Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că o parte semnificativă a fermelor comerciale operează sub costul de producție și riscă închiderea în perioada imediat următoare. Chiar dacă pentru o perioadă de timp prețul oferit fermierilor a înregistrat o ușoară revenire, se constată acum o scădere accelarată a acestuia, în contextul în care cererea și consumul încep să crească.

Potrivit datelor publicate de Observatorul Cărnii de Porc al Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu al porcilor abatorizați (carcasă clasa E) în România a scăzut cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2025 și se situează cu 11,4% sub media Uniunii Europene, România înregistrând al doilea cel mai mic preț din Europa și mult sub prețul mediu din principalele țări de unde importăm.

În prezent, prețul porcului la poarta fermei ajunge la aproximativ 5 - 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg, generând pierderi directe pentru fermieri și afectând grav capacitatea acestora de a susține activitatea pe termen scurt și mediu.

Situația este agravată de impactul persistent al pestei porcine africane (PPA), care în ultimii ani a afectat grav efectivele, a generat restricții comerciale și a descurajat investițiile. „În același timp, extinderea creșterii porcinelor în gospodăriile populației, în absența unor standarde uniforme și riguroase de biosecuritate, reprezintă un factor major de menținere și propagare a riscului epidemiologic”, susține APCPR.

Dezechilibrul structural al pieței este evident, sectorul comercial producând aproximativ 3,3 milioane de porci anual, iar consumul național depășește echivalentul a șapte milioane de capete. Acest deficit este acoperit prin importuri masive, ceea ce accentuează presiunea asupra producătorilor locali și vulnerabilizează lanțul alimentar.

Consecințele, arată APCPR, sunt deja vizibile și se vor accentua în lipsa unor măsuri rapide. Există deja ferme care operează în pierdere și își reduc activitatea. De asemenea, fermierii amână sau abandonează investițiile. Există un risc real de închidere a exploatațiilor comerciale și de pierdere a locurilor de muncă în mediul rural. Totodată, dependența de importuri crește, fiind estimată deja la peste un miliard de euro. „În actualul context geopolitic, menținerea producției interne de carne de porc nu mai este doar o problemă economică, ci una de securitate alimentară națională”, punctează APCPR.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită adoptarea urgentă a unui set de măsuri prioritare:

• Sprijin financiar imediat, pentru acoperirea pierderilor și asigurarea lichidității fermelor;

• Mecanisme de corectare a dezechilibrelor din lanțul de valorificare, inclusiv în relația cu marile rețele de retail;

• Măsuri ferme pentru reducerea riscului epidemiologic și aplicarea uniformă a standardelor de biosecuritate;

• Înlesnirea accesului la finanțare și accelerarea redeschiderii piețelor externe.

APCPR face apel la autorități, retaileri, procesatori și consumatori să susțină producția autohtonă de carne de porc. Fără ferme locale, România riscă să devină dependentă structural de piețe externe, într-un context global tot mai instabil.

„Fereastra de intervenție este limitată. Deciziile din perioada imediat următoare vor determina dacă România își păstrează capacitatea de producție sau pierde definitiv un sector esențial al economiei agroalimentare”, conchide APCPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) avertizează că situația producătorilor autorizați de porci și carne de porc din România este critică din cauza scăderii accelerate a prețului de vânzare, în condițiile creșterii costurilor reale de producție.

Conform datelor publicate de Comisia de Clasificare a Carcaselor din România, prețul mediu al porcului în viu în săptămâna 5 (26 ianuarie – 1 februarie 2026) a ajuns la 4,95 lei/kg la producători și tendința este de scădere, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg în viu, ceea ce se traduce în pierderi greu de recuperat pentru ferme. „Aceasta nu este o fluctuație normală de piață, ci este o prăbușire care pune în pericol existența fermelor românești”, atrage atenția Adrian Balaban, președinte APCPR.

În ultimii opt ani, de când evoluează pesta porcină africană, România a produs între 20% și 40% din carnea de porc pe care o consumă. Conform studiului realizat pentru APCPR în 2025, peste 70% dintre consumatorii din România preferă carnea de porc românească, dar nu știu să o recunoască la raft. De multe ori nici nu o pot găsi la raft.

