AIPROM - REVISTA FERMIERULUI

La consumul de produse de protecția plantelor România este pe locul 6 în Europa, conform raportului publicat în luna mai 2020 de către EUROSTAT. Datele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), din exercițiul black-box la care participă peste 90% dintre jucătorii din piața de pesticide din România (companii care pun pe piață produse de protecție a plantelor), confirmă fluctuații ale consumului de pesticide în țara noastră în ultimii ani. Din 2012 și până în 2016 s-au înregistrat creșteri de valori, dar începând din 2016 fie avem creșteri foarte moderate, fie scăderi (de exemplu în anul 2018 față de anul 2017). „În plus, nu este în nici un fel surprinzător faptul că România se situează pe poziția 6 în clasamentul vânzărilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut că țara noastră deține a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre statele membre ale Uniunii Europene”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

Raportul EUROSTAT se bazează pe datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS). „Apreciem că pentru o corectă estimare a cantității de pesticide plasate pe piață din România trebuie înțeles modul în care se face colectarea datelor la nivelul INS (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/table?lang=en). În același timp, tot pe site-ul EUROSTAT (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/-/DDN-20200603-1; Sales of pesticides in the EU) graficul care ilustrează evoluția vânzărilor de pesticide în perioada 2011-2019 evidențiază faptul că în România s-a înregistrat în medie o scădere a vânzării de produse de protecție a plantelor și nu un progres. În prezent, în România se consumă o cantitate de circa 640 g de substanță activă pe hectar, de aproape două ori mai puțin față de cantitatea consumată de fermierii din Ungaria (1,2 kg s.a./ha) și de trei ori mai puțin față de media Uniunii Europene (de peste 2 kg s.a./ha). Comparând consumul de produs comercial la hectar, observăm că în România se consumă în medie 860 g, față de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Franța, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia. Progresele înregistrate de către industria de protecție a plantelor în ceea ce privește eficacitatea unui produs sunt reale și măsurabile și acestea se reflectă în creșterea producției agricole care s-a dublat în numai câțiva ani. Desigur că această producție este legată de investițiile făcute de fermieri în inputuri agricole”, se arată într-un comunicat de presă al AIPROM.

Specialiștii din industria de protecția plantelor susțin că trebuie să luăm în calcul și situația reală din țară, diferențele înregistrate între anii agricoli care determină necesitatea și apetitul pentru investiții ale fermierilor. „Astfel, în perioada 2011-2019 a continuat procesul de comasare a terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investiții în acest domeniu din partea investitorilor străini care au venit cu o altă experiență profesională (tehnologizarea agriculturii, investiții în echipamente, inputuri etc) și au valorificat solul productiv din țara noastră. A crescut profesionalizarea agricultorilor și dorința de creștere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) și s-a înregistrat o creștere a competitivității, precum și nevoia de a crește numărul de tratamente pentru unele segmente (de pildă, cereale). Fermierii au devenit mai conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute pentru a putea respecta standardele noi impuse de piața comerțului de cereale, fiind astfel cerute recolte de calitate superioară”, apreciază specialiștii.

Totodată, presiunea bolilor și dăunătorilor ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani a determinat o creștere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul să își poată proteja eficient cultura. Scăderile sau mai bine zis fluctuațiile în investiția de inputuri (pesticide) pot fi asociate variațiilor prețurilor cerealelor, variații de la an la an în agricultură (ani cu secetă etc) și, prin urmare, și apetitul de a investi în inputuri (reducerea numărului de tratamente) a variat în funcție de disponibilitățile financiare. „Având în vedere interdicțiile de restricționare sau interzicere a unor produse de protecție a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protecție a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut pentru că noile produse, mai performante, mai avansate tehnologic, se achiziționează la un preț mai ridicat decât produsele ce înglobează o tehnologie mai veche. Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România promovează implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum și a principiilor privind managementul integrat al dăunătorilor. Apreciem că agricultura românească va beneficia de avantajele oferite de promovarea legislației privind culturile minore și a legii de comercializare a produselor de protecție a plantelor, acte legislative pe care AIPROM le-a promovat și a căror implementare este atent urmărită alături de autoritățile din domeniu”, se specifică în încheierea comunicatului transmis redacției Revista Fermierului de către Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Publicat în Comunicate

VASILE IOSIF, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR DIN ROMÂNIA - AIPROM:

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator și importator de produse agricole, fiind și cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambițios care își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Combinând respectul pentru preferințele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiție de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuție impactul actualului mod de producție asupra mediului. Obiectivul global al strategiei De la fermă la consumator” este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea și riscul asociat produselor de protecție a plantelor cu 50% până în 2030.

Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanți cu cel puțin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea și implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienților. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene este acela de a crește suprafața ocupată de culturile organice până la cel puțin 25% din suprafața agricolă cultivată.

Comisia Europeană își propune să ajute consumatorii să își modifice preferințele culinare și să aleagă diete sănătoase și durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.

În egală măsură, Comisia Europeană consideră că așteptările cetățenilor europeni au evoluat și trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar. Astăzi, peste 50% din populația Uniunii Europene este supraponderală și circa 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu își pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.

În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor în condiții de siguranță pentru utilizatori, pentru consumatori și pentru mediul înconjurător, luând în considerare și satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deși, în general, sunt încurajate opiniile polarizate și mai puțin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecție a plantelor furnizează soluții și produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convențională, cât și pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât și produse biologice.

Pentru că suntem noi înșine responsabili și conștienți de rolul pe care trebuie să îl jucăm și îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambițioasă de a limita sau de a restricționa anumite produse fitosanitare este corect și realist să țină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

  • Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice. Suntem dispuși să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe argumente științifice și să ia în considerare toți actorii care sunt influențați de aceste schimbări majore, și anume fermierii. În mod repetat s-a susținut faptul că Noul Pact Verde European și în special Strategia de la Fermă la Consumator” vor crea un nou mod de a produce și gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toți cei din lanțul de aprovizionare, și care va pune la dispoziție hrană suficientă și accesibilă ca preț, indiferent de situație. Procentul propus de 50% de reducere a produselor de protecție a plantelor nu este unul realist și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părți ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producție, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populației europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziție o diversitate de soluții, plecând de la produsele de protecție convenționale și până la tehnicile genetice noi, precum CRISPER CAS9. Fermierul european, și în speță fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care, inevitabil, nu va putea să o câștige, pe termen scurt. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste, care să reflecte rezultatele unei evaluări, ale unui studiu de impact.
  • Realitățile diferite existente la nivelul fiecărei țări membre a Uniunii Europene în ceea ce privește consumul de substanță activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanță activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecție a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități, iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru țările care din varii motive au investit mult mai puțin în inputuri agricole iar din această cauză și nivelul producțiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producția medie/ha din România față de țările din Vestul Europei.
  • De ani de zile de acum, și mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecție a plantelor întâmpină dificultăți masive în procesul de omologare a unui produs sintetic sau biologic. Legislația europeană adoptată în acea perioadă (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evoluție pentru industria de protecție a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) și a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum și de o investiție de peste 280 milioane de dolari pentru a obține o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv și consumatorii trebuie să cunoască că, după industria de medicamente, cel mai restricționat domeniu este cel al industriei de protecție a plantelor.
  • Așa cum am menționat și noi mai sus, stabilirea unor ținte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii, fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente, și plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.
  • Comisia Europeană nu a acordat importanța cuvenită evaluării efectelor resimțite de producătorii agricoli, odată implementate aceste măsuri. O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre, indiferent de cantitatea utilizată în prezent, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecție a plantelor situată mult sub media europeană, așa cum este cazul României, care folosește o cantitate de cca 700 gr de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depășește 2 kg/s.a ha. AIPROM derulează de mai mulți ani un program de monitorizare a consumului de substanțe active și de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obținute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exercițiu de tip „black box” și sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obținute au validat informațiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanță activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiță cantitatea de substanță activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 și 2019, iar la tratament sămânță scăderea înregistrată pentru aceeași perioadă a fost de 55,6%.
  • În colaborare cu specialiștii din domeniu, cu fermierii și cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situația soluțiilor (produselor) de protecție pentru cele mai importante culturi, pentru boli și dăunători specifici, evidențiind golurile de protecție și încercând să estimeze pierderile de producție înregistrate în absența acestor soluții. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziția factorilor politici, a reprezentanților MADR, ANF și asociațiilor profesionale ale fermierilor, pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană și în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricțiilor impuse de legislație să putem oferi totuși sectorului agricol un nivel decent de protecție nu se reduc la acțiuni de convingere a factorului politic european, ci și la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, România este printre puținele țări care nu au implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecție destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Directiva 1107/2009.
  • Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2021, România nu va avea niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație, fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea-soarelui, numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze, împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent, România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.
  • Creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice înseamnă producții mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiți să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeași cantitate de produse agricole. Trebuie să înțelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate și obținute tot de industria de protecție a plantelor, pot fi utilizate numai împreună cu produsele sintetice și nu le pot înlocui pe acestea din urmă.
  • AIPROM consideră cu tărie ca inovația este o parte importantă a soluției pentru o agricultură durabilă și produse sănătoase într-o societate care respectă mediul și gestionează cu inteligență resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiții mari în obținerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanțe doar atunci când este nevoie și unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viața fermierului.
  • AIPROM crede că acum este unul dintre acele momente-cheie în care toți factorii interesați trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziția autorităților și politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii românești.
Publicat în Opinii

