IPSO Agricultură continuă seria de evenimente dedicate fermierilor care își doresc să implementeze soluții moderne, eficiente și profitabile în activitatea agricolă. Astfel, joi – 23 octombrie 2025, la RDF Group din localitatea Șofronea – județul Arad, IPSO Agricultură a adus în prim-plan tehnologiile de vârf și bunele practici care pot susține performanța în agricultură, în cadrul evenimentului „Precision AG TOUR – Soluții eficiente și profit pentru ferma ta!”. Fermierii prezenți, în jur de 300, au aflat, de la specialiștii companiei, cele mai recente inovații, tendințe și soluții din agricultură.

Participarea la Precision AG TOUR oferă fermierilor oportunitatea de a descoperi cele mai noi tehnologii și soluții integrate pentru optimizarea activității agricole, de a interacționa cu experți de profil și de a împărtăși experiențe valoroase.

Evenimentul a fost structurat în jurul a cinci ateliere tematice:

• Agricultură de Precizie;
• Pregătirea Solului;
• Semănat & Protecția plantelor;
• Recoltat și Manipulare;
• Irigații.

De aproape 30 de ani, IPSO Agricultură sprijină fermierii cu soluții și echipamente de agricultură de precizie de ultimă generație, finanțare personalizată și cea mai extinsă rețea de servicii post-vânzare IPSO Service 360.

Tehnologia Centralized & Connected Support reprezintă viitorul în materie de servicii post-vânzare. Datele transmise de utilajele conectate sunt analizate în timp real de o echipă de specialiști pentru a identifica și preveni posibile defecţiuni înainte ca ele să se producă sau să se agraveze. Folosind tehnologia Expert Alerts, tehnicienii pot interveni rapid, având la dispoziție echipamentele necesare, piesa cauzatoare și întreaga procedură de reparație, asigurând astfel o intervenție eficientă și la timp pentru fermieri. Această abordare minimizează perioadele de nefuncționare a utilajelor şi sprijină fermierii în creşterea productivității şi profitabilității, prin intervenții proactive și precise.

Prin abordarea „one-stop shop”, compania IPSO oferă acces la tehnologie de vârf și suport constant pentru o agricultură modernă și performantă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Populația globală s-a dublat în ultimii cincizeci de ani și, potrivit Organizației Națiunilor Unite, se așteaptă să atingă 9,7 miliarde de oameni până în anul 2050¹. Această creștere, combinată cu efectele schimbărilor climatice și presiunea asupra resurselor naturale limitate, impune ca sistemele agricole să livreze productivitate mai mare, calitate îmbunătățită și eficiență crescută, reducând totodată amprenta asupra mediului. Inovația este elementul central pentru atingerea acestor obiective.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în tehnologia agricolă, precum platformele digitale și inteligența artificială, care permit monitorizarea în timp real și utilizarea mai precisă a resurselor. În plus, practicile regenerative contribuie la sănătatea solului și la creșterea biodiversității, iar soluțiile biologice sprijină protecția culturilor și toleranța la stres. Pe lângă aceste evoluții, ameliorarea plantelor intră într-o nouă etapă prin aplicarea Noilor Tehnici Genomice (NGT).

NGT-urile, inclusiv tehnologia CRISPR-Cas, oferă un nivel fără precedent de precizie în ameliorarea plantelor. Spre deosebire de organismele modificate genetic, care se bazează pe introducerea unor gene străine, NGT-urile acționează în cadrul propriului ADN al plantei. Această abordare permite modificări țintite, care ar putea apărea în mod natural, dar sunt obținute mai rapid și cu o acuratețe mai mare. Tehnologia sprijină dezvoltarea unor varietăți mai rezistente la secetă, dăunători și boli, cu utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, precum și cu valoare nutrițională sporită. De asemenea, contribuie la reducerea alergenilor și a risipirii alimentare, prin prelungirea duratei de păstrare a produselor.