Motivele sunt multiple:

• Asistăm la această criză pentru producătorii autorizați din România din cauza unei presiuni masive a importurilor de carne de porc ca urmare a apariției pestei porcine africane în Spania. Totodată, dezechilibrul pieței este perpetuat de lipsa unui preț de referință național comparativ cu alte state membre de unde se importă masiv carne de porc (de ex. Spania, Germania).

• Oferta neautorizată existentă pe piață (inclusiv comercializarea porcilor prin rețele de socializare și platforme online de către persoane neautorizate sanitar-veterinar și nefiscalizate), estimată la aproximativ 604.000 capete în 2025 (cu 330.000 capete mai mult decât în anul 2024), conform datelor provizorii publicate de INS, afectează piața reglementată reprezentată de fermele comerciale autorizate, care respectă condițiile de biosecuritate și siguranță alimentară.

• Costurile mari pentru asigurarea măsurilor de biosecuritate suplimentare în fermele autohtone. Condițiile impuse fermelor comerciale din România sunt foarte stricte și presupun inclusiv costuri operaționale mari. Nicio fermă comercială nu poate suspenda măsurile de biosecuritate și de siguranță alimentară pentru a-și reduce cheltuielile.

• Prezența constantă a focarelor de pestă porcină africană în ultimii ani blochează posibilitatea de export și de valorificare a părților din carcasă care nu sunt cumpărate de consumatorii români.

„Din cauza evoluției pestei porcine africane pe teritoriul României, fermele românești nu pot face comerț intracomunitar și nici export către țări terțe, nici măcar către Republica Moldova, în condițiile în care importăm carne de porc și porci vii pentru abatorizare chiar și din Bulgaria”, arată Adrian Balaban.

Consecințele unei crize prelungite

În curând, în absența măsurilor concentrate și a susținerii producătorilor autohtoni din partea partenerilor, fie din lanțul de procesare, fie din lanțul de distribuție, fermele românești vor începe să se închidă. Redeschiderea unei ferme de creștere a suinelor presupune investiții mari, care descurajează acest sector.

Închiderea fermelor înseamnă mai puține locuri de muncă în mediul rural, dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate în situații de criză. Consecințe există și pentru consumatori, care nu vor mai găsi carnea pe care o doresc la raft. Raritatea ofertei va conduce și la creșterea prețurilor de vânzare.

Soluții...

APCPR a lansat o discuție despre etichetarea corectă a cărnii de porc românești și campania de informare „Porcul românesc bine crescut”. „Încurajăm consumatorii să aleagă carnea de porc românească (de la porci crescuți și hrăniți în România, în condiții de siguranță alimentară și biosecuritate) și invităm partenerii din retail și din procesare să susțină fermierii români în acest moment dificil, prin adoptarea campaniei, corecta informare a consumatorilor și achiziția de carne de porc românească”, transmite președintele APCPR - Adrian Balaban.

Pe termen lung, politicile de achiziție bazate exclusiv pe cel mai mic preț vor avea un efect negativ nu doar asupra sectorului, ci și asupra consumatorului care va putea cumpăra din ce în ce mai rar carnea pe care o preferă, la prețuri mai mari. „Fără producători locali, rețelele comerciale vor fi dependente integral de piața externă, iar toate riscurile și volatilitatea acesteia se vor regăsi în bonurile cumpărătorilor. Alegând conștient și informat carnea de porc românească nu satisfacem doar o nevoie de plăcere a gustului pe care îl cunoaștem din generație în generație, ci susținem un sector important al economiei locale și multe familii dependente de locurile de muncă, încă active în sector”, subliniază Adrian Balaban.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În prima parte a anului 2025, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a realizat un studiu, la nivel național, referitor la obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești. Potrivit studiului, 72% dintre români declară că preferă carnea de porc produsă în România, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia.

Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor, aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic. Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de către APCPR pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit. În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România. Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România”, explică Adrian Balaban, președintele APCPR.

Din studiul realizat de APCPR reiese cert: consumatorii vor să aleagă produsul românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în UE” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 1 octombrie 2025, reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, în prezența ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și a președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă, de opt ani, fermierii din sectorul de creșterea porcinelor din România ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA). De asemenea, APCPR solicită măsuri care să sprijine sectorul de creștere a porcinelor astfel încât să se redreseze activitatea fermelor și să se reducă deficitul de balanță comercială pentru carnea de porc.

