Luni, 27 aprilie 2026, s-a desfășurat Consiliul AgriFish, la Luxemburg. Înainte de ședința Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, o delegație a Copa – Cogeca, din care au făcut parte Nikolaus Berlakovich de la COPA, Florentin Bercu - vicepreședinte COGECA și Patrick Pagani - secretar general adjunct, a avut întâlniri cu Maria Panayiotou - ministrul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Mediului din Republica Cipru și echipa sa, care dețin Președinția Consiliului Europei, Elisabeth Werner - director general, Pierre Bascou - director general adjunct DG AGRI, Emil Dumitru - secretar de stat MADR, Daniela Rebega - director general AM-PNDR, Emilia Mohan și Ionuț Petrescu - Secția de Agricultură Reprezentanța Permanentă și echipa României.

Discuțiile au vizat problemele presante cu care se confruntă sectorul agricol în aceste vremuri tulburi, precum: prețurile ridicate la carburanți și fertilizanți; mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră – CBAM; Politica Agricolă Comună după 2027; situația pieței, agravată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Florentin Bercu a evidențiat importanța cooperării între fermieri, subliniind rolul său esențial în gestionarea, combaterea și prevenirea crizelor din lanțul alimentar prin intervenția rapidă a Comisiei pentru suspendarea aplicării CBAM. „Circa 20-25% dintre fermierii din România și UE au incertitudini în privința continuării activității, urmând ca în maximum un an să își înceteze activitatea dacă nu se vor luă măsuri pentru rentabilizarea afacerilor din sectorul agroalimentar”, a arătat Florentin Bercu, vicepreședinte COGECA și director executiv UNCSV, organizație care face parte din Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Copa - Cogeca solicită implementarea unor soluții urgente pentru situația din Orientul Mijlociu care exercită o nouă presiune semnificativă asupra fermierilor europeni. „Aceste șocuri externe perturbă producția, cresc costurile și amenință și mai mult marjele de profit deja fragile ale fermierilor. La toate acestea se adaugă prețurile ridicate ale îngrășămintelor, menținute la un nivel ridicat de la invazia Rusiei în Ucraina, precum și o recesiune prelungită pe piețele culturilor arabile din UE. Fermierii se confruntă acum cu o situație imposibilă. În întreaga Europă, costurile de producție pentru combustibil, îngrășăminte, ambalaje, furaje și logistică continuă să crească brusc”, explică Florentin Bercu.

Reprezentanții Copa – Cogeca susțin că mulți fermieri reduc suprafața cultivată, schimbă culturile sau chiar renunță la însămânțare, deoarece producția pur și simplu nu mai este viabilă din punct de vedere economic, considerând că autoritățile de la Bruxelles reacționează prea lent. „Această situație afectează acum toate sectoarele și va avea consecințe pe termen lung asupra producției alimentare și asupra consumatorilor europeni dacă nu se iau măsuri rapide. Având în vedere cele două conflicte majore care afectează vecinătatea Europei, UE are nevoie de un răspuns coordonat la scara măsurilor luate în contextul COVID-19 și a răspunsului la invazia Rusiei în Ucraina. Avem nevoie de măsuri urgente pentru a proteja producția alimentară, a asigura securitatea energetică și a menține integritatea pieței unice. În acest sens, Cadrul energetic temporar de criză și planul Accelerate EU trebuie transformate acum în sprijin concret pentru sectoarele aflate în cele mai mari dificultăți, inclusiv agricultura”, au subliniat reprezentanții Copa – Cogeca.

Îngrășămintele, costuri ce nu pot fi absobite de agricultorii UE

Taxa CBAM va crește progresiv până în 2034, costul direct al acesteia fiind estimat la 820 de milioane de euro în 2026, urmând să crească la 3,4 miliarde de euro în 2034. „În următorii șapte ani, aceasta reprezintă aproximativ 12 miliarde de euro, adică peste 3% din bugetul actual al PAC. Dacă îngrășămintele produse în UE își vor continua alinierea prețurilor la cele ale importurilor, costul total ar putea ajunge la 39 de miliarde de euro, aproape 10% din bugetul actual al PAC. Acestea sunt costuri pe care agricultorii din UE pur și simplu nu le pot absorbi”, a atras atenția Copa – Cogeca.

Organizația europeană a fermierilor și cooperativelor agricole a propus un plan de acțiune cu măsuri imediate, pe termen mediu și lung, inclusiv: suspendarea CBAM pentru îngrășăminte și, pe termen lung, o soluție structurală pentru a compensa aceste costuri pentru fermieri; eliminarea temporară a tarifelor MFN și a taxelor antidumping pentru importurile de îngrășăminte din afara Rusiei; creșterea flexibilității în cadrul Directivei privind nitrații; precum și înlesnirea utilizării pe scară mai largă a gunoiului de grajd și a digestatului.

