După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.
Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.
Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.
În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.
În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.
În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.
Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.
În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.
Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!
Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.
Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!
Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.
În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?
În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?
Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.
Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!
După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.
Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.
Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.
Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.
Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.
Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ghidului solicitantului aferent intervenției DR-21 „Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice” a fost publicat pentru consultare publică pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Astfel, până la data de 29 septembrie 2026 toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații.
Sprijinul financiar aferent intervenției DR-21 „Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice” se adresează crescătorilor de ovine și caprine care dețin exploatații înregistrate cu cod ANSVSA și efective de minimum 150 de capete. Valoarea finanțării poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Bugetul propus pentru viitoarea sesiune este de 9 milioane de euro, iar depunerea proiectelor va fi permisă până la atingerea unui plafon de 300% din alocarea disponibilă.
Vor putea fi decontate cheltuielile pentru:
Echipamente și instalații de decontaminare, dezinfecție și dezinsecție a mijloacelor de transport, personalului, suprafețelor și aerului;
Instalații și echipamente necesare înființării sau modernizării filtrului sanitar-veterinar;
Garduri de protecție și delimitare, inclusiv instalațiile necesare montării și demontării acestora, precum și sisteme pentru delimitarea, izolarea sau carantinarea animalelor;
Sisteme pentru controlul accesului în exploatație.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), noua intervenție răspunde nevoilor sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, afectat de restricțiile impuse exportului de animale, având ca obiectiv consolidarea măsurilor de biosecuritate la nivelul fermelor.
Totodată, Ghidul a fost elaborat ca urmare a modificării Planului Strategic PAC 2023–2027, transmisă Comisiei Europene. Finanțarea va fi destinată investițiilor necesare prevenirii apariției și răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine.
„Protejarea fermelor de ovine și caprine în fața riscurilor sanitare este o prioritate. Prin DR-21 susținem investiții concrete în biosecuritate, care îi ajută pe crescători să prevină apariția și răspândirea bolilor și să își protejeze efectivele. Este prima formă de sprijin dintre cele discutate cu asociațiile de crescători pentru care avem deja acordul Comisiei Europene și care este pregătită pentru lansare. Am prevăzut un mecanism simplificat de selecție, astfel încât fondurile să poată fi accesate rapid, iar investițiile să fie realizate într-un timp cât mai scurt”, a precizat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Sectorul ovin din România traversează una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii. Evoluția pestei micilor rumegătoare (PMR), apariția focarelor de variolă ovină, restricțiile sanitare veterinare și blocarea exporturilor au creat o situație economică extrem de dificilă pentru crescători.
Dincolo însă de efectele epidemiologice ale bolilor, o problemă la fel de gravă este pierderea încrederii fermierilor în modul în care autoritățile gestionează criza.
Lipsa de transparență, comunicarea contradictorie, absența unui plan național clar și suspiciunile privind existența unor interese comerciale în jurul pieței ovinelor au alimentat nemulțumirea crescătorilor. În acest context, tot mai mulți fermieri cer nu doar sprijin financiar, ci mai ales răspunsuri, responsabilități și o strategie credibilă pentru reluarea exporturilor.
De la lider european la blocaj comercial
România nu este un actor marginal pe piața europeană a ovinelor. În ultimii ani, țara noastră a devenit principalul exportator de ovine vii din Uniunea Europeană și unul dintre cei mai importanți exportatori la nivel mondial. În anul 2024 au fost exportate aproximativ 1,77 milioane de ovine, majoritatea către piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Pentru majoritatea oierilor, vânzarea mieilor și a oilor reprezintă principala sursă de venit.
Lâna și-a pierdut aproape complet valoarea economică, ajungând uneori chiar să genereze costuri suplimentare prin tundere, colectare și eliminare. Nici producția de lapte nu constituie o alternativă pentru toate fermele, mai ales în condițiile deficitului de forță de muncă și ale lipsei unor capacități suficiente de procesare și valorificare.
În aceste condiții, blocarea comerțului cu animale vii lovește exact în centrul modelului economic al oieritului românesc. Estimările vehiculate privind pierderile pentru anul 2026 depășesc 300 de milioane de euro, fără a lua în calcul efectele indirecte asupra transportatorilor, comercianților, abatoarelor, procesatorilor și comunităților rurale dependente de creșterea ovinelor.
În numai doi ani, România a trecut de la o poziție dominantă pe piața europeană și pe piețele din Orientul Mijlociu la situația în care exporturile sunt sever restricționate, iar fermierii nu mai au o perspectivă clară asupra valorificării animalelor.
Cum s-a ajuns aici? ANSVSA trebuie să răspundă
Primul focar important de pestă a micilor rumegătoare a fost semnalat în România în urmă cu aproximativ doi ani, în județul Tulcea, într-o exploatație comercială și centru de colectare în care se aflau zeci de mii de ovine. Una dintre ipotezele vehiculate încă de atunci a fost introducerea virusului prin mișcări ilegale de animale provenite din zone din afara Uniunii Europene în care boala evolua deja. Ulterior, virusul s-a extins, iar focarele au apărut în valuri succesive.
Problema fundamentală este că, după doi ani, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) încă nu a reușit să demonstreze că sistemul de identificare, trasabilitate și control al mișcării animalelor poate limita eficient răspândirea bolii. Comerțul clandestin, animalele fără documente sanitare veterinare, crotaliile utilizate incorect și mișcările de animale care scapă controlului oficial sunt probleme cunoscute de ani de zile.
În iunie 2026, apariția unor noi focare în județul Mureș a arătat că problema nu mai poate fi considerată strict regională. Din acel moment, discuția nu a mai fost doar despre câteva focare, ci despre credibilitatea întregului sistem românesc de trasabilitate și control sanitar-veterinar.
Înainte de a cere fermierilor să accepte noi restricții, sacrificări de animale sau programe de vaccinare, ANSVSA are obligația să explice foarte clar cum s-a ajuns la o asemenea situație epidemiologică. Crescătorii și opinia publică au dreptul să știe. Aceasta reprezintă o condiție elementară pentru reconstruirea încrederii.
Există și o problemă de responsabilitate
În spațiul public au apărut acuzații extrem de grave privind modul în care a fost gestionată această criză. Unii crescători susțin că prăbușirea prețului ovinelor ar avantaja intermediari care cumpără animale foarte ieftin din România și încearcă ulterior să le valorifice prin circuite comerciale externe.