Reprezentanții APCPR au prezentat oficialilor problemele cauzate de evoluția PPA pe teritoriul țării și pierderile pe care această boală le generează sectorului de creșterea porcinelor și, totodată, bugetului de stat.

Dintre măsurile necesare pentru controlul evoluției PPA, a fost evidențiată necesitatea existenței unei evidențe clare a efectivului de animale din ferme și gospodării, combaterea comerțului neautorizat și nefiscalizat cu carne de porc, monitorizarea și gestionarea populației de porci mistreți, aceștia fiind vectori de răspândire și menținere a bolii în teritoriu, și găsirea de soluții pentru asigurarea la timp a plăților compensatorii în zonele de focare.

Șeful Executivului de la București, Ilie Bolojan, a subliniat că este nevoie de o implicare fermă din partea autorităților responsabile pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții pentru combaterea PPA și protejarea și dezvoltarea sectorului de creșterea porcinelor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Carnea de porc este principalul produs importat în România care generează un deficit de balanță comercială alarmant. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) solicită autorităților adoptarea unui plan de măsuri urgente pentru controlul pestei porcine africane (PPA) și de refacere a industriei simultan cu corectarea efectelor nefaste asupra deficitului de balanță comercială.

Potrivit APCPR, țara noastră scoate din economia națională miliarde de dolari din cauza creșterii exponențiale a importului de carne de porc începând cu anul 2017, anul apariției a nenumărate focare de pesta porcină africană (PPA).

România este dependentă de importurile de carne de porc pentru a satisface cererea internă, gradul de acoperire a consumului din producția internă scăzând de la 70% în perioada 2015 -2016 la 45% în anul 2024 și se menține diferența și pentru primul trimestru al anului 2025. Astfel, carnea de porc este cel mai importat produs agroalimentar în România în ultimii zece ani, cauza fiind reprezentată de evoluția pestei porcine africane (PPA) la porcul domestic și în mediul silvatic la mistreți.

În România, primele focare de PPA la porcul domestic au fost semnalate în data de 31 iulie 2017 și, începând cu data de 11 iunie 2018, a înregistrat o evoluție fulgerătoare la porcul domestic în regiunea de sud-est a țării și ulterior pe tot teritoriul României.

În perioada 2017-2025, România a înregistrat cel mai mare număr de focare de PPA la porcul domestic din Europa (peste 7.000 focare din aproximativ 12.700 focare total UE), acestea apărând cu preponderență în gospodăriile populației, dar au afectat și fermele comerciale, la nivel național fiind uciși în total peste 1,8 milioane porci.

Evoluția importurilor de carne de porc

Importurile de carne de porc au avut o creștere constantă în ultimii zece ani pe fondul scăderii capacității sectorului comercial de a asigura necesarul de consum din cauza evoluției PPA și existenței unei piețe paralele, nefiscalizată, susținută de efectivele de porcine din gospodăriile populației.

Din surse mass-media rezultă că, în 2023, România a importat carne de porc în valoare de 1,13 miliarde de dolari, devenind al zecelea cel mai mare importator de carne de porc (din 219) la nivel mondial. În același an, carnea de porc a fost al 16-lea cel mai importat produs (din 1.213) în România.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) comunicate către mass-media, în primele 11 luni ale anului 2024, România a importat carne de porc în valoare de 950,5 milioane de euro, cu 28% mai mult decât anul trecut, iar deficitul cu această categorie de produse s-a adâncit la 947,2 milioane de euro, fiind cu 28% mai mare decât cu un an în urmă.

În perioada 2013-2024, cea mai puternică rată de creștere în ceea ce privește achizițiile a fost atinsă de România (printre principalele țări importatoare, rată medie anuală de creștere de 7,7%). În ceea ce privește valoarea importurilor, România a înregistrat cea mai mare rată de creștere din UE (rată medie anuală de creștere de 11,2%).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 20 martie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a avut loc Adunarea Generală a Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), în care au fost dezbătute teme de interes pentru membri. Totodată, a fost aleasă conducerea asociației pentru perioada 2025 – 2028.

