
Valeriu Tabără a mai afirmat că de anul viitor transportul produselor agricole trebuie să fie verificat din punct de vedere legislativ.
Producţia de grâu a României va fi mai mare, dar nu și mai bună
Producţia de grâu a României va fi mai bună, în acest an, din punct de vedere cantitativ, dar calitatea ar putea fi afectată, dacă ploile vor continua, iar recoltarea nu se va putea face la timp, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Tanczos Barna.
Potrivit estimărilor, în acest an, producţia de grâu, la nivel naţional, va fi de peste şase milioane de tone, cu aproape 15% mai mult decât anul trecut.
Tanczos Barna a precizat însă că intenţia Comisiei Europene şi a Guvernului de la Bucureşti, de a condiţiona acordarea subvenţiilor, de cultivarea efectivă a terenurilor agricole, este o măsură bună, pentru că, astfel, vor scădea suprafeţele lăsate nelucrate.
România și Bulgaria, pregătite să adere la spațiul Schengen
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat, marți, 5 iulie 2011, că România şi Bulgaria sunt pregatite, din punct de vedere tehnic, să adere la Spaţiul Schengen, dar că sunt state membre care se vor uita atent şi la raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care urmează să fie publicat luna aceasta.
Comisarul european a făcut acest afirmaţii în timpul unei întrevederi cu membrii comisiilor pentru afaceri europene din Parlamentul României. El a reamintit că, la ultimul Consiliu justiţie şi afaceri interne, s-a decis ca discuţiile să fie reluate cel târziu în septembrie. În cazul României, cu siguranţă că sunt state membre care se vor uita atent şi la raportul privind justiţia, care urmează să fie publicat în această lună, a mai spus Cioloş.
Barroso şi Daul au elogiat preşedinţia ungară a UE, socialiștii au criticat-o
Potrivit preşedintelui Comisiei Europene şi liderului grupului parlamentar al Partidului Popular European, preşedinţia ungară a UE şi-a încheiat mandatul cu rezultate bune. Socialiştii, în schimb, au formulat critici, în special din cauza Legii mass media şi a Constituţiei ungare.
În cadrul şedinţei plenare de marţi a Parlamentului European, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a amintit între rezultate: demararea primului semestru european, încheierea negocierilor de aderare ale Croaţiei la UE, sprijinirea mişcărilor democratice ale „primăverii arabe” şi adoptarea strategiei europene cu privire la rromi.
Joseph Daul, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European, a adresat mulţumiri preşedinţiei ungare pentru eforturile depuse în direcţia impulsionării guvernării economice. Hannes Swoboda, vicepreşedintele grupului parlamentar al socialiştilor, a salutat adoptarea strategiei cu privire la rromi, însă a criticat Legea mass media şi noua constituţie ungară. Potrivit lui Daniel Cohn-Bendit, liderul grupului parlamentar al „verzilor”, funcţionarii preşedinţiei ungare au avut o activitate fructuoasă, însă Viktor Orbán este un politician care „distruge Europa”.
Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș trebuie susținut să obțină un buget la nivelul celui din 2013
Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloș trebuie susținut în demersul său de a promova un buget pentru agricultură și dezvoltare rurală la nivelul celui din 2013, după ce propunerile anterioare au fost de diminuare cu 20% față de nivelul actual, declară directorul executiv al Federației Naționale a Producătorilor Agricoli (FNPAR) Daniel Botănoiu.
Comisia a înțeles solicitările Parlamentului European și ale organizațiilor producătorilor cu privire la necesitatea unui buget consistent destinat agriculturii. Bugetul actual este modest, în comparație cu provocările considerabile la care sunt supuși agricultorii, însă fermierii romani înțeleg bine circumstanțele economice actuale la nivel mondial. Agricultorii se confruntă cu condiții meteo extrem de variate, cu efect devastator, dar și cu o volatilitate în creștere pe toate piețele produselor agricole. Ei trebuie să-și adapteze producțiile la schimbările climatice, pe termen lung, aceasta necesitând o nouă tehnologie precum și creșterea nivelului investițiilor. În acest context, preocupările sunt legate de: menținerea unei producții ridicate, astfel încât, aceasta să țină pasul cu cererea de alimente aflată în creștere, menținerea capacitații de producție a Europei și creșterea nivelului randamentelor.
„Este de apreciat inițiativa Comisiei legată de creșterea fondurilor destinate cercetării și măsurilor de gestionare a crizelor, însă este necesar să se pună accent pe “creșterea verde” si nu pe măsurile care au drept scop constrângerile ecologice îndreptate împotriva agricultorilor. Consider că poate fi acceptă creșterea verde, dar nu pot fi acceptate măsurile drastice privind “înverzirea” deoarece acestea sunt împovărătoare și duc la diminuarea veniturilor agricultorilor”, susține Daniel Botănoiu.