Pentru România, aceste beneficii devin din ce în ce mai relevante. În ultimii ani, țara s-a confruntat cu o tendință accentuată de ariditate, în special în lunile de vară. Potrivit Observatorului European al Secetei², peste 65% din suprafața României, inclusiv terenuri arabile și forestiere, au fost afectate de condiții de ariditate în anul 2024. În plus, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie³ au subliniat că anul 2025 a marcat încă un an agricol sever afectat de secetă, cu temperaturi record și variabilitate climatică extremă.

Aceste provocări evidențiază nevoia urgentă de soluții durabile care să ajute fermierii să se adapteze și să își mențină productivitatea, iar NGT-urile oferă o astfel de oportunitate. Prin dezvoltarea unor varietăți tolerante la secetă și rezistente la boli, aceste tehnici pot sprijini fermierii în obținerea unor producții mai stabile și mai constante, în condiții climatice tot mai imprevizibile.

Cristian Stoica, proprietar al fermei „La bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, a declarat: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, cu potențialul de a conduce la cercetarea și dezvoltarea unor varietăți mai bine adaptate condițiilor tot mai dificile cu care se confruntă agricultura de astăzi. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi, noi, fermierii din Uniunea Europeană, pentru a ne putea continua activitatea, a produce pentru consumatorii europeni și a nu pierde competiția cu fermierii de pe alte continente”.

Colaborarea între fermieri, cercetători, factori de decizie și furnizori de tehnologie este esențială pentru valorificarea deplină a potențialului acestor inovații. Prin cooperare, comunitatea agricolă europeană poate asigura că instrumente precum NGT-urile sunt dezvoltate și implementate în mod responsabil, sprijinind și fermierii din România să se adapteze la presiunile climatice, contribuind totodată la un sistem alimentar mai productiv, durabil și rezilient pentru generațiile viitoare.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Un raport publicat pe 21 octombrie 2025 de Salvează Solul avertizează că guvernele ignoră cea mai puternică și accesibilă formă de asigurare climatică aflată deja sub picioarele noastre: solul sănătos și viu.

Intitulat „Solul: Soluția ascunsă pentru adaptarea la schimbările climatice”, raportul arată că restabilirea sănătății solului ar putea consolida în mod semnificativ sistemele alimentare, securitatea aprovizionării cu apă și rezistența la schimbările climatice.

Explicând importanța solurilor sănătoase pentru adaptarea la schimbările climatice, raportul constată că fermele regenerative își păstrează până la 95% din recolte în timpul secetelor, depășind terenurile exploatate convențional cu două treimi, chiar dacă șocurile climatice se intensifică în toate regiunile globului.

Practicile precum culturile de acoperire, aratul redus, agrosilvicultura și compostarea au dovedit ca pot clădi reziliență și profitabilitate, dar raportul avertizează că politicile guvernamentale rămân periculos în urma științei.

„Când lovesc secetele sau inundațiile, diferența pentru supraviețuirea fermelor și culturilor nu ține de noroc, ci de sol. Solul sănătos este cel mai important rezervor de apă și depozit de carbon al planetei. A-l ignora înseamnă a eșua în adaptarea la schimbările climatice”, spune Praveena Sridhar, consilier Științific și de Politici al mișcării Salvează Solul.

Constatările esențiale includ:

• Securitatea aprovizionării cu apă și reziliența la secetă: Fermele regenerative stochează sute de mii de litri de apă în plus pe hectar, păstrând 95% din recolte în timpul secetelor.

• Securitatea alimentară: Porumbul organic și alte sisteme regenerative depășesc randamentele culturilor convenționale cu până la 137% în condiții de stres cauzat de secetă.

• Depozitarea carbonului: Solurile rețin de peste trei ori mai mult carbon decât atmosfera, făcând din gestionarea solului încă un instrument major de combatere a schimbărilor climatice. De pildă, solurile Canadei stochează doar ele singure 150 de miliarde tone de carbon.

• Puterea economică: Fermierii care folosesc metode regenerative pot menține sau crește marjele de profit reducând dependența de îngrășăminte și pesticide sintetice, în același timp în care își păstrează sau își îmbunătățesc recoltele.