Comisia Europeană (CE) a lansat ieri, 20 mai 2020, două strategii mult-așteptate de fermieri și industriile conexe din agricultură, „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork) și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a așteptat cu interes publicarea de către Comisia Europeană a strategiilor De la fermă la consumator (Farm to Fork) și Biodiversitate 2030 și apreciază că aceste strategii vor influența radical modul de producere a hranei și viața celor angrenați în agricultură, precum și modul de a ne raporta la mediu. Ne așteptam să fie stabilite obiective realiste care să reflecte corect rezultatele unei evaluări de impact a schimbărilor propuse asupra actorilor principali și a existenței lor. Dar o rată de reducere de 50% a consumului de pesticide până în 2030 nu este realistă și nu va avea efectul dorit, de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui să le ducă la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate și, mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispoziție soluții de protecție suficiente, și vor avea și mai puține în anii următori, din cauza unei politici foarte dure de autorizare a produselor de protecție a plantelor în Europa. Comisia Europeană a menționat în mod repetat că dorește ca Noul Pact Verde European din care fac parte cele două strategii să creeze o dezvoltare sustenabilă, solidă, rezistentă la șocuri și, mai ales, inclusivă pentru toți cei care participă la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom lăsa pe nimeni în urmă!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui să conducă agricultura și domeniile conexe într-o călătorie spre transformare pozitivă, nu fără sacrificii, dar în colaborare cu toate părțile implicate în producerea hranei, a declarat Carmen Botez, director executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

De la fermă la furculiță

Această strategie, Farm to Fork, urmărește să îmbunătățească producția și consumul durabil de produse alimentare printr-o abordare holistică. „Atenuarea schimbărilor climatice este o problemă-cheie pe care trebuie să o abordăm în mod colectiv. Fiind o industrie care sprijină fermierii și producția de produse alimentare, ne angajăm să ne jucăm rolul în identificarea soluțiilor durabile care să corespundă ambițiilor Comisiei Europene”, susține Carmen Botez.

Industria de protecția plantelor consideră că atenuarea crizelor climatice și a efectelor asupra biodiversității trebuie văzute într-o perspectivă globală, în care Uniunea Europeană nu își exportă problemele, punând în același timp în pericol securitatea alimentară. Abordările politice trebuie să fie ambițioase, coerente și să poată fi implementate. Acestea trebuie să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la îmbunătățirea biodiversității, asigurând în același timp viabilitatea agriculturii europene și o aprovizionare continuă cu alimente sigure și sustenabile pentru toți consumatorii. Acestea nu sunt obiective care să se excludă reciproc și pot fi realizate doar printr-o abordare echilibrată, bazată pe știință. „Industria de protecție a plantelor consideră cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în identificarea și furnizarea modurilor inovatoare de protejare a culturilor: cu investiții importante în pesticide care au un profil toxicologic prietenos cu mediul, biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă. Adoptarea tehnologiilor agricole digitale ar trebui stimulată financiar prin măsuri, cum ar fi Politica Agricolă Comună, care sprijină fermierii în optimizarea în continuare a luării deciziilor în ceea ce privește producția și cultivarea plantelor. Implementarea îmbunătățită a legislației existente ar putea contribui la adaptarea la schimbările climatice și ar putea pune pe piață tehnologii inovatoare mult mai rapid pentru o agricultură durabilă. Industria de protecție a plantelor este îngrijorată de faptul că reglementările europene și politicile europene de mediu sunt din ce în ce mai puțin deschise la dezvoltarea și aplicarea inovației în sectorul protecției plantelor și că, într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă soluțiile pe care le au acum la dispoziție mult mai repede decât acestea pot fi înlocuite. În general, substanțele active chimice și biologice trebuie să fie considerate instrumente complementare, mai degrabă decât o înlocuire directă a unei soluții cu alta. Cercetările recente au demonstrat faptul că fermierul ar putea avea un randament semnificativ mai mic (10%-40%) pentru șapte culturi importante, dacă s-ar elimina un portofoliu mare de substanțe”, explică directorul executiv AIPROM.

Procedura de autorizare a Uniunii Europene pentru pesticide este una dintre cele mai stricte din lume și astfel se obțin alimente de cea mai înaltă calitate și în condiții de siguranță pentru cetățenii săi. Cu toate acestea, industria de protecție a plantelor recunoaște preocupările societății cu privire la producția de alimente și recunoaște disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât și utilizarea pesticidelor. „Industria de protecție a plantelor este dispusă să discute un obiectiv de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe știință și să fie realist. Procentul de reducere propus, de 50%, nu este unul realist și nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări de impact.

În timp, având în vedere toate aceste condiții, va fi foarte dificil pentru noi să ne continuăm activitatea în condiții normale. Deși este imperfect, Indicatorul de Risc Armonizat 1 (HRI1) pare a fi un mod rezonabil de a măsura reducerea pericolului generat de utilizarea pesticidelor. Pentru a îmbunătăți în continuare HRI1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare un indicator pentru a măsura impactul asupra productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente rămâne sigură și stabilă în general și în perioadele de criză”, menționează Carmen Botez.

Industria de protecție a plantelor oferă soluții pentru toate modelele de agricultură, de la cele ecologice până la cele convenționale, și, totodată, susține obiectivul Comisiei de a crește producția ecologică în măsura în care această creștere este determinată de cererea tot mai mare a consumatorilor pentru aceste tipuri de produse și atât timp cât nu conduce la schimbări neintenționate de utilizare a terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte negative asupra biodiversității și climei în alte regiuni decât în Europa. Este important de remarcat compromisurile ecologice implicate, producția organică caracterizându-se printr-un randament semnificativ mai redus, iar pesticidele aprobate pentru agricultură organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice. Din acest motiv, orice țintă trebuie să se bazeze pe știință și pe consecințe măsurate în prealabil. Industria de protecție a plantelor este de părere că este necesară o evaluare a impactului în ceea ce privește efectul creșterii producției ecologice pentru securitatea alimentară și impactul acestei măsuri asupra țărilor terțe. „Stimularea sustenabilității în agricultură ar trebui să se concentreze mai degrabă pe performanța fermei, decât pe tipul de fermă”, apreciază reprezentantul AIPROM.