Dacă asemenea practici nu există, ANSVSA și celelalte instituții competente trebuie să prezinte datele care demonstrează acest lucru. Dacă există însă circuite comerciale care exploatează diferențele dintre restricțiile aplicate României și cele existente în alte state membre, ele trebuie investigate.
Într-o piață în care sute de milioane de euro sunt în joc, lipsa transparenței alimentează inevitabil suspiciunile.
Un sistem care trebuie reconstruit
Chiar declarațiile ministrului Agriculturii au indicat existența unor probleme sistemice. Comisia Europeană nu mai are încredere în autoritățile veterinare din România. Se solicită un sistem credibil de identificare și trasabilitate, precum și garanții că mișcarea animalelor poate fi controlată. Nu mai este suficient un document redactat de câțiva funcționari și transmis ulterior fermierilor si medicilor veterinari spre aplicare.
Un plan național serios trebuie construit împreună cu cei care îl vor pune în practică: ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Colegiul Medicilor Veterinari, medicii veterinari din teritoriu, organizațiile profesionale ale crescătorilor, operatorii economici și specialiștii în epidemiologie și boli infecțioase.
Colegiul Medicilor Veterinari a înaintat deja un Plan de acțiune pentru supravegherea, monitorizarea și eradicarea pestei micilor rumegătoare la ovine și caprine. Într-o situație epidemiologică atât de gravă, orice propunere profesională de acest tip trebuie analizată și discutată instituțional. Refuzul dialogului nu poate fi o soluție!
Fermierii nu mai cer promisiuni. Cer un plan
Pentru crescători, situația devine de la o lună la alta mai dificilă. Animalele nu pot fi exportate în condițiile obișnuite, cererea internă este insuficientă, iar costurile cu furajarea și întreținerea efectivelor continuă. Numeroase ferme riscă să intre în incapacitate de plată.
Asociațiile de crescători au solicitat măsuri de sprijin, inclusiv scheme temporare de compensare. Dar mesajul transmis de fermieri este mai important decât problema despăgubirilor: sectorul are nevoie de soluții, nu doar de bani.
România are nevoie urgent de un calendar concret pentru: controlul focarelor existente, restabilirea trasabilității, eliminarea comerțului clandestin, redeschiderea rutelor comerciale și negocierea reluării exporturilor.
Cine răspunde pentru pierderile de sute de milioane de euro?
Aceasta este întrebarea pe care autoritățile nu o mai pot evita. Dacă pierderile economice ale sectorului ajung la sute de milioane de euro, trebuie stabilit cât din această pierdere este rezultatul inevitabil al unei boli transfrontaliere și cât este consecința unor deficiențe de management, control și trasabilitate.
Au fost respectate toate procedurile?
Au fost luate măsurile la timp?
Au fost controlate efectiv mișcările ilegale de animale?
Au fost făcute anchete epidemiologice complete?
Au fost ascultați medicii veterinari și organizațiile profesionale?
A fost informat corect sectorul?
Aceste întrebări trebuie clarificate atât de autoritățile naționale, cât și în cadrul misiunilor și auditurilor europene care analizează modul în care România a gestionat PMR și variola ovină.
Miza depășește cu mult actualele focare
Nu discutăm doar despre câteva exploatații sau câteva județe. În joc este unul dintre puținele sectoare zootehnice în care România deține o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Pierderea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord ar putea avea consecințe care să se resimtă ani întregi.
O piață externă pierdută nu se recâștigă automat după ridicarea unei restricții sanitare. Contractele pot fi preluate între timp de competitori. Lanțurile comerciale se reorganizează. Importatorii își caută furnizori alternativi. De aceea, fiecare lună de blocaj contează.
O criză care poate deveni o oportunitate de reformă
România are, paradoxal, și o oportunitate. Criza actuală poate obliga statul să reformeze un sistem de identificare și trasabilitate care de prea mult timp tolerează excepții, improvizații și circuite paralele.
Identificarea animalelor de la naștere, digitalizarea reală a mișcărilor, controlul centrelor de colectare, sancționarea comerțului clandestin și integrarea medicilor veterinari în sistemul de supraveghere trebuie să devină elemente centrale ale noii strategii.
Dar această reformă nu poate fi realizată împotriva fermierilor. Trebuie realizată împreună cu ei.
Sectorul ovin are nevoie de soluții, termene și responsabilități
Oieritul românesc nu își mai permite încă un an de incertitudine. Fermierii au nevoie să știe ce strategie aplică România, în cât timp pot fi controlate focarele, când există perspectiva reluării exporturilor și cine răspunde pentru implementarea fiecărei măsuri.
ANSVSA trebuie să prezinte public datele epidemiologice și să explice deciziile luate. Guvernul trebuie să negocieze rapid cu Comisia Europeană o strategie credibilă de control și eradicare. Iar organizațiile profesionale și crescătorii trebuie implicați real în elaborarea acestei strategii.
În această criză, problema fundamentală nu mai este doar existența virusului. Problema este dacă România mai poate demonstra propriilor fermieri, Comisiei Europene și partenerilor comerciali că are un sistem sanitar-veterinar capabil să controleze boala și să garanteze siguranța comerțului.
Sectorul ovin nu mai are nevoie de explicații vagi. Are nevoie de un plan, de termene și de responsabilități concrete. Și, mai ales, are nevoie de răspuns la întrebarea care devine tot mai greu de evitat: Cum a fost posibil ca România să ajungă, în numai doi ani, de la liderul exportului european de ovine la blocarea uneia dintre cele mai importante piețe ale zootehniei românești?
Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Crescătorii de oi și capre traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de pesta micilor rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare.
Exporturile de animale vii sunt blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate.
Organizațiile profesionale ale crescătorilor, încă de la începutul anului, au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele să fie soluționate. Practic, și ANSVSA, și MADR, și Parlamentul n-au văzut, n-au auzit, și-au văzut de treabă. Adică au făcut ce știu mai bine. Au mimat munca.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nici măcar nu s-a sinchisit să ia măsuri pentru ridicarea restricțiilor de export de ovine vii din România, impuse din cauza pestei rumegătoarelor mici sau pentru a ține boala sub control. Or, dacă „specialiștii” veterinari au făcut ceva în acest sens, nu se vede, nu au purtat discuții reale cu crescătorii, nu i-au informat în niciun fel.