Cele mai bogate țări ale lumii ignoră fundamentul care ne hrănește și ne protejează

Înainte de COP30 din Brazilia (cea de-a 30-a Conferință a Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice -UNFCCC) care va avea loc în noiembrie, raportul dezvăluie o lacună critică în politicile guvernamentale. Deși, anual, cheltuiesc zeci de miliarde de dolari pentru agricultură, cele mai bogate națiuni ale lumii nu tratează solul ca pe o infrastructură esențială pentru climă.

• În Marea Britanie, se cheltuiesc 2,4 miliarde de lire anual pentru sprijin pentru ferme, dar nu există ținte naționale obligatorii pentru sănătatea solului.

• În Franța, secetele pedologice s-au dublat din anii 1960 până astăzi, provocând incendii de vegetație record.

• Canada pierde trei miliarde de dolari canadieni pe an din cauza degradării solului, deși solurile sale stochează rezerve uriașe de carbon.

• SUA și Germania nu au cadre de monitorizare unificate, bazându-se pe stimulente fragmentate, bazate pe practici.

„Nu ne putem adapta la schimbările climatice ignorând fundamentul care ne hrănește și ne protejează. Solul nu este doar un input agricol, ci este o infrastructură națională pentru supraviețuire”, avertizează Praveena Sridhar.

Raportul cere guvernelor să stabilească ținte naționale obligatorii pentru sănătatea solului și să construiască sisteme globale de monitorizare a solului.

Prin integrarea solului în politica de adaptare la schimbările climatice, Salvează Solul susține că națiunile pot consolida securitatea alimentară, pot stabiliza economiile rurale și pot activa unul dintre cele mai mari rezervoare naturale de carbon ale lumii, înainte ca aceste sisteme să colapseze sub presiunea climatică accelerată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Degradarea solurilor amenință securitatea alimentară a Europei

Oltenia pierde anual aproximativ șase milioane de euro pentru că nu are o identitate gastronomică distinctă. Gastronomia locală lipsește din pachetele turistice ale Olteniei, iar regiunea pierde sute de mii de turiști anual.

Ce îi lipsește Olteniei pentru a-și consolida poziția ca brand regional prin prisma gastronomiei?

• Un produs clar care să poată fi „vândut” turiștilor: preparate-fanion, produse locale (brânzeturi, vinuri, dulcețuri) cu rețete și denumiri standardizate. Chiar dacă ele există, sunt puțin cunoscute, mai ales pentru că nu au fost prezente la evenimente de profil și nici nu au fost comunicate în presă. Cele cinci județe ale Olteniei au, în total, 41 de produse atestate tradițional: Vâlcea – 24, Gorj – 8, Mehedinți – 3, Olt – 3, Dolj – 3.

• O poveste și o identitate comună la nivel de regiune.

• Experiențe cumpărabile, cu pachete tematice de 2–3 zile; calendar anual cu 4–6 evenimente majore; micro-evenimente lunare; infotripuri; tururi la producători (vizite, degustări, ateliere).

• Rețea și distribuție alcătuită din reprezentanți ai pensiunilor, restaurantelor, cramelor, micilor producători; rute semnalizate (hărți, indicatoare); parteneriate cu turoperatori; marketplace regional.

• Poveste coerentă pentru presă, ambasadori regionali, tururi de presă, colaborări cu ghiduri/food media.

  Parteneriate public–private constituite din experți, reprezentanți ai consiliilor județene, OMD-uri, jucători din domeniul HoReCa, producători, jurnaliști; buget și mecanism de microgranturi.

,,Lipsa identității gastronomice costă Oltenia scump, dar nu este un handicap permanent. Cu viziune și colaborare, regiunea își poate valorifica imensul potențial nefructificat, gastronomia putând deveni motor de creștere economică, sursă de mândrie locală și magnet pentru turiști”, arată Cezar Ioan, cofondator We Are Romania.