Totodată, trebuie consolidat rolul organizațiilor economice ale agricultorilor în cadrul lanțului alimentar. În acest sens, cele mai bune măsuri sunt cele care duc în direcția concentrării ofertei și întărirea rolului organizațiilor profesionale (cooperativele).
Este vital ca membrii Parlamentului European și guvernanții europeni să înțeleagă necesitatea unui buget agricol solid, aferent noii Politicii Agricole Comune, în discuțiile din perioada următoare, astfel încât, să putem vorbi de continuarea activităților agricole, atât la nivel național, cât și european.
Cioloș și Tabără se întâlnesc azi la sediul MADR
Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, se întâlnesc astăzi la sediul MADR.
Tema discuţiei este Politica Agricolă Comună, probleme de actualitate ale sectorului agricol naţional (zahărul, valorificarea producţiei, accesarea fondurilor europene – modificări ale PNDR).
La finalul discuţiilor cei doi oficiali vor susţine scurte declaraţii de presă, la ora 12.10, la sediul MADR, sala 19.
Întâlnirea are loc cu ocazia vizitei oficiale pe care comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală o efectuează în România în perioada 30 iunie-6 iulie 2011.
Problemele agricultorilor, discutate de comisarul pentru agricultură la Iaşi
Comisarul european aflat intr-o vizita de lucru la Iasi a discutat cu oficialităţile problemele agricultorilor din zonă.
Dacian Cioloş a afirmat că descentralizarea gestionării proiectelor ar fi benefică pentru implementarea acestora şi reducerea birocraţiei. El a precizat la Iaşi că organizarea administrativă nu este impusă de Comisia Europeană, fiind o chestiune de competenţa statului român.
Comisarul european a subliniat că, în perioada 2014 - 2020, vor fi urmărite utilizarea fondurilor europene, dar şi rezultatele obţinute prin absorbţia acestora.
Germenii plantei schinduf constituie cea mai probabilă legătura dintre cele două focare de contaminarea cu E.coli O104:H4.
Referitor la cazurile de Sindrom Hemolitic Uremic înregistrate în Franţa si Germania, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) şi Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), printr-o evaluare a riscului realizată în cooperare au concluzionat că germenii plantei schinduf* constituie cea mai probabilă legătura dintre cele două focare de contaminarea cu E.coli O104:H4.
Cele două autorităţi europene au demarat investigaţiile, având ca ipoteză de bază considerarea germenilor de plante ca sursă de contaminare, în special cei ai plantei schinduf, care sunt frecvent comercializaţi şi consumaţi în amestecuri de salate.
Sub acest aspect, se face recomandarea fermă de a nu se consuma germeni de plante sau seminţe încolţite în formă crudă, în salate, ci doar bine gătite.
Similar situaţiei din Germania, şi cazurilor de îmbolnăvire cu E.coli inregistrate în Franţa, pacienţii au fost monitorizaţi şi testaţi pentru a evidenţia bacteria cauzatoare. În ambele situaţii a fost confirmată tulpina de E.coli O104:H4.
Ancheta epidemiologică, aflată în desfăşurare, este orientată pe mai multe aspecte: identificarea sursei de contaminare, trasabilitatea alimentelor suspicionate, avertizarea medicilor şi recomandări pentru populaţie.
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), Comisia Europeană, autorităţile competente din Statele Membre şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii continuă colaborarea pentru finalizarea anchetei epidemiologice în cazul focarelor de E.coli.O104:H4.
Un instrument important pentru derularea eficientă a acestui proces este Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, utilizat pentru schimbul rapid de informaţii, viteza de reacţie în aceste situaţii fiind vitală în majoritatea cazurilor.
* Schinduful (Trigonella foenum-graecum), denumit și fân grecesc sau regional molotru, aparține familiei Fabaceae. Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor, întrebuințată ca nutreț pentru vite sau folosită în bucătărie și în medicină. Semințele de schinduf se folosesc în țările asiatice drept condiment: fie uscate, adăugate în amestecuri tradiționale (curry), fie încolțite ca o verdeață picantă, în salate.
Rambursarea a 46 de milioane de euro României
Parlamentul European va vota marți propunerea de reducere a contribuției României la bugetul de anul acesta cu 46 de milioane de euro.
Suma totală ce urmează să fie returnată statelor membre este de 4,54 miliarde de euro. Acești bani reprezintă surplusul rămas din anul financiar 2010. Din acest total, 2,72 miliarde de euro reprezintă excedentele din programele implementate în 2010. Restul de bani provine din amenzi, dobânzi aplicate plăților întârziate și surplusuri rezultate din diferențele cursului de schimb.
Citeşte mai mult ...
Cultivarea OMG-urilor: dreptul de a spune NU
Statele Membre trebuie să aibă libertatea de a decide dacă restricționează sau interzic culturi modificate genetic, potrivit unei modificări propuse în legislație.
PE va decide marți, 5 iulie, dacă va susține recomandarea Comisiei pentru mediu de a permite statelor să invoce motive legate de mediu atunci când iau astfel de decizii, aspect exclus în propunerea făcută.