În același timp, ca să-și mai demonstreze o dată indolența, ANSVSA a hotărât să nu mai susțină vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecțioasă transmisibilă la om, cu consecințe dintre cele mai grave. Mai-marii autorității au preferat să facă economii la bugetul instituției, dar nu prin eliminarea angajaților la statul degeaba, ci prin tăierea bugetului alocat acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii.
Consecința inacțiunilor ANSVSA, în principal, i-a scos în stradă pe crescătorii de ovine și caprine, mii dintre ei protestând în București, pe 30 iulie.
Principalele solicitări ale fermierilor sunt deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific; suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului; protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.
În urma protestului și a întâlnirii reprezentanților fermierilor cu cei ai Guvernului, personal îmi pare că oficialii au pus un pic de pauză nervilor crescătorilor, prin promisiuni despre care eu cred că nu se vor materializa prea curând. Deh, e vară, perioadă de concedii, șefii instituțiilor și parlamentarii au nevoie de odihnă, ce credeți că e ușor să stai opt ore într-un fotoliu?! Apar probleme pe coloana vertebrală. Dar… asta nu-i grav pentru cei care nu o au.
Revenind la protestul oierilor, acestora li s-a comunicat, la Guvern, că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis către ANSVSA spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale la întâlnirea de la Palatul Victoriei, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.
Fermierii susțin că sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. De asemenea, se solicită ca organizațiile profesionale să fie consultate în timpul construirii măsurilor destinate crescătorilor de ovine și caprine. Altfel, cum s-a dovedit, soluțiile nu vor funcționa în teren.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, le-a comunicat reprezentanților crescătorilor de oi și capre că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de fermieri, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani.
Având în vedere haosul din administrația publică, din viața politică dâmbovițeană, speranțele crescătorilor că autoritățile vor lua măsuri pentru salvarea lor scad cu fiecare zi. Câți fermieri vor mai fi în activitate la următorul protest?
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2026Abonamente, AICI!Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.
Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:
Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;
Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.
Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.
În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Uniunea Oierilor din România anunță că participă la protestul național al crescătorilor de ovine și caprine organizat în București, joi - 30 iulie 2026, de către Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni.
„Participarea la protest nu reprezintă o schimbare a direcției asumate de organizația noastră. Uniunea Oierilor urmărește, în primul rând, rezolvarea problemelor prin dialog, negociere și reprezentare instituțională, atât în relația cu autoritățile naționale, cât și cu instituțiile europene. Considerăm că dificultățile sectorului trebuie soluționate prin cooperare și prin măsuri tehnice, economice și sanitar-veterinare aplicabile. Protestul nu trebuie să înlocuiască dialogul și nici să transforme problemele fermierilor într-un conflict permanent cu instituțiile statului. Situația actuală este însă una excepțională. Blocarea exporturilor, pierderile economice acumulate și lipsa unei perspective clare privind reluarea comerțului pun în pericol continuitatea fermelor și veniturile familiilor care depind de creșterea animalelor. În aceste condiții, participarea noastră este justificată de gravitatea situației și de solicitările venite din partea fermierilor pe care îi reprezentăm. Nu putem rămâne în afara unei acțiuni prin care crescătorii cer măsuri urgente pentru protejarea activității lor. Uniunea Oierilor participă la protest pentru a transmite un mesaj clar: sectorul ovin are nevoie de soluții, termene și responsabilități concrete”, transmite Asociația Uniunea Oierilor din România.
Vocea fermierilor trebuie să ajungă și la Bruxelles
Protestul nu se adresează exclusiv autorităților naționale. „O parte importantă dintre deciziile care influențează sectorul ovin este stabilită sau condiționată la nivel european. Din acest motiv, mesajul fermierilor români trebuie să ajungă direct la instituțiile Uniunii Europene. Decidenții europeni trebuie să cunoască efectele reale pe care măsurile adoptate le produc în ferme, în comunitățile rurale și în economia locală. Înaintea aplicării unor restricții cu impact major, trebuie analizate consecințele economice și sociale, iar organizațiile reprezentative ale fermierilor trebuie consultate în mod real. Solicităm Guvernului României să susțină la Bruxelles nu doar o poziție administrativă, ci și realitatea concretă a crescătorilor români. Solicităm, de asemenea, participarea reprezentanților sectorului la întâlnirile și grupurile de lucru în care sunt discutate măsurile ce afectează fermele de ovine. Fermierii nu trebuie informați doar după adoptarea deciziilor. Ei trebuie ascultați înainte ca aceste decizii să fie luate. Vocea sectorului ovin românesc trebuie să fie prezentă acolo unde se stabilesc regulile care îi influențează viitorul”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.
Reluarea exporturilor, prioritară
Principala solicitare a Uniunii Oierilor la protestul din 30 iulie este reluarea urgentă, controlată și predictibilă a exporturilor de ovine.
„Nu dorim să indicăm autorităților o singură soluție tehnică și nici să limităm opțiunile care pot fi analizate. Cerem însă ca măsurile adoptate să fie rapide, viabile și adaptate situației reale din ferme. Orice decizie trebuie să urmărească reducerea la minimum a pierderilor economice suportate de crescători. Restricțiile prelungite afectează prețurile, blochează contractele, cresc costurile de întreținere a animalelor și pun presiune asupra fermelor care depind de export pentru valorificarea producției. Soluțiile nu pot fi stabilite exclusiv la nivel administrativ. Ele trebuie analizate și construite împreună cu organizațiile profesionale, fermierii, comercianții și ceilalți reprezentanți ai sectorului. Cei afectați direct trebuie consultați înainte de adoptarea măsurilor, nu doar informați după ce deciziile au fost luate. Solicităm Guvernului României, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ANSVSA și Ministerului Afacerilor Externe să trateze reluarea exporturilor ca pe o prioritate economică națională și să intensifice demersurile în relația cu instituțiile europene și cu statele importatoare”, arată Maniu Vonica.
Solicitările Uniunii Oierilor:
Identificarea unor soluții aplicabile într-un termen cât mai scurt;
Limitarea impactului economic asupra fermierilor;
Protejarea pieței și a veniturilor exploatațiilor;
Consultarea reală și permanentă a organizațiilor profesionale;
Termene concrete și comunicarea transparentă a etapelor asumate;
Protejarea comerțului cu animale vii, lapte, carne și carcase;
Stabilirea unui cadru sanitar-veterinar predictibil și stabil.