În Adunarea Generală a membrilor APCPR au fost aleși președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului Director pentru un nou mandat pe perioada 2025-2028.

Componența Consiliului Director al APCPR:

• Președinte - Adrian Balaban;

• Vicepreședinți: Adrian Iorgulescu, Ioan Ladoși, Sorin Lupașcu;

• Membri ai Consiliului Director: Ioan Antoci, Marius Boc, Ionel Chiriac, Cătălin Ene, Tudor Neculoiu, George Scarlat, Goran Panici, Iosif Pazuric.

Obiectivele prioritare ale Consiliului Director pentru perioada 2025-2028 au fost stabilite ținând cont de principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, sectorul de producere a cărnii de porc, transmite APCPR. Dintre acestea, amintim: prezența activă în relațiile cu autoritățile naționale și europene, colaboratori și mass-media pentru promovarea și susținerea intereselor membrilor asociației; demararea campaniei de promovare a cărnii de porc produsă în România; continuarea activității APCPR în proiectul european WelFarmers.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru prima dată în cei peste trei ani și jumătate de la apariția pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, instituțiile cu rol în gestionarea acestei boli s-au așezat la masă și au decis să își asume împreună un plan esențial pentru stoparea și controlul PPA, transmite Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România. APCPR salută publicarea în transparență decizională a proiectului de OUG pentru aprobarea Planului de măsuri de urgență pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România și pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

De la începutul anului 2021, România a înregistrat 281 de noi focare de boală la porcul domestic, din care aproximativ 97% se regăsesc în gospodăriile populației, fapt ce prefigurează un viitor întunecat pentru producția de porcine din România, cu afectarea economică a tuturor fermierilor și tipurilor de exploatații, indiferent de mărime sau sistem de creștere, cu un impact social care cu greu va putea fi depășit în următorii ani, se precizează într-un comunicat de presă transmis redacției Revista Fermierului de către APCPR.

Proiectul de OUG pune în practică măsurile recomandate de misiunile de audit ale Comisiei Europene din perioada 2018-2020 și cele pe care membrii asociației le-au solicitat și le consideră necesare pentru controlul și stoparea bolii atât la porcul domestic, cât și la mistreți. Prin acest proiect de act normativ se va reglementa modul în care se pot produce și comercializa porci în diverse sisteme de creștere și în toate tipurile de exploatații existente pe teritoriul României și se vor adopta reguli cu privire la gestionarea mistreților, aceștia fiind unul dintre principalii vectori de difuzare și menținere a bolii în teritoriu. „Proiectul de OUG stabilește atribuții și competențe pentru fiecare autoritate a statului cu rol în gestionarea bolii. Astfel, toate autoritățile naționale și locale trebuie să își asume atribuțiile și competențele ce le revin, să elaboreze norme de aplicare care să fie puse în practică cât mai urgent, într-un efort conjugat de combatere a PPA. Proiectul de OUG publicat în transparență decizională reprezintă pentru fermieri primul semnal de intrare într-o normalitate europeană și, la acest moment, singura speranță pentru securizarea producției de carne la nivel național și evitarea falimentului.”

APCPR solicită autorităților adoptarea în regim de urgență a acestui act normativ și publicarea normelor de aplicare în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de OUG.

Proiectul de OUG poate fi consultat aici: http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2021/03/Modif_1_Proiect_OUG_plan_masuri_PPA_si_modif_Lege_407_2006-18.03.2021.pdf

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) solicită, printr-o scrisoare adresată Executivului de la București, alocarea fondurilor bugetare pentru implementarea tuturor actelor normative menite să sprijine sectoarele de creștere a porcinelor și a păsărilor. „Criza privind sănătatea publică prin care trece și România afectează aceste sectoare într-o măsură ridicată, punând în pericol funcționarea și chiar existența acestora pe termen scurt și pe termen mediu. Suntem într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar și epidemiologic și un sprijin real din partea guvernului este reprezentat doar de alocarea sumelor prevăzute de cadrul legislativ în vigoare”, se arată în scrisoarea trimisă de cele două organizații profesionale inclusiv ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