Acest lucru ar asigura o bază legală mai puternică pentru asemenea decizii în contextul normelor existente în comerțul internațional.
În prezent, două varietăți de culturi modificate genetic au primit aprobarea Uniunii Europene de a fi cultivate: o anumită specie de porumb și un tip de cartof adaptat pentru producția de amidon. În momentul de față, puține state membre UE cultivă aceste culturi în scop comercial iar unele dintre ele au aplicat interdicții în cadrul așa-numitei "clauze de salvgardare", ținând cont de regulile existente.
Noile propuneri ar renaționaliza de fapt deciziile în ceea ce privește restricționarea sau interzicerea cultivării de culturi modificate genetic, dar nu ar afecta procesul actual de aprobare UE. O petiție recentă a cetățenilor, cu peste un milion de semnături, a solicitat Uniunii Europene să aplice un moratoriu privitor la autorizațiile noi emise. Consiliul își va contura o poziție după votul din Parlament.
În anul 2009, un număr total de 94.800 de hectare au fost însămânțate cu porumb de tipul MON810, în cinci state membre (Spania, Republica Cehă, Portugalia, România și Slovacia), dintre care 80% în Spania. Cartoful Amflora este cultivat momentan în trei state membre: Suedia, Germania și Republica Cehă.
Ambalaje alimentare: reguli noi și mai clare de etichetare
Valoarea energetică, precum și cantitățile de lipide, acizi grași saturați, carbohidrați, glucide, proteine și sare vor trebui să fie ușor de observat pe ambalajele alimentare, potrivit noilor reguli de etichetare ce urmează să fie votate miercurea viitoare de către deputații europeni.
Scopul acestor reguli este să permită consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză și mai sănătoase atunci când achiziționează alimente.
Compromisul la care s-a ajuns între deputații europeni și Președinția Consiliului și care urmează să fie supus votului în Parlament va asigura o mai bună lizibilitate a etichetelor, permițând astfel consumatorilor să găsească mai ușor informațiile de care au nevoie atunci când merg la cumpărături. Noile reguli vor moderniza, simplifica și clarifica etichetarea alimentelor în cadrul Uniunii Europene. Noua lege va reduce totodată birocrația pentru producătorii și operatorii din sectorul alimentar și va întări piața unică.
Alergenii vor trebui să fie evidențiați în lista de ingrediente, pentru a permite consumatorilor să găsească informația la prima vedere. Detalii privind alergenii vor trebui să fie oferite de asemenea și pentru alimentele neambalate, așa cum este cazul, spre exemplu, al mâncării servite în restaurante și cantine. Specificarea țării de origine va deveni obligatorie pentru carnea proaspătă provenită de la porci, oi, capre și păsări și nu numai pentru carnea de vită, așa cum era cazul până acum Mai mult decât atât, consumatorii vor fi informați în legătură cu sursa de proveniență specifică a uleiurilor vegetale folosite în diverse produse, cum este cazul uleiului de palmier. Suplimentar, vor exista reguli stricte pentru a preveni inducerea în eroare a consumatorilor prin modul de ambalare a alimentelor și reguli pentru etichetarea "alimentelor contrafăcute", cum ar fi brânza sau jambonul.
Primul Salon Național de Vinuri al României - Vintest
Societatea VINVEST SRL - cu o experiență de 8 ani în organizarea la Timișoara a Salonului Internațional de Vinuri VINVEST - a decis să facă un nou pas înainte în efortul continuu de a promova produsele de calitate, dintr-un domeniu de maxim interes economic și pentru publicul larg.
Astfel, în perioada 27 – 30 octombrie 2011, complexul ROMAERO din București va fi gazda primului Salon Național de Vinuri al României – VINTEST.
Salonul este primul eveniment pur autohton dedicat sectorului vitivinicol și se dorește a fi locul de testare a principalelor vinuri și produse vitivinicole românești.
De asemenea, el reprezintă locul potrivit pentru întâlnirea tuturor actorilor naționali importanți de pe piața vinurilor și a serviciilor conexe, cu utilizatorii acestor produse, din domeniul HoReCa, turism, organizare de evenimente etc., cu posibilii investitori în domeniu și, mai ales, cu publicul consumator.
Acest eveniment se dorește a fi, conform organizatorilor, un “Certificat de calitate al vinului românesc”.
Agricultura și dezvoltarea regională vor avea mai multe fonduri de la UE
După 2014 România va beneficia de fonduri europene mai importante, decât cele actuale, pentru agricultură și dezvoltare regională. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că România trebuie să îşi stabilească deja o abordare strategică pentru perioada 2014 - 2020, asumată politic de toate partidele, pentru ca agricultorul să ştie pe ce se poate baza.
Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi programele Comisiei Europene oferă oportunităţi care trebuie însă traduse în abordarea specifică fiecărei ţări, a mai spus oficialul european.
Publicitate
Revista