Reluarea exporturilor nu reprezintă doar o revendicare comercială, susține Uniunea Oierilor. „Este o condiție esențială pentru menținerea activității fermelor, pentru păstrarea piețelor externe și pentru protejarea unui sector de care depind mii de familii din mediul rural.”
Uniunea Oierilor solicită ca soluțiile să fie stabilite împreună cu fermierii, nu în lipsa lor, iar orice măsură să fie evaluată și prin prisma efectelor economice pe care le produc în teren.
Vaccinarea trebuie fundamentată științific, comercial și discutată real cu organizațiile profesionale
Uniunea Oierilor susține menținerea programelor sanitar-veterinare fundamentate științific și suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului.
„În ceea ce privește pesta micilor rumegătoarelor, considerăm că orice decizie privind vaccinarea trebuie analizată complet, atât din punct de vedere sanitar-veterinar, cât și economic și comercial. Nu susținem introducerea automată a vaccinării în masă a întregului efectiv național, fără o evaluare clară a tuturor consecințelor. O asemenea măsură poate influența statutul sanitar-veterinar al României, accesul pe piețele externe, comerțul intracomunitar, exportul de animale și produse de origine animală, precum și perioada necesară pentru redobândirea statutului de țară sau zonă liberă de boală. Înaintea adoptării unei decizii, trebuie analizate toate variantele disponibile, impactul fiecăreia asupra fermierilor și condițiile solicitate de statele importatoare. Organizațiile profesionale trebuie implicate direct în aceste discuții, pentru ca măsurile adoptate să răspundă atât obiectivelor de protecție sanitar-veterinară, cât și necesității de a menține funcționale piețele comerciale. Totodată, susținem analizarea, ca soluție provizorie și punctuală, a vaccinării controlate și limitate pentru animalele destinate exportului, aflate în centre de colectare autorizate, atunci când această variantă este acceptată de statul importator și permisă de cadrul sanitar-veterinar aplicabil. Această soluție nu trebuie prezentată ca o măsură generală, ci ca un instrument temporar, care poate fi utilizat acolo unde contribuie efectiv la reluarea exporturilor și la reducerea pierderilor suportate de fermieri”, explică Maniu Vonica.
Uniunea Oierilor susține că decizia privind vaccinarea nu trebuie luată izolat și nici exclusiv administrativ, ci ea trebuie fundamentată științific, evaluată comercial și stabilită prin consultarea reală a organizațiilor profesionale și a celor direct afectați.
Soluții, nu alte complicații
Uniunea Oierilor își menține poziția privind necesitatea rezolvării problemei de fond. „Nu susținem transformarea acestei crize într-un nou conflict instituțional și nu considerăm că demiterea conducerii ANSVSA reprezintă, în acest moment, soluția de care fermierii au nevoie. Schimbarea unor persoane, în lipsa unui plan tehnic, comercial și diplomatic clar, nu redeschide exporturile, nu recuperează piețele pierdute și nu acoperă prejudiciile economice suportate de crescători. O asemenea măsură riscă să prelungească blocajul, să întârzie negocierile și să creeze o nouă perioadă de instabilitate administrativă. Responsabilitățile trebuie stabilite potrivit legii, iar eventualele greșeli trebuie analizate și asumate. Fermierii au însă nevoie, înainte de toate, de rezultate concrete, termene clare și măsuri care pot fi aplicate imediat. Să nu uităm că România a ajuns, în anii anteriori, la volume record de export cu sprijinul și implicarea aceleiași echipe instituționale care gestionează astăzi această criză. Acest lucru demonstrează că există experiență, relații comerciale și capacitate tehnică de negociere. Prin asumarea responsabilităților, printr-un plan clar și prin colaborare reală cu organizațiile profesionale, aceeași echipă poate contribui la depășirea actualului blocaj. Mesajul nostru este simplu: nu dorim escaladarea conflictului, ci rezolvarea lui. În acest moment este mai important să folosim experiența acumulată, să menținem continuitatea negocierilor și să reconstruim soluțiile care au funcționat, decât să întrerupem demersurile exact în perioada în care acestea trebuie intensificate. Fermierii au nevoie de piețe redeschise și de măsuri eficiente, nu de schimbări care riscă să creeze noi întârzieri și noi incertitudini”, transmite Uniunea Oierilor.
Fermierii trebuie despăgubiți
Asociația Uniunea Oierilor solicită instituirea de urgență a unui mecanism de compensare simplu, transparent și rapid pentru fermierii afectați de restricțiile sanitar-veterinare. Despăgubirile trebuie calculate în raport cu pierderea economică reală suportată de fiecare exploatație. Nu este suficientă compensarea exclusivă a animalelor sacrificate sau ucise din motive sanitar-veterinare.
Fermierii susțin că trebuie acoperite și pierderile generate de:
Imposibilitatea comercializării animalelor;
Scăderea prețurilor;
Costurile suplimentare de furajare și întreținere;
Blocarea contractelor de export;
Deprecierea animalelor care depășesc greutatea cerută de cumpărători;
Pierderea piețelor și a partenerilor comerciali.
Potrivit Uniunii Oierilor, sprijinul trebuie acordat inclusiv fermierilor care nu au avut animale bolnave, dar care au fost afectați direct de restricțiile aplicate întregului sector. „Fermierii nu pot suporta singuri costurile unor măsuri impuse pentru protejarea interesului sanitar-veterinar general. Atunci când statul limitează posibilitatea de comercializare, trebuie să compenseze în mod corect prejudiciul economic produs”, spune Maniu Vonica.
Apel la calm și responsabilitate
Uniunea Oierilor susține un protest pașnic, responsabil și civilizat, desfășurat cu respectarea legii, a ordinii publice și a tuturor participanților. „Facem apel la calm, echilibru și responsabilitate. Nemulțumirile fermierilor sunt reale și legitime, dar ele trebuie exprimate fără incidente, fără provocări și fără escaladarea tensiunilor. Ne dorim ca fiecare participant să se întoarcă acasă în siguranță, iar protestul să rămână un exemplu de unitate și demnitate. Forța mesajului nostru trebuie să vină din numărul fermierilor prezenți, din coerența revendicărilor și din caracterul pașnic al acțiunii. Participarea noastră urmărește transmiterea fermă a unui mesaj legitim, nu confruntarea. Cerem tuturor celor prezenți să respecte indicațiile organizatorilor și ale autorităților și să contribuie la desfășurarea protestului în condiții de ordine și siguranță. Uniunea Oierilor va rămâne alături de crescători și va susține toate demersurile legale, instituționale și publice care pot conduce la rezultate concrete. Scopul nostru este protejarea fermierului român, reluarea comerțului și asigurarea unui viitor stabil pentru sectorul ovin.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Protestul național al crescătorilor de ovine și caprine a fost avizat oficial. Joi - 30 iulie 2026, mii de fermieri vor protesta în București pentru salvarea sectorului ovin din țara noastră.
Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni, în calitate de organizatori, anunță că „Primăria Municipiului București a avizat oficial desfășurarea Protestului Național al Crescătorilor de Ovine, prin Protocolul nr. 125211/28.07.2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991”. Protestul va avea loc joi, 30 iulie 2026, între orele 10:00 și 19:00, și va reuni crescători de ovine și caprine din toate regiunile țării.
„Conform protocolului aprobat, între orele 10:00 - 13:00, aproximativ 1.500 de fermieri vor protesta în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); între orele 13:00 - 14:00, participanții se vor deplasa organizat pe traseul Piața Presei Libere - Șoseaua București-Ploiești - Bulevardul Regele Mihai I - Arcul de Triumf - Șoseaua Pavel D. Kiseleff - Piața Victoriei; între orele 10:00 - 17:00, aproximativ 5.000 de participanți vor protesta în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului României; la ora 17:00 va începe defluirea participanților”, precizează organizatorii.
O delegație a fermierilor va depune autorităților un memoriu oficial, care cuprinde revendicările și solicitările crescătorilor. „Sectorul ovin românesc traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de Pesta Micilor Rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare. Exporturile au fost blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate. În tot acest timp, fermierii au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele esențiale să fie soluționate”, susțin organizatorii protestului.
Crescătorii de ovine și caprine solicită:
Deblocarea urgentă a exportului de ovine vii;
Tragerea la răspundere a persoanelor responsabile pentru gestionarea defectuoasă a crizei;
Acordarea de despăgubiri corecte fermierilor afectați;
Măsuri reale pentru relansarea sectorului ovin;
Menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific;
Suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului;
Un dialog real și permanent între autorități și organizațiile reprezentative ale crescătorilor.
Apel către fermieri
„Adresăm un apel tuturor organizațiilor profesionale, crescătorilor de ovine și caprine și tuturor celor care cred în viitorul agriculturii românești să fie alături de noi. Acest protest este unul legal, autorizat și pașnic. Respectarea protocolului aprobat și a indicațiilor forțelor de ordine reprezintă o responsabilitate comună.
Pe 30 iulie nu protestăm doar pentru oieri. Protestăm pentru dreptul fermierilor români de a munci, de a produce și de a avea un viitor în propria țară. Când dispare oieritul, România pierde nu doar un sector economic, ci o parte din identitatea și tradiția sa”, transmit Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” - Arad a organizat în județul Alba, la Lancrăm, întâlnirea anuală de lucru a membrilor săi.
Despre utilitatea unor astfel de întâlniri ne-a vorbit președintele Asociației „Păstorul Crișana”, Nicolae Cioranu: „O întâlnire de lucru e necesară ca să se perfecteze anumite schimbări, anumite noutăţi în programul de ameliorare şi mai ales în activitatea de bonitare în perioada de primăvară, când tineretul împlineşte 14-16 luni. Utilitatea acestor întâlniri se vede, pentru că nu trebuie să cunoşti prea mult la oi ca să-ţi dai seama dacă pe o turmă de animale s-a lucrat genetic sau nu. În situaţia asta trebuie să recunosc că acum 20 de ani tot ciobănia asta o făceam şi oile nu erau ca acum, după ce respectăm nişte reguli impuse de Registrul genealogic: schimbi berbecii, eşti obligat ca tineretul să aibă o anumită greutate la bonitare că altfel nu trece testul, deci eu cred că se vede. Obligatoriu. Nu neapărat să spună cartea, se vede chiar cu ochiul liber”.
Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din Sălaj, Dumitru Ardelean, completează: „Ne-am deplasat aici în număr mare, ca dovadă că oamenii încă mai fac activitatea asta, chiar şi cu bani mai puţini. Adică, cum s-ar spune, sunt îndrăgostiţi de meseria asta. Am văzut şi tineri mulţi şi am văzut şi probleme multe ridicate şi legate de performanţe şi de controlul oficial al producţiei, şi de modul de bonitare, dar şi probleme din afara Registrului, cum ar fi problemele legate de păşuni, de pesta micilor rumegătoare care ne-a pus probleme de ceva ani, astfel încât preţul mielului a fost unul foarte jos şi la mâna samsarilor, având un motiv ei zic întemeiat, noi zicem că neîntemeiat”.
Generația actuală de fermieri depune mult suflet în activitatea desfășurată, iar majoritatea celor implicați în creșterea ovinelor continuă această muncă din pasiune, fiind legați de animale încă din copilărie. Mulți dintre ei au realizat investiții semnificative, inclusiv în achiziția de terenuri, și se află în prezent într-o situație de așteptare, sperând la apariția unor măsuri de sprijin și facilități dedicate sectorului agricol.
„Fermierii nu pot fi robiţi chiar până la epuizare, că rămâne singura soluţie să-şi vândă animalele, şi atunci ce facem noi în perioada în care apare o criză alimentară? Şi nu punem bazele zootehniei româneşti, nu punem bazele produselor alimentare româneşti care să poată fi siguranţa fiecărui cetăţean. Ce facem noi, mai creştem animale sau ne oprim? Le valorificăm indiferent în ce formă? Să refaci şeptelul este foarte greu. Eu am atras atenţia de foarte multe ori în sensul acesta, să încercăm să găsim măsuri de sprijin să nu reducem şeptelul, că ajungem în aceeaşi zonă dramatică ca la specia bovină. Personal îmi doresc foarte mult un parteneriat între asociaţiile profesionale, staţiunile de cercetare din Românie pe sectorul ovin şi caprin şi ANSVSA, specialiştii toţi să contribuim la un progres în acest sector, din toate punctele de vedere. Vorbim şi de dezvoltarea sectorului, şi de cercetare, şi de activitatea economică, fiindcă toate astea la un loc, pe un lanţ, ele trebuie să aducă un progres. Iar beneficiarul principal din tot acest lanţ trebuie să fie crescătorul de ovine şi de caprine, în cazul nostru”, a arătat Ionică Nechifor, director executiv al Asociației „Păstorul Crișana”.