Strategia pentru Biodiversitate 2030

Pentru a atinge obiectivele strategiei „Viziune 2050” a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) pentru a „trăi în armonie cu natura”, Comisia Europeană a stabilit în Strategia pentru Biodiversitate 2030 un set clar de angajamente pentru a pune UE pe calea către redresare în beneficiul climei și al oamenilor până în 2030.

„Biodiversitatea este o problemă urgentă și importantă în agricultură, iar industria noastră se angajează pe deplin să-și joace rolul în sprijinirea conservării acesteia, asigurând un impact minim asupra biodiversității în peisajele agricole, asociate cu regenerarea și îmbunătățirea biodiversității acolo unde este posibil. Industria de protecție a plantelor va continua să joace un rol esențial, sprijinind fermierii în calitatea lor de administratori ai terenurilor agricole. Protejarea biodiversității este un principiu-cheie deja garantat de legislația de aprobare a tuturor pesticidelor din Europa, inclusiv pentru biopesticide. Regulamentul 1107/2009 menționează clar faptul că pentru a fi aprobat un pesticid >

Agricultura schimbă inevitabil biodiversitatea într-o anumită zonă prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacă un rol esențial și muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversității printr-un management responsabil al peisajului. Bunele practici agricole care includ gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor (IPM), sprijină și protejează biodiversitatea. Industria de protecție a plantelor oferă soluții inovatoare și programe de instruire pentru fermieri, încurajând punerea în aplicare a acestor practici IPM și crearea de habitate unde nu sunt cultivate plante pentru a spori biodiversitatea și rezistența”, punctează directorul executiv AIPROM, Carmen Botez.

Foto: www.mewi.ro

Publicat în Eveniment

Având în vedere urgențele momentului pentru protejarea sănătății culturilor agricole, nu numai a oamenilor, întreg personalul din domeniul industriei de protecție a plantelor reprezentat de AIPROM este în contact permanent cu fermierii și distribuitorii de input-uri, furnizând soluții și produse pentru a preîntâmpina orice probleme legate de sănătatea culturilor, informează Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Companiile membre AIPROM întreprind toate eforturile și iau măsurile necesare pentru asigurarea cantităților de produse de protecția plantelor estimate pentru un sezon normal de primăvară. „În acest moment, nu estimăm că vor exista lipsuri ale produselor de protecția plantelor pentru sezonul actual de vânzări sau cantități insuficiente disponibile la livrare. Înțelegem neliniștea producătorilor agricoli cu privire la problema aprovizionării cu input-uri și, în special, cu produse de protecția plantelor, dar îi asigurăm pe toți agricultorii din România că suntem alături de ei și că împreună vom găsi soluții de depășire a oricăror probleme apărute în această perioadă dificilă, dacă manifestăm echilibru și realism”, precizează Vasile Iosif, președinte AIPROM.

Membrii AIPROM recomandă fermierilor români să nu achiziționeze produse de protecția plantelor în exces și să nu facă stocuri, să nu imobilizeze mai multe resurse decât au apreciat că este necesar înainte de declanșarea acestei crize generate de COVID-19.

Cu toate că au fost sesizate câteva sincope pe lanțul de aprovizionare cu input-uri pe rutele de aprovizionare din afara României, afectând termenele de livrare pentru unele produse, există asigurări că în cursul săptămânii viitoare Comisia Europeană va impune tuturor statelor membre să pună în aplicare conceptul de Coridor Verde pentru bunuri, inclusiv input-uri agricole, ceea ce presupune că fermierii vor avea la dispoziție toate soluțiile de protecție estimate pentru un sezon agricol normal, în ce privește consumul. Comisia Europeana apreciază că proiectarea și menținerea unui astfel de sistem fluid de circulație pentru bunurile vitale constituie premisa revitalizării economiei într-un interval de timp rezonabil după depășirea crizei actuale. „Din păcate, în anii care urmează se vor resimți efectele restricționării accesului agricultorilor europeni la o gamă largă de soluții de protecție, în urma interzicerii utilizării a nenumărate substanțe active și produse de protecția plantelor și ne așteptăm la presiuni pe anumite produse și tehnologii. Securitatea alimentară a țării noastre într-o perioadă în care lanțurile internaționale de aprovizionare sunt perturbate este esențială. Companiile membre AIPROM fac tot ce pot pentru a asigura continuitatea aprovizionării, precum și instrumentele de care are nevoie agricultura românească pentru a genera și menține aprovizionarea sigură cu alimente”, a mai spus președintele AIPROM – Vasile Iosif.

Publicat în Știri

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a transmis un comunicat de presă în care își spune punctul de vedere referitor la adoptarea de către Parlamentul European a poziției sale referitoare la cadrul de politici de mediu pentru următorii cinci ani propus de către Comisia Europeană (Green Deal). „Membrii noștri înțeleg pe deplin responsabilitățile ce le revin în calitate de reprezentanți ai industriei. Industria de protecția plantelor va continua cercetările în domeniu pentru a se asigura că fermierii vor produce suficientă hrană, de calitate și sustenabilă”, se precizează în comunicatul AIPROM.

Industria de protecția plantelor a susținut întotdeauna o agricultură durabilă, dar productivă. „Suntem receptivi la apelurile pentru reducerea pesticidelor și suntem pregătiți pentru o dezbatere deschisă și constructivă asupra a ceea ce înseamnă aceasta cu adevărat. Realitatea este că fermierii au nevoie de soluții pentru a-și proteja culturile și pentru a hrăni o populație în creștere. Trebuie să ne amintim că 26%-40% din randamentul culturilor la nivel global anual se pierde din cauza bolilor și a dăunătorilor. Industria de protecția plantelor din România va continua să promoveze bune practici agricole, asigurându-se că pesticidele de origine chimică sau naturală sunt utilizate de fermieri într-un mod sigur și responsabil, în conformitate cu Directiva de Utilizare Durabilă.

De asemenea, vom continua să organizăm instruiri pentru fermieri la nivel național prin care îi încurajăm să poarte echipamente individuale de protecție adecvate, utilizarea celui mai recent standard de duze cu derivă scăzută și colectarea ambalajelor goale de pesticide pentru a spori și mai mult nivelul de protecție pentru sănătatea oamenilor și a mediului”, se arată în documentul transmis presei de AIPROM.

În colaborare cu parteneri locali, Asociația Industriei de Protecția Plantelor promovează și diseminează cele mai bune practici de gestionare pentru a reduce la minimum pierderile de pesticide în sursele de apă și pentru a reduce impactul asupra biodiversității. Totodată, membrii AIPROM continuă să investească în cele mai recente soluții de protecția culturilor, cum ar fi alternativele non-chimice de origine naturală, ajutând fermierii mici și mari să rămână competitivi, producând în același timp alimente într-un mod ecologic. „În parteneriat cu autoritățile competente, prin intermediul Planului Național de Acțiune, ne concentrăm toate eforturile pe reducerea riscurilor referitoare la utilizarea pesticidelor pentru sănătatea umană și a mediului, prin stabilirea unor indicatori de risc complementari la nivel național armonizați la indicatorii de risc din Uniunea Europeană”, susține AIPROM.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate
Miercuri, 15 Ianuarie 2020 14:10

Derogările, colacul de salvare al fermierilor

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să-i ajute pe fermieri să-și protejeze culturile de atacul bolilor și al dăunătorilor. Schimbările climatice au determinat, în ultimii ani, un atac al dăunătorilor și al bolilor destul de agresiv, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile.

Fermierii rămân, încet și sigur, fără soluții. Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. „În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate, acestea având o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată”, susțin reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

În Uniunea Europeană, pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor, statele membre au la dispoziție instrumente legale reprezentate de autorizațiile temporare sau derogările. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările UE depun notificări către Comisia Europeană pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate. „Numărul de autorizații temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări care solicită derogări pentru unul sau două produse fitosanitare și există țări care depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe dintre aceste autorizații se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piață alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură”, precizează Gabriela Dumitru, coordonator relații publice și comunicare în cadrul AIPROM.