Crescătorii de porci se confruntă cu probleme legate de preț, răspândirea continuă a pestei porcine africane, mulți dintre ei fiind în pragul falimentului sau chiar în faliment. Până în prezent, pierderile totale ajung la un miliard de euro. „În ultimii trei ani au fost sacrificați/eutanasiați 600.000 de porci, urmare a infectării cu pestă porcină africană, iar 86% dintre aceștia au fost sacrificați de fermele comerciale, principalii furnizori de carne de porc în comerțul intern. Totodată, au fost ucise circa 47.000 de scroafe din fermele comerciale, ceea ce reprezintă un deficit suplimentar de două milioane de purcei pentru îngrășare, pe care va fi necesar să îi importăm. Sectorul are nevoie de investiții pentru a putea asigura aprovizionarea cu purcei pentru fermele de îngrășare și pentru a produce carne de porc pentru consum”, precizează Ioan Ladoși, președintele APCPR. În condițiile actuale, producătorii locali de carne de porc pot asigura doar 30% din necesarul pentru consumul intern, România fiind în situația de a importa restul de 70% pentru a asigura securitatea alimentară a populației.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită alocarea fondurilor pentru aplicarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție care să acopere toate cererile depuse până în acest moment și aprobarea modificărilor propuse pentru a putea fi implementate; asigurarea unui ajutor de stat fermelor de creștere și îngrășare pentru a putea produce la capacitate maximă și pentru despăgubirea pierderilor de venit datorate crizei COVID, precum și sprijinirea asociațiilor profesionale prin crearea unui cadru legislativ corect și predictibil (norme de aplicare la Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului emisă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine emis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Legea 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole emisă de Ministerul Agriculturii).

Referitor la sectorul avicol, producția este încă insuficientă, valoarea importurilor este uriașă, iar producția de ouă pentru consum este subdezvoltată. „În timp ce fermierii vând la poarta fermei cu cele mai mici prețuri din UE, sub valoarea costurilor de producție, și acumulează stocuri mari, comerțul intracomunitar cu carne de pasăre și ouă de consum, de calitate îndoielnică și la prețuri de dumping, continuă, accentuând situația grea a sectorului avicol. În timp ce prețurile la poarta fermei s-au redus continuu din decembrie 2019 până în iunie 2020, conform Observatorului Prețurilor UE, Indicele Prețului de Consum (prețul la consumator), conform INS, a crescut continuu, la sfârșitul lunii iunie 2020 acesta a înregistrat o creștere cu 2,5% la consumator. Deși prețul la poarta fermei la ouă de consum s-a redus cu 26% prețul la consumator a scăzut doar cu 4%. Atragem atenția că pe fondul pandemiei de COVID-19, efectivele de păsări din România s-au redus cu circa 20% până la jumătatea anului 2020 și, dacă circulația materialului biologic avicol va fi din nou restricționată în UE, producția poate scădea chiar și cu 40%”, arată Ilie Van, președintele UCPR.

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România solicită acordarea de sprijin imediat în conformitate cu legislația UE pentru: subvenționarea depozitării produselor avicole; ajutor pentru fermierii care nu pot popula din cauza reducerii pieței produselor avicole și ajutor pentru dezvoltarea fermelor de reproducție – incubație – creștere, conform legislației în vigoare.

Lipsa sprijinului autorităților va duce în mod cert la falimentul acestor sectoare cu efecte dezastruoase atât economice, cât și în asigurarea necesarului pentru consumul intern, susțin reprezentanții APCPR și UCPR.

Conform anunțului făcut vineri, 1 noiembrie 2019, de Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), înainte de a apărea pesta porcină africană pe teritoriul României, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum s-a redus la 40%.

„Înainte de a apărea pesta porcină africană, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum am coborât la 40%. Noi nu am reuşit să asigurăm niciodată cantitatea de carne de porc necesară pentru procesare, pentru salamuri şi mezeluri. Din păcate, pierzând în ultimii doi ani peste 35 000 de scroafe, asta conduce la o scădere dramatică. Acum trei ani, noi aveam 845 000 de scroafe în ferme comerciale şi livram pe piaţă către populaţie undeva la 4,5 - 4,6 milioane de porci în condiţii de biosecuritate, în condiţii verificate sanitar-veterinar. În condiţiile răspândirii acestei boli, numărul va scădea dramatic şi nu se poate întâmpla decât să crească importurile”, a mărturisit șeful organizației de profil.

Potrivit datelor APCPR, costurile suportate până în prezent de România din cauza pestei porcine africane se concretizează în 527 971 de porci eliminaţi, din care 397 934 de capete în exploataţii comerciale, sumele plătite pentru despăgubiri fiind de 315,3 milioane de lei, până la data de 28 octombrie 2019.

În 30 octombrie, ANSVSA anunţa că Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 291 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 956 de focare (dintre care 16 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), iar în alte şapte judeţe există cazuri doar la mistreţi.

Potrivit calculelor făcute de dr. Adrian Balaban, șeful Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și al SC Ferme Plus SRL și membru APCPR, de la izbucnirea pestei porcine africane (PPA) în România, țara noastră ar fi pierdut nu mai puțin de aproximativ 500 de milioane de euro.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 13 iunie 2019, la București, crescătorul de porci a cărui exploatație are din nou probleme prin reapariția unui focar de PPA, a mai adăugat că pierderea efectivului-matcă de scroafe a generat mai bine de două treimi din pierderea menționată.

„În România s-au plătit, anul trecut, 50 de milioane de euro pentru despăgubiri. Probabil, restul cheltuielilor cu distrugerea porcilor, cu mișcarea medicilor veterinari dintr-o parte în alta, se mai ridică undeva la 10-15 milioane de euro, peste suma de 50 de milioane de euro. Avem undeva la 30.000 de scroafe care au dispărut din efectivul-matcă al României și care aveau un potențial de a produce undeva la un milion de porci care transpus în valoare comercială înseamnă undeva la 300-350 de milioane de euro. Practic, România a pierdut aproximativ 500 de milioane de euro. Bugetul României a fost văduvit de această sumă”, a spus dr. Adrian Balaban.

Întrebat, la rândul său, de presa prezentă la conferință cum consideră că se poate câștiga lupta cu mentalitățile micilor crescători de porci (1-2 capete), în gospodăriile cărora au fost depistate 1.095 focare de pestă porcină africană, conform unui raport al DG SANTE (2018-6700), dar și cu cea a autorităților, Sorin Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest, cât vicepreședinte APCPR, a precizat că frica de lege și cea de pericolul potențial al unei posibile mutații a PPA ar mai putea reprezenta două forțe motrice eficiente.

„Cum ajungem la oameni? Ce le spunem lor? Asta trebuie să le spunem: - trebuie să-i îngrozim, autoritățile și pe domnul doctor Arafat (n.r. - SS Raed Arafat), că Ebola și PPA vin din Africa, că au mai trecut niște episoade – H1N1, spuneți-le cum vreți, că-i porcină, că-i aviară, între organismul uman și cel al porcului există o foarte mare asemănare. Să ne ferească (n.r. - Dumnezeu) de-o mutație. Atât. Întrebați-l dacă ar fi reacționat la fel ca la Ebola ca la asta”, a adăugat Lupașcu.

Nu în ultimul rând, Ioan Ladoși, președintele APCPR, a întregit imaginea dezastrului provocat de PPA în România și a spus că dispariția a 25 la sută din efectivul-matcă din fermele comerciale înseamnă circa 100.000 de tone de carne de porc import, adăugate la factura totală plătită de fiecare cetățean al acestei țări.

„Ceea ce este cu adevărat dramatic (...) este un lucru mult mai grav, faptul că au început să reapară focare în aceleași localități în care au fost așa-zisele focare stinse, localitățile așa-zis curate. Asta înseamnă foarte clar că boala este departe de a putea fi stăpânită”, a punctat Ladoși. „Au fost eliminate aproape 366.000 de capete. 82% din aceste efective au fost din exploatații comerciale. Din ce-am găsit noi ca informație publică, despăgubirile au depășit 252 milioane lei. Ceea ce este mult mai grav, iar lucrurile nu au fost suficient de bine prezentate și exprimate în general, faptul care nu s-a discutat suficient, este că noi am pierdut efectiv-matcă din aceste ferme comerciale. Or, acest efectiv-matcă, să pierzi 25 la sută din efectivul-matcă al unei țări, cine își închipuie că acesta revine peste noapte și va fi readus la dimensiunea la care a fost înainte, se înșală amarnic. Aici va dura mult timp pentru ca sectorul să-și revină după acest adevărat cutremur pe care l-a declanșat această boală. Efectivul-matcă este fabrica de porci pentru o țară. (...) Asta înseamnă 100.000 de tone de carne de porc care se va adăuga la lista României de cumpărături pentru anii viitori, pentru că nu a scăzut cererea de carne de porc în România”.