Din ce în ce mai multe probleme
Creșterea prețului motorinei creează probleme și crescătorilor de animale, care consumă cantități considerabile de combustibil la activități precum aratul, semănatul sau furajarea. Costul motorinei influențează direct prețurile tuturor produselor agricole și alimentare. În condițiile în care nivelul taxelor a crescut semnificativ, iar costurile generale s-au majorat, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți majore, fiind necesare măsuri de susținere pentru menținerea activității.
„Vremuri grele au fost şi vor mai fi. Noi trebuie să găsim soluţii pentru a depăşi aceste momente. Sunt probleme financiare naţionale, ţara trece printr-o criză economică care se răsfrânge şi asupra fondurilor care erau alocate sectorului. Dar crescătorii serioşi, dedicaţi, cei care respectă profesia şi animalul, au găsit întotdeauna soluţii pentru a trece peste asemenea momente”, spune profesorul Constantin Pascal de la Universitatea Ştiinţele Vieţii din Iaşi.
Componenta de cofinanțare lipsește și ea, acțiunile sanitare veterinare nu mai beneficiază de bugetul necesar pentru a fi desfășurate ca până acum. Acest lucru reprezintă o problemă pentru crescători pentru că se încearcă transferarea responsabilității către ei, fără a fi consultați în prealabil, iar asta a generat numeroase suspiciuni și nemulțumiri.
Totodată, capacitatea fermierilor de a susține astfel de costuri suplimentare este limitată, existând riscul ca aceștia să fie nevoiți să renunțe la activitate și să își sacrifice animalele. O astfel de situație ar avea consecințe negative asupra dezvoltării zootehniei și asupra asigurării producției alimentare interne, afectând implicit securitatea alimentară. În plus, dependența de importuri poate deveni problematică în contextul unor eventuale blocaje comerciale.
O altă nemulțumire este legată de restricțiile existente pe piața intracomunitară, cum ar fi suspendarea exportului de animale către anumite piețe externe.
„Oamenii au venit şi şi-au spus problemele, au încercat să le expună factorilor de decizie, celor care au avut bunăvoinţa şi le-a permis agenda să fie prezenţi la întâlnirea de lucru a asociației, au venit şi răspunsuri, unele mai clare, altele mai lăsate la voia întâmplării, probabil că nu se ştie, nu sunt lucrurile încă definite, şi atunci e greu şi cei care au fost prezenţi din partea autorităţilor să ne dea nişte răspunsuri punctuale. Sperăm în zile mai bune şi să nu se piardă tradiţia aceasta a oieritului. Noi avem mai multe sincope în momentul de faţă: lipsa forţei de muncă, incertitudinea relaţiilor economice, şi mă refer aici la incertitudinea desfacerii, a pieţelor. Apoi, degringolada creată între crescători şi medicii veterinari. Crescătorii încearcă să evite, să nu depindă atât de mult de medicul veterinar, pentru că medicul veterinar vine cu nişte tarife, din cauza lipsei finanţării din partea ANSVSA. Apoi, lipsa păşunilor; lipsa actelor normative care să-ţi dea o siguranţă că pete zece ani tu, ca fermieri tânăr, ai asigurat viitorul. Şi la astea deocamdată nu se poate răspunde. Sperăm într-un viitor apropiat să se răspundă, dar nu evaziv, ci punctual. Sperăm, trăim cu speranţa, speranţa moare ultima”, spune Pavel Iovăneasa, preşedintele Asociaţiei zonale a crescătorilor de ovine Retezatu Haţeg.
Pasiunea nu mai poate susține activitatea
Consumul de carne de ovine la nivel național este redus, atât în perioada sărbătorilor pascale, cât și pe parcursul anului, ceea ce determină o dependență semnificativă de piețele externe, în special de cea arabă. În același timp, accesul pe piața europeană este restricționat de o perioadă îndelungată, de aproximativ doi ani, ceea ce limitează și mai mult opțiunile de valorificare.
În eventualitatea în care exporturile către piața arabă ar fi întrerupte, sectorul creșterii ovinelor ar putea fi grav afectat. Într-un asemenea scenariu, există riscul ca animalele să fie valorificate la prețuri scăzute, inclusiv cele destinate reproducției, iar capacitatea abatoarelor ar putea fi depășită de volumul mare de animale provenite de la crescători.
Deși activitatea este susținută în mare parte de pasiune și tradiție, aceasta nu poate compensa lipsa sustenabilității economice. În condițiile în care veniturile nu acoperă necesitățile de trai și responsabilitățile familiale, precum întreținerea gospodăriei sau susținerea educației copiilor, continuarea activității devine dificilă. În acest context, este evident că există limite ale rezistenței economice, dincolo de care pasiunea nu mai poate susține activitatea.

O altă problemă cu care se confruntă sectorul zootehniei are legătură cu învățământul superior, despre care profesorul Constantin Pascal spune: „Meseria de inginer zootehnist a devenit mai puţin atractivă, acest lucru se răsfrânge în cifra de şcolarizare care s-a redus uşor, însă ultimele semne arată o revenire, semn că cei care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor au satisfacţia producţiei, a muncii, şi cu siguranţă, indiferent unde va ajunge tehnologia, omul va mânca carne şi va mânca lapte, şi inginerul zootehnist va avea întotdeauna rolul său foarte bun în acest peisaj, şi în prezent, şi în viitor. Mai sunt care şi pleacă, însă sunt care rămân, merg la programele de master, la studiile doctorale, urmează carieră în învăţământ, în cercetare”.
Țurcana are potențial valoros, încă insuficient exploatat
Pe lângă problemele cu care se confruntă, crescătorii au observat că în numeroase efective de ovine din rasa Țurcană, întâlnite în toate regiunile țării, tineretul ovin sau cârlanii ajung la greutăți de aproape o sută de kilograme încă de la vârste fragede. Acest lucru demonstrează că rasa Țurcană răspunde foarte bine atunci când beneficiază de selecție genetică, condiții corespunzătoare de întreținere și o alimentație adecvată.