În 10 ani, 37 de autorizații temporare pentru România

În intervalul 2008-2018, statele membre UE au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei zece ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp.

În același timp, România a acordat, în cei zece ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate un număr de 395 de autorizații temporare la nivelul UE, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se un număr de 193 de derogări.

Majoritatea autorizațiilor temporare se dau pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor. „Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Regulamentul 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață”, arată AIPROM.

Doar două substanțe active noi autorizate

Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. „Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

În intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate doar două noi substanțe chimice active. În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dăunătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse, explică Gabriela Dumitru, care punctează că această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce este nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. „Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent”, spun jucătorii din industria de protecția plantelor.

Un studiu realizat de Comisia Europeană a arătat faptul că, în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor. În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de trei până la patru ori mai multe tratamente cu insecticide, ceea ce a dus la o creștere a costurilor. În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

De asemenea, interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversității și mediului înconjurător, prin creșterea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai prietenoasă cu mediul, cantitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafață fiind de aproximativ 50 de ori mai mică, în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global consumul de apă va ajunge la 1,3 miliarde de metri cubi, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, consumul va atinge 1,4 milioane de metri cubi. „Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români”, concluzionează reprezentanții AIPROM.

Publicat în România Agricolă
Vineri, 10 Ianuarie 2020 13:24

2020, anul sănătății plantelor

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat anul 2020 ca fiind Anul Internațional al Sănătății Plantelor. Astfel, se urmărește creșterea gradului de conștientizare a producătorilor și a consumatorilor cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor prin folosirea produselor de protecție puse la dispoziție de industrie poate ajuta la scăderea gradului de înfometare a populației, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului înconjurător și la stimularea dezvoltării economice.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), membră a Asociației Europene de Protecție a Culturilor (ECPA), dedică anul 2020 sănătății plantelor. Prin urmare, AIPROM anunță că evenimentele organizate în acest an se vor desfășura sub sloganul „2020 – anul internațional al sănătății plantelor” și vor avea ca principal obiectiv creșterea gradului de conștientizare a rolului pe care industria de protecția plantelor îl are în asigurarea sănătății plantelor, precum și contribuția industriei la furnizarea necesarului de hrană în continuă creștere a populației. „Astfel, politicile și acțiunile de promovare a sănătății plantelor sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, se precizează într-un comunicat de presă al asociației.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania a luat ființă în anul 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră.

Anual, pierderi de până la 40% din cauza dăunătorilor și a bolilor

AIPROM menționează că plantele de cultură reprezintă 80% din cantitatea de alimente pe care le consumăm și împreună furnizează 98% din oxigenul pe care îl respirăm. Odată cu evoluția cercetărilor în domeniul cultivării plantelor, au apărut boli și dăunători ce pun în pericol obținerea unor producții stabile.

În fiecare an, până la 40% din culturile globale se pierd din cauza dăunătorilor și a bolilor plantelor, iar pierderile anuale în comerțul agricol mondial sunt de peste 220 de miliarde de dolari. Tot aici pot fi însumate și milioane de oameni care nu au ce mânca, dar și afectarea gravă a veniturilor comunităților rurale sărace, unde singura sursă de venit este reprezentată de activitatea agricolă desfășurată.  

Schimbările climatice și activitățile umane intense modifică ecosistemele, reduc biodiversitatea și creează condiții în care dăunătorii pot prolifera. În același timp, călătoriile și comerțul internațional s-au triplat ca volum în ultimul deceniu și pot răspândi rapid dăunători și boli în întreaga lume, provocând mari pagube plantelor native și mediului.

„SCAPA de ambalaje”, gratuit

AIPROM se implică activ în protejarea mediul și a producătorilor agricoli. Acțiunile de protejare a mediului se concentrează în jurul proiectului SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide, care presupune colectarea, transportul și valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor se desfășoară la nivel național sub sloganul „SCAPA de ambalaje!”.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorului Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport și valorificare a ambalajelor ridicate din cele 70 de Centre de Colectare răspândite în toate județele. „Orice fermier sau distribuitor care utilizează sau comercializează produse de protecția plantelor ale membrilor SCAPA poate preda gratuit cantitatea de ambalaje pe care o deține, respectând Condițiile de Preluare la cele 70 de Centre de Colectare SCAPA în timpul campaniilor de colectare. Cele două campanii de colectare anuale se desfășoară în perioadele mai-iunie, respectiv octombrie-noiembrie”, arată reprezentanții AIPROM.

Toleranță zero față de produsele contrafăcute

Pentru asigurarea sănătății plantelor se recomandă utilizarea de produse sigure, care provin de la producători autorizați. AIPROM se implică activ în combaterea utilizării de produse contrafăcute de protecția plantelor prin proiectul SCUT, susținut la nivel european de ECPA. Proiectul se adresează distribuitorilor și utilizatorilor de PPP în special, dar și autorităților și publicului larg. „Este important ca toți actorii implicați în acest proces, producători, formulatori, reambalatori, distribuitori, fermieri, autorități competente, să manifeste toleranță zero față de produsele contrafăcute de protecția plantelor”, spun cei de la AIPROM.

Important, echipament de protecție în timpul aplicării tratamentelor

Protejarea fermierilor la aplicarea tratamentelor de protecția plantelor este la fel de importantă precum este protejarea mediului. SUI – Utilizarea în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor reprezintă proiectul prin care Asociația AIPROM își propune să aibă grijă de sănătatea producătorilor agricoli prin îmbunătățirea cunoașterii principiilor corecte de folosire a PPP, a utilizării echipamentelor de protecție certificate, a respectării regulilor de transport, depozitare și aplicare. Echipamentul minim recomandat în timpul aplicării produselor de protecția plantelor trebuie să cuprindă: combinezon, mănuși, cizme, pălărie/șapcă, mască și ochelari de protecție. AIPROM lucrează cu furnizori acreditați de echipament de protecție și îi ajută pe cei interesați să intre în contact cu aceștia.

TOPPS, prevenirea poluării surselor de apă

Asociația Europeană de Protecție a Culturilor (ECPA) împreună cu AIPROM își propune să protejeze mediul, dar și sursele de apă, de contaminarea cu produse de protecția plantelor atât din surse punctuale (surse existente în cadrul fermei), cât și difuze (deviere, scurgere, drenaj). În acest sens a fost creat și implementat proiectul TOPPS (Pregătirea Operatorilor pentru Prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale) în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

TOPPS identifică și definește cele mai bune practici pe care, ulterior, le promovează prin recomandări, instruire și demonstrații în toată Europa.

Publicat în Eveniment

Conform rezultatelor studiului „Hrana în percepția românilor în 2018”, realizat în luna august a acestui an pe un eșantion de circa 800 de subiecți la nivel național, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, peste 42 de procente din total ar consuma produse alimentare obținute prin tehnologii moderne, cu condiția să le fie explicat întreg procesul de producție, a anunțat Laurențiu Asimionesei, managing partner Stratesys, cu ocazia evenimentului aniversar „100 ani de agriCULTURĂ în România”.

„42,3 la sută dintre consumatori sunt dispuși să consume produse agroalimentare obținute prin tehnologii moderne, atâta timp cât înțeleg mai bine despre ce este vorba. Eu cred că plecând de la producător, la retailer, este de datoria tuturor să lucreze împreună”, a afirmat Asimionesei în cadrul conferinței organizate de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

În acest sens, cei de la AIPROM susțin că își propun să comunice transparent cu toți cei care sunt interesați de protecția plantelor, dar mai ales cu cei care consumă produsele agricole, pentru că noțiunea de pesticid sperie.