Politica Agricolă Comună după 2027

Referitor la PAC post-2027, membrii Copa și Cogeca au adoptat trei documente de poziție esențiale privind viitorul buget al UE și PAC. Reprezentanții organizației europene susțin că PAC trebuie să rămână o politică cu adevărat comună, cu un buget dedicat, rezervat și protejat, care trebuie menținut cel puțin la nivelurile actuale și indexat în funcție de inflație pe perioada 2021 - 2027. „În ceea ce privește sprijinul pentru venituri, poziția noastră este la fel de clară. Consolidarea competitivității necesită abordarea veniturilor fermierilor, care continuă să rămână în urma altor sectoare ale economiei. Acest lucru face ca sprijinul pentru venituri pe bază de suprafață să fie esențial, indiferent de vârsta, dimensiunea, forma juridică sau tipul de producție al fermierilor.”

Copa – Cogeca solicită un sprijin specific pentru lichidități, deoarece fermele și cooperativele agricole au nevoie de acces rapid la toate instrumentele UE disponibile pentru a absorbi creșterile excepționale ale costurilor și a menține producția.

Totodată, se solicită simplificarea continuă și accelerată. „Propunerea Omnibus este binevenită, dar trebuie să mergem mai departe. Prea multă legislație a UE descurajează încă inovarea, întârzie investițiile, încetinește eliberarea autorizațiilor și împiedică soluțiile circulare esențiale pentru reziliență.”

De asemenea, Copa – Cogeca vrea ca sectorul agricol european să aibă certitudinea accesului la energie. „Agricultura nu poate funcționa fără energie sigură și accesibilă. Gazul și electricitatea trebuie să rămână disponibile la prețuri rezonabile, iar în orice scenariu de raționalizare, întregul lanț agroalimentar trebuie tratat ca fiind strategic și prioritizat. În același timp, trebuie să accelerăm diversificarea prin bioenergie, biocombustibili pe bază de culturi, biometan, biogaz și energie regenerabilă descentralizată la nivelul fermelor.”

În ceea ce privește proiectul de cadru temporar pentru criza energetică propus recent trebuie consolidat prin:

• Creșterea plafoanelor de ajutor pentru producția agricolă primară și pescuit;

• Prelungirea cadrului cel puțin până în iunie 2027;

• Extinderea sprijinului eligibil dincolo de îngrășăminte și motorină pentru a include energia și alte costuri excepționale;

• Asigurarea faptului că schemele naționale de sprijin nu se iau în considerare în raport cu limitele de minimis existente.

Referitor la produsele fitosanitare, Copa - Cogeca a subliniat faptul că fermierii susțin principiul înregistrării și trasabilității, însă noile obligații introduse de la 1 ianuarie 2026 - coduri de aprobare, coduri EPPO (Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor) - reprezintă o sarcină administrativă suplimentară fără valoare adăugată clară pentru controale, solicitând în acest fel, o abordare mai proporțională și mai practică.

În cadrul Consiliului AgriFish, la care a participat secretarul de stat din MADR Emil Dumitru, s-au dezbătut propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027, cu accent pe principalele opțiuni pentru conceperea sprijinului pentru venit. Reprezentantul României a declarat că este foarte important ca sprijinul pe venit să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, să asigure condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și să elimine disparitățile. „România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcționarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal - zootehnic, sprijinirea reînnoirii generațiilor și prioritizarea anumitor sectoare, în funcție de nevoile identificate”, a afirmat Emil Dumitru.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agraria, cel mai important târg agricol din inima Transilvania, are loc în perioada 23-26 aprilie 2026, la Jucu (Cluj), într-o nouă ediție dedicată performanței, inovației și dialogului din agricultura românească. Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, consolidând rolul Agraria ca platformă de întâlnire între fermieri, specialiști, companii și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din sectorul agroalimentar, iar organizatorii promit că timp de patru zile (23 – 26 aprilie 2026) câmpul de la Jucu devine un adevărat laborator al viitorului, în care sunt prezente utilaje agricole de ultimă generație; soluții inteligente pentru agricultura 4.0; animale de rasă și input-uri pentru fermele zootehnice; produse locale și tradiționale.

„Agraria contribuie la promovarea unei agriculturi moderne, competitive și conectate la noile tehnologii. Continuăm să fim o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, ne-a declarat Raluca Mareș, director expoziție DLG Markets South East Europe.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole, mai ales că „zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos”, după cum ne-a zis Adrian Câmpean, director proiect DLG Markets South East Europe.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă, ca la fiecare ediție, Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic. Aici, vizitatorii au ocazia să vadă cele mai frumoase exemplare și să afle cele mai noi tendințe din domeniul zootehnic.