Prin aplicarea măsurilor de ameliorare și prin îmbunătățirea structurii genetice, această rasă poate deveni tot mai performantă și mai eficientă din punct de vedere economic. În același timp, aceste transformări contribuie la creșterea satisfacției crescătorilor, care obțin rezultate mai bune și valorifică mai eficient munca depusă.
Ovinele din rasa Țurcană reprezintă un potențial valoros, încă insuficient exploatat. Această rasă oferă numeroase oportunități pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare și pentru implementarea unor programe care pot aduce beneficii importante crescătorilor de animale din România. Țurcana deține caractere excepționale, fiind răspândită pe întreg teritoriul țării și demonstrând o capacitate foarte bună de adaptare la diferite condiții climatice și de mediu.
De asemenea, rasa se pretează foarte bine la diverse programe de hibridare, ceea ce permite obținerea unor produși viguroși, cu o calitate superioară a carcasei și cu producții ridicate. Toate aceste aspecte pot genera avantaje economice semnificative pentru crescători și pot contribui la dezvoltarea sectorului ovin.
„Este o problemă complicată pentru că, până la urmă, presiunea de selecţie se face prin utilizarea masculilor valoroşi. Or, problema este criteriile şi cel care urmăreşte care sunt masculii valoroşi pentru că, la acest moment, doar fenotipic sunt evaluaţi, adică după conformaţia corporală şi constituţie şi unele caractere sau trăsături de producţie, neavând în spate şi o evaluare genetică a lor. Adică genetică prin determinarea structurii genomului, să vedem dacă se regăseşte în genomul său genele răspunzătoare de anumite caractere care ne interesează pe noi în creştere şi exploatare. Dar cu siguranţă, într-un viitor nu prea îndepărtat, şi aceste lucrări se vor practica în România, aşa cum se întâmplă în ţările din Europa de Vest, care au o zootehnie performantă, avansată. Spre exemplu în Franţa la ţapi selecţia se face după gena alfa-S1, răspunzătoare de proteina din lapte cu incidenţă asupra randamentului de transformare, iar la rasele de carne nu sunt consideraţi corespunzători berbecii care nu transmit ca jigoul să fie minim 35% din greutatea carcasei. Atunci discutăm de carne şi de carne de calitate, când partea care este cea mai căutată şi cea mai plătită se regăseşte într-o proporţie mai mare în carcasă”, explică profesorul Constantin Pascal.
Rasa Țurcană este considerată regina raselor de oi din România, fiind răspândită din zonele colinare până în regiunile montane. Aceasta s-a adaptat foarte bine condițiilor de mediu și se remarcă prin rezistență și capacitatea de a se dezvolta fără investiții materiale foarte mari, încă din primele etape ale vieții și până la maturitate.
În același timp, rasa are un rol esențial în valorificarea pășunilor montane și alpine, transformând resursele naturale disponibile în producții de carne și lapte. Prin modul specific de pășunat, Țurcana contribuie la menținerea echilibrului vegetației și la prevenirea degradării sau sălbăticirii pășunilor alpine. De asemenea, prin activitatea biologică naturală, aceasta contribuie la îmbunătățirea calității solului.
Importanța rasei Țurcană depășește astfel dimensiunea economică, având și un rol important în conservarea ecosistemelor montane și în menținerea activităților tradiționale din zonele de munte. Adaptabilitatea și rezistența sa o transformă într-o rasă definitorie pentru zootehnia românească și pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale.
Articol de: ALEXANDRA GOGU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - mai 2026Abonamente, AICI!Vineri, 19 iunie 2026, Asociația Uniunea Oierilor a transmis adrese oficiale către principalele instituții ale statului român, solicitând intervenție urgentă pentru protejarea sectorului ovin/caprin, grav afectat de restricțiile impuse asupra circulației și exportului de ovine și caprine.
Uniunea Oierilor solicită instituțiilor statului român:
1. Reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe în condiții controlate;
2. Recunoașterea zonelor libere de boală și permiterea exportului din aceste zone;
3. Aplicarea unor măsuri tehnice suplimentare de testare, certificare și supraveghere;
4. Implicarea MADR și ANSVSA în demersurile de la Bruxelles;
5. Implicarea MAE și a ambasadelor României în dialogul cu statele importatoare;
6. Participarea reprezentanților crescătorilor de ovine la discuțiile instituționale;
7. Acordarea de plăți compensatorii pentru fermierii afectați;
8. Includerea sectorului ovin/caprin în schemele de sprijin disponibile, inclusiv în cadrul METSAF;
9. Protejarea piețelor externe tradiționale ale României;
10. Comunicarea publică rapidă a măsurilor avute în vedere.
Uniunea Oierilor subliniază că fermierii nu pot aștepta până la data de 31 decembrie 2026 fără soluții concrete. „Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor comerciale și afectarea satului românesc. Crescătorii de ovine nu cer privilegii. Cer măsuri corecte, rapide și proporționale cu pierderile reale pe care le suportă. Solicităm tuturor instituțiilor competente să trateze sectorul ovin/caprin ca pe un sector strategic pentru agricultura României, pentru export, pentru economia rurală și pentru securitatea alimentară”, atrage atenția Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.
Demersurile asociației crescătorilor de oi și capre au fost transmise către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și către președintele țării noastre.
Astfel, Uniunea Oierilor solicită o abordare coordonată între ANSVSA, MADR, MAE, Guvernul României și Administrația Prezidențială, astfel încât sectorul ovin/caprin să nu fie lăsat singur în fața unei crize care afectează fermele, exporturile, prețurile, satele românești și economia rurală.
Reamintim că, zilele trecute, Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii.
„Această măsură are un impact major asupra crescătorilor de ovine și caprine. Exportul de animale vii reprezintă una dintre principalele forme de valorificare a producției pentru sectorul ovin românesc. Blocarea sau limitarea exporturilor înseamnă animale rămase în ferme, costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea, scăderea prețurilor pe piața internă, pierderea contractelor comerciale externe și afectarea directă a veniturilor fermierilor”, punctează Maniu Vonica.
Uniunea Oierilor consideră că problema nu poate fi tratată exclusiv ca o chestiune sanitar-veterinară, fiind o problemă economică, socială, comercială și diplomatică, cu efecte directe asupra fermierilor, familiilor acestora, comunităților rurale și poziției României pe piețele externe.