„Când îl auzi (n.r. - numele de pesticid), imediat te gândești: - este toxic, este dificil, s-ar putea să am probleme de sănătate; total fals”, a mărturisit Vasile Iosif, președintele AIPROM. „Așa cum fiecare om, când are o problemă, apelează la un medic și la un remediu, la un medicament, același lucru se întâmplă și pentru plante. Asociația noastră își propune să comunice foarte deschis către consumatori, care nu sunt foarte informați vizavi de acest domeniu, că produsele de uz fitosanitar sunt absolut necesare dacă vrem să avem o hrană îndestulătoare și, mai ales, sănătoasă”.

De asemenea, un alt reprezentant al asociației producătorilor de pesticide, Pascal Cassecuelle a adăugat la rândul său că este foarte important să fie înțelese preferințele alimentare ale consumatorului.

„Trebuie să fim conștienți că segmentul consumatorului preocupat va crește în continuare, ca urmare a organizării și a accesului facil la informație. De asemenea, trebuie să dăm importanță încrederii. Aceasta se dezvoltă prin transparență și implicare, ceea ce înseamnă o responsabilitate crescută a AIPROM și a comunității agricole extinse de a se implica în dialog cu societatea și cu consumatorii”, a precizat Cassecuelle.

Nu în ultimul rând, Lucian Buzdugan, directorul general Agricost, unul dintre coloșii producției agricole românești, recunoscut pentru susținerea inovării în agricultură, a precizat că încrederea consumatorului în producător poate fi câștigată, atâta timp cât se face dovada că în fermă se dezvoltă și alte specii, independent de cele care asigură hrana.

„Aici s-a spus că vrem să mâncăm sănătos. Sunt oameni care au o preocupare normală, în timp ce unii sunt foarte preocupați, iar alții mai puțin preocupați. Cert este că aproape nu există familie în care o persoană să nu fie preocupată astăzi de calitatea hranei. Cred că un mod de a convinge oamenii este că acolo unde tu cultivi terenul, cresc și se dezvoltă și celelalte specii, dovadă că nu ești agresiv, extremist în ceea ce înseamnă utilizarea pesticidelor”, a mărturisit Buzdugan. „Legat de agricultura de precizie - pentru că aceasta va fi cu siguranță viitorul - consumatorul nostru va dori să preia, să consume sau cei care asigură hrană consumatorilor să știe, de exemplu, că se vrea un grâu dintr-o zonă unde nu s-a dat mai mult de 50 de kilograme de azot la hectar sau unde nu s-a folosit un anumit produs chimic”.

Studiul realizat de Stratesys și finanțat de AgroBiotechRom a identificat trei tipuri de clienți și atitudinea lor față de alimente. În primul caz vorbim despre indiferenți. Aceștia sunt tineri, necăsătoriți sau fără copii, cu o viață intensă care coroborează activitățile lucrative cu cele de distracție și nu acordă importanță calității și componenței mâncării, se implică mai puțin în faza de gătit și mai mult în faza de achiziție, însă cumpără ce li se spune. Nu în ultimul rând, aceștia nu percep riscurile.

Apoi au fost identificați „normalii”. Aceștia cuprind toate categoriile de vârstă și studii, nu acordă o importanță deosebită mâncării, aceasta fiind mai degrabă un lucru normal. Percep riscurile însă nu analizează în amănunt consecințele lor.

În fine, ultimii din listă, dar nu cei din urmă, sunt preocupații. Ei sunt părinți, cu copii (până în 12-14 ani), cu un nivel de studii peste medie, care gătesc în casă și care văd prin asigurarea hranei sănătoase familiei nu o necesitate, ci un mod de viață. Ei percep riscurile și caută să evite cât mai mult din consecințe.

Același studiu arată că românii caută pe etichetă sau pe ambalajul produselor prețul, dacă produsul este românesc, informații despre ingrediente și conținut, respectiv termenul de valabilitate.

Totodată, percepția celor intervievați asupra produsului alimentar avansat este că acesta este avansat tehnologic, și doar atât. Consumatorii nu cunosc ce reprezintă acesta de fapt, însă înțeleg că este dezvoltat cu scopul de a crea beneficii.

Editarea genomică a tomatei

Potrivit publicației Science Daily, pentru prima dată, cercetători din Brazilia, SUA și Germania au creat o nouă cultură dintr-o plantă sălbatică, într-o singură generație, folosind CRISPR-Cas9, un proces modern de editare a genomului. Plecând de la „tomata sălbatică”, aceștia au introdus, în același timp, o varietate de caracteristici ale culturii convenționale, fără a pierde proprietățile genetice valoroase ale plantei sălbatice.

Cercetătorii au ales Solanum pimpinellifolium ca specie de plante-mamă, o rudă sălbatică relativă din America de Sud, și progenitorul roșiilor moderne cultivate. Fructele sălbatice sunt doar de mărimea mazării, iar randamentul este scăzut - două proprietăți care fac din tomata sălbatică o cultură necorespunzătoare din punctul de vedere al producției horticole. Pe de altă parte, fructul este mai aromat decât roșiile moderne, care și-au pierdut gustul pe fondul hibridării continue. Mai mult, fructele sălbatice conțin mai mult licopen. Acest așa-numit „vânător de radicali liberi”, mai exact un antioxidant, este considerat sănătos și, ca rezultat, este un ingredient bine-venit.

Cercetătorii au modificat planta sălbatică prin utilizarea „CRISPR-Cas9 multiplex”, în așa fel încât plantele descendente să poarte mici modificări genetice în șase gene. Aceste gene decisive au fost deja recunoscute de cercetători în ultimii ani și sunt văzuți pe post de cheie genetică a caracteristicilor în tomate domesticite. În mod specific, cercetătorii au produs următoarele modificări în comparație cu tomatele sălbatice: fructul este de trei ori mai mare decât cel al tomatei sălbatice, care corespunde dimensiunii unei roșii cherry. Numărul de fructe este de 10 ori mai mare, iar forma lor este mai ovală decât fructele sălbatice rotunde. Această proprietate este populară deoarece, atunci când plouă, fructele rotunde se despart mai repede decât fructele ovale. Plantele au, de asemenea, o creștere mai compactă.

O altă proprietate importantă este și cea potrivit căreia conținutul de licopen din noua varietate de roșii este de peste două ori mai mare decât cel din părintele sălbatic - și nu mai puțin de cinci ori mai mare decât în tomatele cherry, convenționale.

„Aceasta este o inovație decisivă care nu poate fi realizată prin niciun proces de reproducere convențional cu tomatele cultivate în prezent”, a afirmat biologul prof. Jörg Kudla de la Universitatea din Münster”. Licopenul poate ajuta la prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al sănătății, roșiile pe care le-am creat probabil că au o valoare mai mare în comparație cu roșiile cultivate convențional și alte legume care conțin numai licopen în cantități foarte limitate. Până acum, horticultorii au încercat în zadar să crească conținutul de licopen din roșiile cultivate. Cu toate acestea, în cazurile în care au avut succes, acest lucru a fost în detrimentul conținutului de beta-caroten, element care protejează celulele și, prin urmare, este un ingredient de valoare”.

Rezultatele preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României", parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect (Low Yield, European Crop Protection Association & Steward Redqueen, 2016) relevă că fără cele 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că producția la hectar ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere.

Publicat în România Agricolă

În ultimul deceniu, valoarea consumului de produse pentru protecția plantelor (PPP) în România a crescut de trei ori, fapt care a dus inclusiv la creșterea productivității agricole autohtone, dar ne aflăm cu mult sub nivelul de utilizare înregistrat la nivelul Uniunii Europene (UE), a declarat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), marți, 6 noiembrie 2018, cu ocazia evenimentului aniversar „100 ani de agriCULTURĂ în România”.