„Și la Agraria 2026 avem evenimente interesante, cu foarte mult conținut. Deja de câteva ediții venim în sprijinul producătorilor locali, a căror prezență în târg crește de la an la an. La Agraria arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, subliniază Corina Mareș, DLG Markets South East Europe.

Pentru ediția 2026, organizatorii au organizat „Caravana AGRARIA vine la tine acasă”, care a trecut prin câteva județe și a lăsat la primăriile comunelor invitații, așa încât cei care doresc să viziteze expozița le pot ridica de la primăria din comuna lor.

De reținut că, oricine vrea să ajungă la Agraria se poate înregistra aici https://xtag-event.com/agraria2026/ și primește pe email biletul gratuit de acces la Agraria, sub forma unui cod QR pe care trebuie să-l arate la intrarea în expoziție. Copiii, elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit la Agraria.

Agraria este primul târg pe care DLG Markets South East Europe l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei. La ani distanță, începând din 2011, DLG organizează AgriPlanta – RomAgroTec, cea mai mare expoziție în câmp, la Fundulea – județul Călărași, care anul acesta va avea loc în perioada 28 – 31 mai.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În condițiile în care rezervele de combustibili fosili sunt tot mai limitate, iar consumul este din ce în ce mai mare, când prețul motorinei a depășit orice așteptări, cu influențe directe în prețul produselor agricole, orice posibilitate de economisire a acestui combustibil este benefică atât pentru fiecare producător agricol, cât și pentru reducerea poluării mediului.

Îmi amintesc că prin anii ’50 lucram la un SMT și se făcea mare risipă de motorină. Tractoriștii o foloseau la făcut focul pentru încălzit. Era ieftină, 0,30 lei/l, și nu prea era nimeni interesat câtă motorină s-a consumat. Cu un kilogram de grâu puteai cumpăra 2-3 litri de motorină, iar acum dai 7-10 kg grâu pentru un litru de motorină. Din aceste motive, orice posibilitate de reducere a consumului de motorină la lucrările agricole este în atenția tuturor agricultorilor. Această posibilitate devine reală în funcție de nivelul de calificare al celor ce folosesc tractoarele, de gradul de conștiință al acestora, dublat de o reală cointeresare materială.

În continuare, prezentăm posibilitățile, care stau la îndemâna mecanizatorilor și fermierilor, de reducere a consumului de motorină.

1. Măsuri generale

a) Înlocuirea motoarelor Diesel cu motoare electrice, cu motoare care funcționează cu hidrogen, cu gaz metan, amestec de motorină cu combustibil verde etc.;

b) Folosirea sistemului de agricultură conservativă care, în medie, folosește 10 l/ha față de 50 l/ha la agricultura convențională;

c) Folosirea sistemului de agricultură de precizie, care prin digitalizare consumă cu 25% mai puțin combustibil;

d) Alimentarea tractoarelor să se facă numai cu furtun, la pompă și nu cu găleata, care pe lângă risipă produce și impurificarea motorinei;

e) Alimentarea mașinilor cu sămânță, cu îngrășăminte, cu soluție etc. să se efectueze pe circuitul lucrărilor, nu să se deplaseze cu tractorul pentru alimentare;

f) Să fie evitat mersul în gol al motorului când tractorul staționează. Cu asigurarea sistemului de pornire funcțional sau deplasarea tractorului în alte scopuri decât în brazdă, în lucru;

g) Lucrările solului să se facă în epoca optimă, când solul este reavăn și nu când este uscat sau foarte umed, când consumul crește cu 40%;

h) Presiunea în pneuri să fie 0,8-1 bari când lucrează în brazdă și de 2 bari pe șosele, când se poate economisi 15% combustibil;

i) Folosirea dronelor la lucrări de fertilizat, erbicidat, tratamente. Dronele pot fi folosite și când nu se poate intra pe teren, fiind umed, astfel evitându-se și tasarea-compactarea solului.

2. Întreținerea și reglarea corectă a tractoarelor și mașinilor agricole

Este necesar ca toate operațiile de întreținere zilnică și periodică, reviziile tehnice și reparațiile să se efectueze conform normativelor, adică după un anumit număr de ore de funcționare.