În adresa către ANSVSA, Uniunea Oierilor a solicitat identificarea rapidă a unor soluții tehnice și sanitar-veterinare pentru reluarea exporturilor în condiții controlate. Printre soluțiile propuse se află delimitarea clară a zonelor afectate și a zonelor libere de boală, testarea animalelor destinate exportului, certificarea sanitar-veterinară suplimentară, utilizarea centrelor de colectare autorizate, transportul controlat și comunicarea prealabilă cu autoritățile statelor de destinație.
De asemenea, Uniunea Oierilor susține analizarea și aplicarea vaccinării animalelor destinate exportului, în centre de colectare autorizate și supravegheate sanitar-veterinar, acolo unde această măsură este posibilă, acceptată de statul importator și poate contribui la reluarea comerțului în condiții de siguranță.
„Considerăm că vaccinarea, dacă este acceptată în cadrul negocierilor tehnice, poate reprezenta o soluție practică pentru deblocarea exporturilor către state terțe, fără a pune în pericol sănătatea animalelor și fără a compromite măsurile de control sanitar-veterinar”, arată Maniu Vonica. Uniunea Oierilor solicită ca această variantă să fie analizată urgent de ANSVSA împreună cu MADR, Comisia Europeană și autoritățile statelor terțe importatoare, astfel încât România să poată propune un mecanism clar, controlat și verificabil pentru exportul animalelor provenite din zone eligibile.
În același timp, Uniunea Oierilor precizează că, în această etapă, prioritatea fermierilor nu este consumarea timpului în dispute publice privind conducerea ANSVSA, ci identificarea rapidă a unor soluții sanitar-veterinare aplicabile pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. „Nu considerăm că simpla solicitare a demiterii conducerii ANSVSA rezolvă problema de fond a sectorului. Fermierii au nevoie de rezultate concrete: reluarea exporturilor, proceduri clare, zone libere de boală recunoscute, testare, certificare suplimentară, transport controlat, vaccinare acolo unde este acceptată și negocieri tehnice reale cu instituțiile europene și cu statele terțe importatoare. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente la momentul potrivit. Însă, în acest moment, fiecare zi pierdută înseamnă costuri suplimentare pentru fermieri, animale blocate în exploatații, presiune pe prețuri, contracte externe puse în pericol și pierderi economice pentru satul românesc”, transmite Uniunea Oierilor.
De asemenea, asociația a solicitat ca reprezentanții fermierilor să fie consultați și implicați direct în demersurile tehnice și instituționale care privesc viitorul sectorului ovin/caprin.
În adresa către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea direct în demersurile de la Bruxelles, alături de ANSVSA, precum și susținerea intereselor economice ale fermierilor din România. Sectorul ovin și caprin nu poate fi apărat doar prin măsuri sanitar-veterinare, fiind nevoie și de măsuri agricole, economice și financiare.
Uniunea Oierilor solicită MADR să susțină reluarea exporturilor către state terțe în condiții controlate și să inițieze un mecanism de plăți compensatorii pentru fermierii afectați de restricțiile sau limitările la export. Sprijinul financiar trebuie să acopere pierderile generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, scăderea prețurilor pe piața internă, diferența dintre prețul de export și prețul intern, costurile suplimentare cu furajarea, întreținerea și gestionarea animalelor rămase în ferme, precum și costurile generate de testare, certificare, transport sau alte măsuri suplimentare impuse.
Totodată, Uniunea Oierilor solicită ca sectorul ovin/caprin să fie inclus în schemele de sprijin disponibile la nivel național sau european, inclusiv în eventualele scheme de ajutor de stat sau ajutor de minimis instituite în baza cadrului temporar METSAF, utilizat pentru sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor la combustibil, energie, transport, furaje și îngrășăminte. În acest context, Uniunea Oierilor atrage atenția că, dacă se pregătesc măsuri de sprijin pentru sectoarele bovin și porcin, sectorul ovin/caprin trebuie inclus în același pachet de sprijin sau într-o schemă distinctă, cu buget separat. „Crescătorii de ovine nu solicită diminuarea sprijinului acordat altor sectoare, ci tratament corect și nediscriminatoriu pentru toată zootehnia românească”, spune Maniu Vonica.
În adresa către Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea Oierilor a solicitat implicarea activă în demersurile diplomatice pentru reluarea exporturilor de ovine și caprine către state terțe. Menținerea piețelor externe nu depinde doar de măsurile tehnice interne, ci și de comunicarea cu autoritățile statelor importatoare, de încrederea partenerilor comerciali și de capacitatea României de a transmite o poziție instituțională clară și credibilă.
Uniunea Oierilor solicită implicarea ambasadelor și misiunilor diplomatice ale României în statele importatoare, facilitarea dialogului cu autoritățile competente din aceste state și susținerea soluțiilor tehnice propuse de România.
„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener commercial”, susține Maniu Vonica.
În adresa către Președintele României, Uniunea Oierilor a solicitat sprijin instituțional pentru protejarea sectorului ovin/caprin, pentru coordonarea instituțiilor statului și pentru susținerea unei poziții clare în favoarea fermierilor din România.
„Sectorul creșterii ovinelor și caprinelor nu reprezintă doar o activitate economică. El reprezintă sate active, locuri de muncă, pășuni întreținute, familii care trăiesc din creșterea animalelor și o parte importantă a identității agricole românești. În foarte multe zone din țara noastră, oieritul este una dintre puținele activități economice viabile. Atunci când fermierul nu își poate valorifica animalele, efectul nu rămâne doar în fermă. Sunt afectați muncitorii, centrele de colectare, transportatorii, comercianții, furnizorii de furaje, medicii veterinari, prestatorii de servicii agricole și micile afaceri locale care depind de veniturile fermierilor”, conchide Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene.
Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.
România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețele din afara UE. „Sectorul ovin are o contribuție esențială la economia rurală. Măsurile de control al bolii trebuie să fie eficiente, dar și proporționale, astfel încât să protejeze sănătatea animalelor fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. ANSVSA trebuie să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune eficient, riguros și credibil, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și stopa răspândirea bolii, astfel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate, iar exporturile să poată fi reluate în cel mai scurt timp posibil”, transmite Tánczos Barna.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!
CITEȘTE ȘI: Ultimatum pentru președintele ANSVSA
Nici vorbă de demisii la ANSVSA