„La ora actuală, consumăm pesticide de aproximativ 450 de milioane de euro, adică a crescut de trei ori consumul de produse pentru protecția plantelor în ultimii 10 ani. Sunt extrem de încântat să vă spun că, în același timp, a crescut și productivitatea agricolă, randamentul pe hectar sau producțiile agricole”, a precizat Vasile Iosif, președintele AIPROM. „Am încercat să mă documentez și să aflu cât consumă România, de fapt, substanță activă pe hectar. De dimineață (n.r. - 6 noiembrie 2018) am primit răspunsul dintr-o sursă oficială – la ora actuală, România, crescând de trei ori consumul de produse fitosanitare, a ajuns la performanța să utilizeze 610 grame de substanță activă, de produs, pe hectar”.

Oficialul AIPROM a făcut o comparație între nivelul întrebuințării pesticidelor în România față de cel din Ungaria și a aflat că ne aflăm la jumătatea consumului din țara vecină, în condițiile în care valoarea produselor este aceeași.

„Ungaria, o țară cam de două ori și ceva mai mică decât România, consumă produse de protecție a plantelor de cam aceeași valoare cât consumă țara noastră, pentru că ei utilizează 1.250 grame la hectar. Și asta, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 2.000 de grame substanță activă consum la hectar”, a mai precizat Iosif.

Șeful AIPROM a spus totodată că agricultura țării noastre se află constant în fața provocărilor generate de insectele dăunătoare, unele specii prezente de ceva vreme pe la noi, iar altele, care creează pagube de puțin timp.

Din acest motiv, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dumitru Daniel Botănoiu, ia în calcul o nouă cerere de derogare pentru consumul de neonicotinoide.

„Indiscutabil, avem în fața noastră noi provocări – agenți de dăunare noi. Acum 7-8 ani, nimeni nu știa de Tuta Absoluta. De asemenea, Diabrotica Virgifera (n.r. - viermele vestic al rădăcinilor de porumb) știam că există în țările învecinate, dar în niciun caz că va veni și la noi într-o zi. Avem, de asemenea, probleme vechi, precum Tanymecus Dilaticollis (n.r. - rățișoara porumbului), o coleopteră care face ravagii la culturile cele mai importante”, a mărturisit Iosif. „Marți, 6 noiembrie 2018, într-o discuție cu secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, acesta îmi spunea că se gândește foarte serios la partea de derogare, încă o dată, pentru neonicotinoide, pentru că, altfel, fermierul român va fi în postura să semene de două ori aceeași cultură pentru că, prima dată, Tanymecus o va consuma în totalitate”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul AIPROM a mai precizat că, dacă acum câțiva ani, România se clasa pe primul loc la cantitatea de floarea-soarelui – aproape două milioane de tone producție -, la ora actuală, în 2018, se pare că vom fi cei mai mari producători de porumb la nivelul UE, cu 15 – 16 milioane de tone, „mult peste Franța”.

„Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că ar trebui să fim foarte fericiți că avem cea mai mare producție, în condițiile în care randamentele la hectar sunt mai jos de 50 la sută față de Franța. Avem 2,5 milioane de hectare însămânțate cu porumb și o productivitate destul de slabă”, a conchis Vasile Iosif.

Eurostat are date finale privind consumul de pesticide doar din 2016

Potrivit datelor publicate luni 15 octombrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2016, la noi în țară s-au comercializat 4.525.812 kg de fungicide şi bactericide, 5.066.293 kg de erbicide şi 743.763 kg de insecticide şi acaricide.

Aceleași statistici spun că în urmă cu doi ani, cele mai importante vânzări de pesticide în Uniunea Europeană s-au înregistrat în Spania, Franţa, Italia şi Germania (79% din total), ele fiind urmate de România, Portugalia şi Ungaria.

Totodată, Spania, Franţa, Italia şi Germania sunt principalii producători agricoli din UE, ele reprezentând aproape jumătate (46%) din terenul agricol utilizat din UE şi jumătate (47%) din totalul terenului arabil.

Conform Eurostat, există date disponibile pe 2016 pentru 20 de state membre ale UE. Statisticile privind vânzările de pesticide sunt folosite ca un indicator al consumului de pesticide în agricultură.

Publicat în România Agricolă

În prezent, agricultura traversează un moment revoluționar, fiind astăzi condusă de date și de IT datorită soluțiilor ag-tech. Inovația tehnologică este motorul din spatele agriculturii de precizie, astăzi fermierii căutând constant instrumente mai eficiente pentru munca lor și folosind din ce în ce mai mult IT-ul pentru a spori producția și a-și maximiza resursele. Dezvoltarea dronelor și a tehnologiei imagistice avansate, a roboticii, a senzorilor și a programelor software aduce schimbări majore în agricultură. Cu soluțiile ag-tech, fermierii pot primi în timp real date despre problemele din câmp. „Folosind tehnologia, tot ceea ce un fermier are de făcut e să trimită o dronă sau să facă o poză printr-un satelit și să adauge senzori să vadă dacă recolta are nevoie de apă sau de fertilizator, apoi primește o avertizare în cazul în care există pericolul unor dăunători. Companiile de protecția plantelor care vor să își păstreze avantajul competitiv nu au cum să ignore acest trend și e important să fie proactive, să profite de oportunitățile oferite de tehnologie. Pentru a ține pasul, ele trebuie să fie capabile să furnizeze o ofertă cât mai cuprinzătoare, care să confere o importanță și mai însemnată fermierilor și să răspundă dorinței lor de a spori recolta folosind resursele necesare la maximum”, ne-a spus Dimitris Drisis, CEO Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova. Pe plan mondial, în ultimii ani, investițiile în agricultura de precizie, în biotehnologii, automatizare, robotizare au depășit zece miliarde USD.

 

Soluțiile ag-tech, siguranța fermelor

Reporter: Din ce în ce mai mult, astăzi, vorbim de agricultură inteligentă, agricultură de precizie. Cum se vede, în momentul de față, agricultura mondială?

Dimitris Drisis: În agricultura globală, este un trend foarte puternic de a o mecaniza. Este un nivel foarte mare de investiții care se concentrează la această oră în ag‑tech, această agricultură condusă de date şi de IT. Poate este o exprimare prea futuristă, dar adevărată, mergem către un viitor al farming-ului fără fermieri. Ne îndreptăm spre un viitor în care o fermă situată în Noua Zeelandă va putea fi coordonată din România.

Trei elemente au catalizat în ultimii ani investiții de peste 10 miliarde USD. Primul este agricultura condusă de date, de IT, al cărei principal scop este de a produce mai mult, cu input-uri mai puține. Principalul vector al acestei situații este lipsa mâinii de lucru. A fi fermier, a face agricultură fără prea multă mână de lucru angajată, aplicarea input-urilor şi a soluțiilor de protecție a plantelor numai atunci când este necesar, la momentul oportun, şi aplicarea fertilizanților în mod personalizat, bazat pe fertilitatea specifică fiecărei porțiuni de sol, așa se vede agricultura în anii următori.

Al doilea factor este determinat de atenția autorităților cu privire la produsele fitosanitare, în special în Uniunea Europeană, unde regulile sunt din ce în ce mai stricte și orice investiții care determină fie reducerea dozei de substanțe de protecția plantelor, fie creșterea eficienței lor la o calitate constantă sunt căutate, iar companiile investesc puternic în aceste tehnologii noi.

A treia dimensiune este o oarecare ineficienţă a lanţului de distribuţie, nu neapărat în Europa, pentru că agricultura produce materie primă, şi de la producerea materiei prime până la transformarea ei şi consumarea ei în alimente trebuie să se gândească cineva la lanţul logistic, iar o mare parte a producției, datorită neoptimizării lanţului logistic, este pierdută la mijloc. Cu cât te uiți mai spre vestul continentului sau al lumii, cu atât mai mult aceste pierderi se produc la raftul magazinului, 20-30% din hrana produsă, iar când te uiți spre est, în lumea în curs de dezvoltare, Asia, Africa, aici pierderile majore se petrec între fermă şi punctul de consum în familie, în general, din cauza capacităţilor slabe de a produce, poate că nu neapărat de a produce, cât de a conserva hrana.