De asemenea, înainte de a începe orice lucrare agricolă, trebuie să se efectueze corect reglajele specifice acelei lucrări.

a) Sistemul de alimentare al motorului nu trebuie să prezinte scurgeri pe la îmbinări (racorduri), atât pe circuitul de joasă presiune, cât și pe cel de înaltă presiune, iar aparatura de injecție să funcționeze ireproșabil, pentru a asigura arderea completă a motorinei, cu realizarea maximului de energie calorică și mecanică. Periodic, pompa de injecție și injectoarele vor fi verificate și reglate la bancul de centricurbat.

b) Sistemul de răcire, prin corecta sa funcționare, trebuie să asigure menținerea temperaturii normale de funcționare a motorului, care este de 80-90°C. Pentru aceasta, pompa de apă și ventilatorul trebuie să funcționeze normal, să fie curățată crusta depusă pe pereții cămășilor de răcire și pe celulele radiatorului. De asemenea, termostatul să nu provoace strangulări în circuitul lichidului de răcire, ci să permită trecerea acestuia spre radiator numai după ce a atins temperatura normală de funcționare. Sunt greșite unele practici de scoatere a termostatului deoarece, prin aceasta, se prelungește timpul până când se realizează temperatura normală, cu consum nejustificat de motorină.

c) Sistemul de ungere trebuie să asigure o peliculă de ulei între suprafețe în frecare, ușurând mișcarea și reducând uzura. Totodată, uleiul preia o parte din temperatura pieselor cu care vine în contact, contribuind la menținerea temperaturii normale de funcționare a motorului. O bună ungere permite funcționarea motorului la parametri constructivi, previne uzura permanentă și, deci, asigură realizarea puterii motorului fără consum suplimentar de motorină.

d) Filtrele de aer, de motorină și de ulei trebuie să fie bine întreținute și schimbate conform normativului, pentru a nu se îmbâcsi sau colmata cu diferite impurități, fiindcă aceasta opune rezistență în circuitul aerului, motorinei și uleiului, cu consum suplimentar de motorină.

e) Mecanismul de distribuție al motorului trebuie reglat corect pentru a asigura o bună evacuare a gazelor arse și umplerea cilindrilor cu aer proaspăt. Prin aceasta se asigură o bună alimentare cu aer și arderea completă a motorinei, cu degajarea maximului de energie.

f) Instalația de pornire și, în primul rând, bateria de acumulatoare trebuie să funcționeze normal, pentru a nu fi nevoiți să menținem motorul în funcțiune, cu consum inutil de combustibil, când tractorul nu lucrează.

g) Ambreiajul trebuie reglat pentru a nu patina, pentru a nu consuma motorină fără a produce lucru mecanic, prin punerea în mișcare a transmisiei și a organelor de deplasare.

h) Echipamentul de lucru să funcționeze corect în acționarea mașinilor agricole, pentru a nu pierde timp și a consuma inutil motorină, în special la întoarcerile făcute la capetele parcelei în care se lucrează.

i) Agregatele agricole alcătuite din tractor și mașinile agricole purtate sau tractate pot preveni consumul inutil de motorină. Astfel, o mașină agricolă care nu este cuplată corect la tractor opune o rezistență mai mare în lucru și duce, implicit, la consum superior de motorină.

g) Organele active tăietoare (brăzdar, cuțite), dacă nu sunt bine ascuțite, opun rezistență la înaintare în lucru cu creșterea consumului de motorină. S-a constatat că atunci când tăișul brăzdarului de la plug este mai gros de 1 mm crește consumul de motorină la arat cu peste 15%, iar lucrarea este de calitate inferioară.

3. Exploatarea corectă a agregatelor agricole poate asigura economisirea motorinei prin:

a) Alcătuirea de agregate complexe care, la o singură trecere, face mai multe lucrări (pregătirea patului germinativ+semănat+fertilizat) duce la reducerea semnificativă a consumului de motorină;

b) Încărcarea optimă a puterii motorului cu valorificarea a cel puțin 85% din puterea sa contribuie la un consum normal de motorină pentru un volum de lucrări sporite. De exemplu, pentru lucrarea de prășit folosind un tractor de 50 CP se consumă 3,5 l motorină/ha, iar dacă se lucrează cu un tractor de 80 CP (care nu este necesar) se folosește 4,5 l/ha motorină;

c) Organizarea de parcele mari, de formă geometrică regulată, reduce din mersul în gol și reduce consumul. Dacă terenul este la distanță mare, este recomandat să se organizeze tabere de câmp pentru a reduce deplasările inutile;