Proiectul „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, inițiat în 2024, urmărește repoziționarea Olteniei ca destinație gastronomică. „Treasures of the East” este o continuare a proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană” și va avea loc în perioada 24–26 octombrie 2025, la Hotel Ramada Plaza. Festivalul aduce în Oltenia 13 crame expozante, doi invitați din străinătate pe filiera turism și crame (BAWP - Bulgarian Association of Wine Professionals și ONT – Oficiul Național al Turismului Republica Moldova), 23 de producători locali și concursuri de vin, bere și brânzeturi. Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici.

„Fiecare județ se poate poziționa distinct, la nivel regional, astfel încât să ofere o experiență diversificată, adresată turiștilor interesați de natură, munte, patrimoniu material și imaterial, oenoturism, turism urban, turism rural etc. Gastronomia locală este atributul care trebuie să completeze această ofertă, astfel încât regiunea să nu fie ocolită de fluxurile de turiști gastronomici care alimentează economii locale în alte părți ale țării. Am făcut pași importanți până acum, iar cu fiecare ediție organizată la Craiova lărgim cercul actorilor locali care ni se alătură”, precizează Carmina Nițescu, fondatoarea Winesday.ro, membru We Are Romania și co-organizatoare a festivalului „Treasures of the East”.

„Treasures of the East” este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care România dorește să construiască „o voce comună” și alături de care să facă vinurile și produsele Europei de Est cunoscute lumii. În premieră, festivalul aduce în atenția publicului trei concursuri: „Wines of the East“, „Beers of the East” și „Cheeses of the East”.

Publicul din Oltenia va avea ocazia să deguste vinuri de la 13 crame din România. Dintre acestea, opt sunt din Oltenia: Crama Olterra, Crama Oprișor, Domeniul Drăgași, Domeniile Sâmburești, Domeniile Vânju Mare, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine, Vinaltus, Vinarte. Alte cinci crame sunt din alte zone ale țării: Budureasca, Crama 3 Conace, Crama de Piatră, Davino și Domeniul Bogdan.

La standul Economie Rurală vor fi expuse bunătăți de la 17 producători locali: șapte sunt producători din Oltenia — Brânză de Horezu, Ca Altădată, Cooperativa Biruința Olteniei, Stâna de Vaideeni, Curentu, Delicii de Vaideeni și Ferma de Bere – Antica; alți nouă producători provin din diferite regiuni ale țării: ARCA, Curtea Culorilor, Casa Ghizdeanu, De Colțești – Torockoi, Lactate Țarina (cu Brânza de Țaga), Lacto Sinelli (Brânză de Teaca), Manufactura de Brânză, Miedăria, Ținutul Călimanilor și Roi Honey Goods.

„Pentru prima dată, în Craiova sunt expuse peste 20 tipuri de brânzeturi locale din Oltenia, dar și din alte părți ale țării. Sunt onorată să prezint cea mai premiată brânză românească la nivel internațional — Brânza de Horezu —, dar și brânza unor producători harnici din comuna vâlceană Vaideeni (Stâna de Vaideeni). La evenimentul We Are Romania din vara acestui an, am spus că Oltenia este slab reprezentată din punctul de vedere al produselor cu atestare tradițională. Venim cu o noutate: un singur producător din Vâlcea are 13 produse atestate tradițional, iar „Cârnații din Topor” sunt în faza finală pentru atestarea IGP (Indicație Geografică Protejată). Producătorul este AVI-GIIS (brandul „Ca Altădată”). În județul Vâlcea (județul în care eu locuiesc), o comună reușește să fie model de urmat din punctul de vedere al economiei rurale. Pe 25 octombrie, la Craiova, doi dintre producătorii care expun produse sunt din comuna Vaideeni (Delicii de Vaideeni și Stâna de Vaideeni)”, subliniază Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei Economie Rurală.

Vor mai fi prezenți și alți producători locali, precum: Codrul Boieresc, Eliada — ulei de măsline, Ferma Dacilor, La Horincie — Premium Boutique Distillery, Liceul de Industrie Alimentară Craiova (LIA), Turnul Berarilor.

Festivalul „Treasures of the East” este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu spijinul ialoc, FNDA – Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer. Partener de Hidratare: Aqua Carpatica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!