Reporter: Forța de muncă este o problemă în întreaga lume, se pare. Spuneți că lipsa forței de muncă duce spre tehnologizare, mecanizare, spre agricultura inteligentă. Aveți vechime în agricultura românească, din poziția de manager al unei companii furnizoare de produse pentru protecția plantelor. Sunt pregătiți fermierii români pentru o astfel de agricultură, dominată de IT, drone, GPS?

Dimitris Drisis: Experiența mea arată că sunt trei tipologii de agricultori în România. Una foarte profesională, în care fermele se pot compara și pot fi competitoarele celor mai bune ferme din vestul Europei sau din Statele Unite. Apoi, la polul opus, sunt fermele de subzistență, foarte multe în centrul țării, în care fermierii, pentru a reuși să supraviețuiască, combină atât cultivarea terenurilor, cât și creșterea animalelor, sunt exploatații de mici dimensiuni. Mai există o agricultură, care este undeva la mijloc și unde, practic, cei care dețin fermele se ocupă și de alte activități fără legătură cu agricultura. Dar această agricultură care este la mijloc, probabil, o să dispară în următorii ani, cred eu că se va consolida cu fermele mari din prima categorie.

România are o infrastructură IT şi de telecomunicații foarte dezvoltată, avem unul dintre cele mai rapide interneturi din lume, deci se așteaptă ca fermierii, cei profesioniști, să adopte noile tehnologii într-un ritm alert şi se spune că în lume poți să promovezi, poți să implementezi agricultura, noua agricultură, noua paradigmă, dacă există un retur pe investiție de 1 la 3. În momentul când vorbești cu fermierii profesioniști şi le explici foarte clar că fiecare euro investit le aduce trei profit, atunci șansele sunt clare şi mari de a vedea acești fermieri profesioniști adoptând noile tehnologii. Am văzut în toate domeniile această rată accelerată de adoptare pe toate categoriile de input-uri, pe semințe, pe protecția plantelor, am văzut-o pe agricultura de precizie, dar va lua un anumit timp până când ea se va difuza până la ultimul fermier. Însă... este în curs.

Fermierii mici, care combină vegetalul cu zootehnia, în special cei din Transilvania, poate că nu vor fi „atinși” de noua tehnologie prea curând şi probabil că vor rămâne cumva cantonați într-un mod „mai tradițional” de a produce, în conotație cu specificul românesc.

O să fac un comentariu un pic sensibil. Agricultura, teoretic şi practic, este o activitate economică care ar trebui să se autosusțină. Ideal, ea nu ar avea nevoie de subvenții și, practic, planul pe care trebuie să ni-l facem sau modul în care am gândi agricultura românească, care este una totuși performantă, ar fi cumva în afara paradigmei subvențiilor. Subvențiile ar trebui doar să canalizeze ce să facă fermierii, ce culturi să adopte şi probabil că subvențiile nu mai au vocația de a păstra oamenii, de a fixa oamenii în zona rurală, așa cum, probabil, o făceau în anii ’80 sau ’90 la început. În acest context, dacă aș fi eu fermier, m-aș gândi în primul rând cum mi-aș putea face operațiunile, activitatea cât mai competitivă, pentru a face față și contextului european, dar și contextului mondial. Și cunosc exemple clare de țări în Uniunea Europeană care, pentru faptul că agricultorii s-au focalizat la sfârșitul anului pe primirea acestor subvenții, practic țesutul agricol a fost destructurat. A luat, probabil, 10 – 20 de ani ca să mutăm fermierii într-o mentalitate de agricultură subvenționată şi s-ar putea să ne ia mai mult de o generație în acest caz pentru a ieși din această mentalitate.

Asocierea, pentru a controla prețul de vânzare al producției și nu pentru input-uri mai ieftine

Reporter: În toate țările Uniunii Europene, fermierii sunt organizați în cooperative. Fermierul român, într-un viitor nu prea îndepărtat, credeți că mai poate rezista pe o piață competitivă, comună, singur, fără a face parte dintr-o formă de asociere?

Dimitris Drisis: Asocierea este viitorul, însă nu văd în asociere simplul fapt că acei fermieri se vor uni și vor negocia la comun achiziționarea input-urilor. Adevăratul interes al asocierii trebuie să fie vânzarea producției și la ce preț o vor vinde. Input-urile sunt, probabil, pentru agricultor, 10-20% din total costuri. Dar spre ce culturi ne orientăm cu predilecție în ferme? Și, practic, trebuie să ne și specializăm, să vedem ce cultură funcționează mai bine într-o anumită fermă, în funcție de situația solului, de condiţiile pedoclimatice și, nu în ultimul rând, odată ce avem producția, să putem s-o negociem la vânzare ca agricultori, optimizându-ne veniturile. Avem exemple în alte țări occidentale, Franţa, Germania, în care cooperativele sunt structuri cu mii de salariați. Lucrează sute de mii sau milioane de hectare de cultură mare, au fabrici de lapte, au zeci de mii de animale, au și branduri puternice, pe care le valorizează la raft în supermarket, atunci când nu-și vând ei, spre exemplu, laptele. Putem oare compara fermierul care-și mulge vaca și vinde laptele oricum, cuiva care e dispus să-l cumpere, cu fermierii care sunt împreună şi care-şi administrează împreună un brand de lapte puternic pe care-l impun la raftul magazinelor? Cum credeți că este mai bine?

Adevărata întrebare pe care trebuie să ne-o punem în asociere este ce se întâmplă cu output-ul, ce se întâmplă cu producția, nu ceea ce se întâmplă cu input-urile, cu ceea ce generează costuri. Dacă aș fi fermier, parcă nu m-aș concentra neapărat pe asocieri, pe cooperative, pentru a-mi optimiza costurile la input-uri, dar aș fi, în mod cert, incitat și interesat să mă asociez pentru a-mi controla prețul de vânzare al producției şi pentru a fi mai profitabil.

Adama, pregătită pentru reglementările UE privind PPP

Reporter: Referitor la protecția plantelor, domeniul în care activați este afectat de faptul că Uniunea Europeană impune tot felul de măsuri restrictive, interzicând în ultima vreme folosirea multora dintre substanțele active cunoscute și utilizate de agricultori de-a lungul timpului?

Dimitris Drisis: Cu toții în Europa suntem afectați de aceste rigori şi vom continua să fim. Suntem, asta e realitatea, o industrie cu reglementări foarte puternice și trebuie să urmărim aceste normative internaționale, comunitare, pentru că asta e legea. Aceste reguli protejează interesul consumatorului, iar noi, ca industrie, trebuie să răspundem acelorași imperative.

Uitându-ne însă la viitor, voi folosi exemple din alte industrii. Au existat sau sunt companii care vând petrol și sunt industrii care au ieșit din businessul de petrol, dar au rămas în energie investind în domenii conexe: în gaz, în energia eoliană, în energia solară, iar aceste schimbări în aceste companii au fost determinate și de legislația internațională, dar și de cererile consumatorului care are grijă de cum și ce consumă. Se așteaptă ca și industria de protecția plantelor să fie în aceeași paradigmă. Probabil că se vor substitui substanțe active care necesită doze mai mari pe hectar cu alte substanțe active cu doze mai moderate, vom folosi noi metode care ne vor determina să reducem substanța, cantitatea de produs utilizată la hectar. Agricultura de precizie ne ajută, ne dă metode în acest sens și, probabil, vor apărea și alte metode complementare chimiei convenționale. Vorbim de substanțele biologice, de măsuri paleative, precum utilizarea pe scară mai largă a biostimulatorilor, care îmbunătățesc sistemul imunitar al plantei și, deci, oferă o protecție mai bună stării fiziologice a plantei. Putem să luăm un exemplu din familiile noastre, în care o mamă, în loc să dea o aspirină copilului răcit, preferă să-i dea o doză de vitamina C înainte să răcească. Iar această nouă situație, acest nou context, probabil că va crea premisele unor noi principii ale modului în care noi gestionăm protecția plantelor. Ca industrie, ne vom schimba, bineînțeles, dar asta va schimba și modul de a fi fermier, de a face agricultură.