d) Efectuarea lucrărilor agricole în epoca optimă determină nu numai realizarea unor indici de calitate superioară, ci și consum mai mic de motorină. Spre exemplu, efectuarea arăturii la epoca optimă de umiditate a solului se realizează cu un consum de 20-22 l/ha, pe când în teren uscat se consumă peste 30 l/ha. Întârzierea arăturii cu 10-20 zile a dus la un consum dublu de motorină. La 1 cm adâncime în plus la arătură, se răstoarnă 130 t/ha sol în plus, cu un litru de motorină în plus;

e) Gradul de patinare al tractorului nu trebuie să depășească 15% pe miriște și 20% pe ogor. În vederea reducerii patinării se montează greutăți suplimentare la roți, se introduce apă în pneuri, se montează roți cu zăbrele, se folosesc roți cu balonul mare și presiunea redusă în pneuri etc.;

f) Reducerea la maximum a mersului în gol, când se consumă inutil motorină. Orice remedieri, reglaje și depanări trebuie să se realizeze cu motorul oprit. Trebuie să se interzică scoaterea din brazdă a tractorului pentru a merge după apă, după mâncare etc.

În concluzie, există o multitudine de posibilități de reducere a consumului de motorină, iar bunii gospodari le pot valorifica.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Să avem grijă de pământ, bogăția inestimabilă a României

Terenul trebuie pregătit din toamnă pentru însămânțările de primăvară

Asolamentul, structura și rotația culturilor

Practicile de facturare la preț de listă, însoțite de acordarea ulterioară a unor discounturi condiționate de respectarea termenelor de plată sunt de 20 de ani parte a realității pieței, iar Agricover a semnalat în repetate rânduri că modul în care sunt aplicate poate genera efecte negative asupra fermierilor și necesită o abordare mai transparentă și predictibilă.

Fără a comenta situații particulare, considerăm că amploarea recentă a acestor discuții subliniază o nevoie reală de mai multă claritate și echilibru în relațiile contractuale din sector, pe întreg lanțul furnizor–distribuitor–fermier. În același timp, contextul actual arată că este momentul pentru o regândire a modului în care aceste mecanisme sunt aplicate în piață.

Mecanismul comercial actual prevede facturarea la prețul de listă, nu la valoarea netă negociată. Discount-ul este acordat ulterior, condiționat de respectarea termenului de plată, iar în cazul unor întârzieri, acesta poate fi retras, conducând la creșteri semnificative ale obligațiilor financiare, necorelate cu un cost real de finanțare al creditorului. Considerăm că acest mecanism, în forma în care este aplicat în prezent, poate defavoriza fermierii, expunându-i unui risc potențial de abuz, motiv pentru care necesită o regândire fundamentală.

O consecință directă și nesănătoasă a acestei practici este creșterea artificială a gradului de îndatorare, apariția unor presiuni de lichiditate și dificultăți în accesarea finanțării, exact într-un moment în care fermierii au nevoie de stabilitate pentru a-și continua activitatea.

În același timp, relațiile comerciale trebuie să rămână sustenabile pentru toate părțile implicate. Echilibrul dintre disciplina contractuală și flexibilitate este esențial pentru stabilitatea pe termen lung a pieței.

Din această perspectivă, considerăm că facturarea și stabilirea obligațiilor de plată ar trebui să reflecte în mod clar și final valoarea netă datorată, astfel încât plata efectuată să conducă la stingerea clară și certă a obligațiilor. O politică comercială de facturare la preț net, adoptată la nivel individual de unul sau mai mulți distribuitori dar neaplicabilă la nivelul întregii piețe, poate genera distorsiuni în procesul de colectare al creanțelor, fermierii urmând în mod natural să acorde prioritate plăților către distribuitorii care condiționează acordarea discount-ului de efectuarea plății.

Agricover își manifestă deschiderea de a implementa facturarea la preț net, imediat ce va fi stabilit un cadru legal unitar pentru întreaga piață de distribuție a inputurilor.

Aceste principii pot sta la baza unei discuții mai ample la nivelul industriei, care să conducă la bune practici general acceptate și, acolo unde este necesar, la clarificări la nivel de reglementare, în sensul creșterii transparenței și predictibilității în stabilirea obligațiilor financiare.

În acest context, considerăm necesară o abordare coordonată la nivelul întregii piețe și susținem inițierea unui grup de lucru, cu participarea furnizorilor, distribuitorilor, asociațiilor de fermieri și a autorităților competente, sub coordonarea Ministerului Agriculturii, care să conducă la definirea unui cadru comun de bune practici și a unor soluții sustenabile pentru întregul sector.

Prioritatea Agricover rămâne asigurarea stabilității pentru fermieri, iar obiectivul este ca aceștia să poată opera într-un cadru predictibil, echilibrat și sustenabil.

Autor: LIVIU DOBRE, CEO Agricover Holding

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!