Minus 35.000 de scroafe de reproducție

La un an de la declanșarea celei mai grave crize a sectorului creșterii suinelor din România, cauzată de evoluția explozivă a pestei porcine africane (PPA) care a debutat la Tulcea și a migrat în 19 județe, APCPR constată că nu există nicio strategie pe termen scurt, mediu sau lung pentru gestionarea PPA.

Ezitările autorităților în aplicarea legislației și în modificarea sau completarea acesteia, nu fac altceva decât să creeze incertitudine și riscuri pentru fermieri și să afecteze grav producția de carne de porc, afirmă cei din asociație.

„Bilanțul anului 2018 este unul dezastruos, cu minus 35.000 de scroafe de reproducție, cu minus 120.000 de porci livrați la abator și o cifră record de import de 332.000 tone carne porc, cea mai mare din ultimii 10 ani. Și în trimestrul I 2019, producția livrată este mai mică cu 20,6% față de trim. IV 2018 și scade în continuare”, se precizează într-un raport APCPR.

Conform ultimelor informări privind evoluția PPA, reprezentanții asociației constată că apar noi focare de boală și suspiciuni, unele chiar în zone deja afectate sau cu focare închise. Cei din APCPR se așteaptă ca perioada de vară să fie una critică și de escaladare a evoluției PPA, ceea ce va afecta grav piața cărnii de porc și va conduce la declinul accentuat al sectorului de creșterea suinelor din România.

Cauzele reapariției de focare PPA sunt menționate și în concluziile Misiunii Echipei de urgență veterinară EUVET în România (11-13 februarie 2019) care constată că nu există o evidență a animalelor și o limită legală pentru numărul de animale din fermele non-profesionale, că lipsesc măsurile de biosecuritate în acest tip de ferme, că circulația și comercializarea porcilor nu se face cu respectarea prevederilor legale, ceea ce reprezintă mari riscuri de reapariție a PPA. Misiunea EUVET recomandă să se adopte și să se pună în aplicare, în regim de urgență, noi proiecte legislative naționale de clasificarea fermelor, biosecuritate și controale ale circulației porcinelor, fără de care viitorul fermelor comerciale este incert.

Fermele comerciale sunt cele mai afectate de apariția unor focare de PPA în apropierea lor pentru că urmează blocarea activității pe perioade ce încep de la minimum 30 de zile și pot merge până la 120 de zile și chiar mai mult, perioade în care fermele nu au nici un venit, dar trebuie să-și susțină activitatea. Sunt ferme care au pierdut peste un milion de euro din cauza blocării fluxului și nicio autoritate nu s-a implicat în autorizarea și acordarea de sprijin financiar (cazul SC Ferme Plus SRL al dr. Adrian Balaban). APCPR a cerut întâlniri cu conducerile MADR, MFP și cu prim-ministrul, dar nu a primit răspuns.

APCPR a depus zeci de intervenții în care au cerut autorităților responsabile cu securitatea și siguranța alimentară a României să conlucreze, să protejeze și să susțină producția de carne de porc din fermele comerciale și să proiecteze sectorul suin pentru următorii ani.

„Este nevoie de o nouă viziune, de completarea legislației, de reguli clare pentru toți fermierii, indiferent de mărimea fermei, de supraveghere și control dar și de sancționarea celor care nu aplică sau nu respectă legile”, mai afirmă cei din conducerea APCPR.

Organizația lansează un semnal de alarmă pentru autorități, solicită reglementarea creșterii suinelor în Romania – Orizont 2030 și măsuri concrete de protejare și sprijin financiar pentru fermele comerciale de creșterea porcilor.