Reporter: Adama, compania pe care o conduceți, este pregătită pentru aceste noi reglementări ale Uniunii Europene?

Dimitris Drisis: Cele mai multe companii de dimensiunea noastră, ca și Adama, s-au pregătit pentru aceste schimbări cu mult timp înainte ca ele să intervină și continuă să se pregătească. În fiecare an, noi ne pregătim cu o proiecție de cinci ani, iar când se anunță o inovație, în portofoliu o proiectăm pe 10-15 ani înainte. Iar astăzi deja ne pregătim și vedem cum va fi situația în 2022 sau 2023. Rolul departamentelor noastre de omologare nu este numai de a apăra produsele care sunt deja înregistrate în piață, ci și pentru a asigura produsele din portofoliul companiei în anii care urmează. Iarăși voi folosi o paralelă cu alte industrii. Era o discuție amuzantă acum câțiva ani, când evocam posibilitatea de a avea camioane fără șofer. Iar la această oră am trecut de la glumă la lucruri serioase, s-a anunțat că în Statele Unite, în perioada următoare, sunt puse în pericol peste două milioane de locuri de muncă din breasla conducătorilor de autocamioane, pentru că aceste tehnologii apar, pentru că, iată, un tractor fără șofer a început să fie o realitate. Același lucru, și cu surse alternative de energie. Gazul natural, energia eoliană, energia solară vor înlocui clar dieselul și toate firmele care promovează sau care au promovat tehnologia diesel acum se uită la aceste tehnologii, pentru că ele pregătesc viitorul. Ca o companie responsabilă, și Adama va face la fel.

Reporter: Adama face parte dintr-o asociaţie dedicată industriei în care activați, AIPROM - Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

Dimitris Drisis: Suntem membri activi. Suntem foarte mândri de reușita proiectului SCAPA, care a fost generat în cadrul asociației. Acest proiect a cunoscut un real succes în România. Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM este un mecanism de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Implementarea SCAPA este organizată și susținută financiar în mod integral de companiile membre AIPROM și de companiile participante la sistem.

Reporter: Suntem în anul 2018 și totuși încă avem probleme cu produsele contrafăcute.

Dimitris Drisis: E ceva ce foarte greu se va opri sau, poate, niciodată. Am venit în România în anul 2009, pentru prima oară, și am văzut acest fenomen. După criza financiară, o criză generalizată care a afectat mai multe domenii, nu numai agricultura, după 2008, foarte mulți fermieri și foarte mulți distribuitori de input-uri au avut probleme financiare, am văzut o recrudescență mare a produselor contrafăcute în acea perioadă. Și la vreo 9-10 ani după aceea, cu progresele macroeconomice pe care le-a realizat România, cu inițiativele conjugate ale AIPROM cu firmele membre, și a fost și un suport din partea statului, poliția s-a implicat destul de mult, am sentimentul că aceste probleme s-au redus în mod semnificativ, nu mai sunt așa de pregnante ca atunci.

Din nefericire, în viața de zi cu zi ne întâlnim și noi foarte des cu produse false, fake-uri, care pot apărea oriunde: în cosmetice, în produsele de uz curent, în electronice. Privind totuși industria noastră, ne-am dat seama că nu este cea mai vitregită și că s-au făcut niște progrese mari în a stopa acest fenomen. Iar fermierii nu mai sunt aceiași nici ei, au evoluat. Și când văd ceva suspicios, și ei se activează: sună industria, sună poliția, sună presa... nu pun „batista pe țambal”. Acum zece ani, și cu anumite suspiciuni privind veridicitatea unui produs, tot îl foloseau. Acum, se uită să vadă: să fie dintr-un circuit fiscalizat, cine l-a distribuit, ce s-a întâmplat cu el, ca să fie sigur că au rezultat. Fermierii nu mai sunt aceiași chilipirgii care existau înainte, ne mai sună și pe noi: „Uite, am primit produsul ăsta cu un preț foarte mic, cu o etichetă care nu mi se pare în regulă, ce părere aveți? Puteți să-mi confirmați lotul?”. Și așa mai departe. Acum nouă ani, nu era așa o situație, iar fermierii au evoluat de atunci. Nu se mai întâmplă așa.

„Fermierul român trebuie să trateze agricultura ca o afacere adevărată”

Reporter: Se tot vorbește de schimbările climatice. Din nou, agricultura s-a confruntat cu o vreme atipică. Cum s-au comportat culturile care au beneficiat de produsele companiei Adama?

Dimitris Drisis: Încă a rămas un semn de impredictibilitate asupra vremii în agricultură. Însă, ca o companie responsabilă, trebuie să fim acolo, să fim pregătiți când vremea se schimbă. Am fost avertizați, am știut că, de exemplu, primul tratament cu fungicide la cereale ar fi putut fi pierdut anul acesta, din cauza condițiilor climatice. Am încercat ca în aceste condiţii extreme să ne pregătim cu soluții de protecția plantelor care să ajute fermierii în locul acestei verigi pierdute din cauza vremii. Vremea niciodată nu va fi constantă, nu există un an la fel ca altul. Vremea se schimbă, iar noi trebuie să ne adaptăm. Ceea ce trebuie să facem, responsabilitatea noastră de furnizor de produse de protecție, este să ne pregătim cu soluții adecvate și să le comunicăm în timp util fermierilor.

Reporter: Despre rezultatele companiei în anul trecut și despre portofoliul de produse, ce ne puteți spune?

Dimitris Drisis: 2017 a fost un an de mare succes, Adama România impunându-se printre cele mai profitabile companii, printre cele mai performante din cadrul grupului. Am realizat o cifră de afaceri cu circa 17% mai mare decât în 2016, obținând peste 200 de milioane de euro, anul trecut.

La nivel global, în 2017, din cauza constrângerilor impuse de legislația europeană privind libera concurență, după ce ChemChina a cumpărat Syngenta, compania noastră mamă fiind ChemChina, a trebuit să renunțăm la o bună parte din produsele din portofoliul nostru. Partea bună a situației a fost că Adama a trebuit să renunțe la produse din portofoliu, însă am fost compensați cu produse care veneau din portofoliul companiei Syngenta, pentru această pierdere datorată contextului normativ. De aceea, businessul nostru continuă să fie foarte consistent, substanțial, pozitiv în primele două trimestre ale anului 2018. Așteptăm multe produse noi în anii următori, 2019-2020.

Reporter: În final, ce sfaturi aveți pentru fermierul român?

Dimitris Drisis: Mereu le spun fermierilor români că sunt norocoși pentru că fac agricultură într-o țară foarte competitivă. România este o mare țară  agricolă în Europa. Fermierul român trebuie să trateze agricultura ca pe o afacere adevărată. Ăsta este următorul nivel pentru fermieri. Să ai niște rezultate financiare, o contabilitate în regulă, să ai specialiști, profesioniști în fermă, oameni pe care să te poți baza. Să calibrezi contul de profit și pierdere, să-ți calibrezi costurile, să-ți calibrezi profiturile. Pentru că acest comportament serios, asumat, va deschide calea finanțărilor de anvergură pentru ferme.

Acum patru ani, fermierii aveau mari dificultăți în a obține un credit de orice natură. Acum, creditul a început să curgă către ferme și, astfel, având acces la bani, pot fi mult mai competitivi și pot da o șansă în plus afacerii lor. Însă pentru a primi acești bani, ei trebuie să convingă finanțatorii, băncile, IFN-urile că ferma lor este o afacere solidă. Prin urmare, pe agricultorii români îi sfătuiesc să trateze ferma ca pe un adevărat business, cu nimic diferit faţă de orice alt business. Așa cum și noi tratăm, în Adama, businessul, totul e foarte serios. Exact la fel.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 2

Publicitate

Adama iulie 2020 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista