Cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2023 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat, pot fi depuse până la data de 4 august 2023 la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi al Municipiului Bucureşti (sau la Centrul Județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei).

Valoarea sprijinului alocat intervențiilor apicole pentru anul 2023 este de 12.163.260 euro din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat.

Plățile aferente anului 2023 se vor efectua la cursul de schimb de 4,9495 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 30 decembrie 2022.

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată

Intervenții apicole pentru formele asociative:

• Intervenţia IS-A-01 – Servicii de consiliere, asistenţă tehnică, formare, informare şi schimb de bune practici, inclusiv prin colaborarea în reţea, pentru apicultori şi pentru organizaţiile de apicultori, compusă din: Intervenția IS A-01-01 „Consultanță în apicultură”; Intervenția IS A-01-02 „Organizarea de cursuri de perfecţionare în apicultură”.

• Intervenţia IS-A-02 – Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole.

• Intervenţia IS-A-03 – Achiziţia de către formele asociative legal constituite de echipament pentru procesarea cerii în vederea obţinerii fagurilor artificiali, precum şi achiziţia de echipament pentru ambalarea mierii, compusă din: Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”; Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

Intervenții apicole pentru apicultori:

• Intervenția IS-A-04 – Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de medicamente – intervenţia IS-A 04-01.

• Intervenția IS-A-05 – Raţionalizarea transhumanţei compusă din: Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”; Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”; Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie”; Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral.

• Intervenţia IS-A-06 – Repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea albinelor, compusă din: Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”; Intervenția IS A-06-02 „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

• Intervenţia IS-A-07 – Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine – intervenţia IS A-07-01.

Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul pe teren, centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare intervenţie și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a lansat Programul privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice. Programul se desfășoară în perioada 11 – 25 aprilie 2023. Bugetul alocat sesiunii de finanțare este de 70.000.000 lei.

Astfel, cu finanțare nerambursabilă din Fondul de mediu pot fi cumpărate echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori alte mijloace asemănătoare. De asemenea se finanțează efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau așezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate.

În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

• Maximum 5.000.000 lei pentru autoritățile administrației publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administrației publice centrale și titularii dreptului de administrare a imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;

• Maximum 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ- teritoriale;

• Maximum 500.000 lei pentru alte tipuri de persoane juridice;

• Maximum 15.000 lei pentru persoanele fizice.

Valoarea aprobată spre finanțare nu poate fi suplimentată față de cea aprobată inițial, beneficiarul având obligația să asigure din surse proprii finalizarea investiției.

Detalii referitoare la Programul derulat de AFM se găsesc în Ghidul de finanțare care poate fi consultat aici: https://www.afm.ro/main/programe/protectie_fauna_salbatica/2023/ghid-protectie_fauna_salbatica-2023_04_03.pdf

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a aprobat Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022, normele de aplicare și valoarea sprijinului financiar.

Cuantumul contribuției Uniunii Europene la Programul Apicol pentru România pentru anul 2022 se menține la același nivel ca în 2021, respectiv 6.081.630 euro, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Prin actul normativ adoptat de Guvern joi – 14 aprilie - se actualizează valoarea în lei pentru anul 2022 și valoarea totală a sprijinului financiar. Astfel, se modifică valoarea totală a PNA de la 168.639.000 lei la 169.621.000 lei, din care contribuția Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84.810.500 lei, precum și valoarea pentru anul 2022 de la 59.214.000 lei la 60.196.000 lei.

PNA a suferit o serie de modificări și completări menite să simplifice accesarea unor măsuri din program. Astfel:

• Au fost eliminate o serie de documente, respectiv copia actului care atestă autorizarea sanitară-veterinară pentru comercializare a furnizorilor de medicamente, precum și documentul care confirmă notificarea produselor proteice solide;

• S-a introdus posibilitatea depunerii copiei manualului de utilizare/a instrucțiunilor de montare și întreținere a acestor mijloace, după caz, în locul copiei cărţii tehnice;

• S-au definit produsele care intră în componența echipamentului de protecție, respectiv bluze/jachete apicole, pantaloni sau combinezoane apicole, mască apicolă si mănuși apicole, în vederea decontării corecte a acestora, ținând cont de faptul că au prețuri diferite la facturare;

• S-a modificat termenul de depunere a cererilor de intenție de la 31 mai la 30 aprilie;

• S-a definit categoria de „produse proteice solide”, respectiv produse proteice solide care se administrează ca atare, fără posibilitatea de a fi reconstituite, pentru clarificări și o aplicare unitară;

• S-a reglementat faptul ca membrii formei asociative care sunt beneficiari ai serviciilor de consultanță, promovare și/sau perfecționare să nu fie furnizori de astfel de servicii în cadrul Programului, evitându-se astfel crearea de condiţii artificiale;

• S-a abrogat art. 22 din anexa nr.2 la HG nr.339/2020, care reglementa o excepție pentru anul 2022 cu privire la termenul limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor justificative, astfel încât pentru anul 2022 termenul limită este 31 iulie 2022;

• Se reglementează posibilitatea redistribuirii sumelor neutilizate în cadrul unei acțiuni către celelalte acțiuni;

• Se reglementează sancțiunea de excludere de la plată pentru refuzul controlului la faţa locului la data comunicată, precum și pentru lipsa produselor pentru care s-a solicitat sprijin în cererea de plată.

„Apicultura românească are un rol extrem de important în obținerea producțiilor din sectorul vegetal, iar produsele apicole românești sunt extrem de apreciate atât pe plan intern, cât și internațional. În urma dialogului cu reprezentanții apicultorilor, am simplificat condițiile de accesare a Programului Național Apicol pentru a le facilita accesul la fondurile disponibile. De asemenea, avem în vedere măsuri de sprijin pentru creșterea suprafețelor cultivate cu specii melifere, astfel încât apicultorii să aibă la dispoziție mai multe suprafețe când merg cu albinele în pastoral”, a precizat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Iarna este un anotimp de odihnă, reflecție și planuri pentru majoritatea fermierilor care se ocupă de cultura vegetală (nu vorbesc de cei care au zootehnie și unde este foc continuu sau legumicultorii care au pornit activitatea în forță de ceva timp) și care în această perioadă își permit ,,luxul” de a da atenție și altor lucruri. Fiecare acordăm mai mult timp familiei, plăcerilor personale, hobby-urilor, iar eu am preferat să mă ,,închid” în bibliotecă și printre altele să derulez un pic povestea neonicotinoidelor.

Recunosc că această aplecare a venit ca urmare a dezbaterii publice pe care am anticipat-o că va exista odată cu anunțul curajos al ministrului Agriculturii, domnul Adrian-Ionuț Chesnoiu, făcut înainte de Sărbătorile de iarnă, prin care urma să aprobe derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semințelor de floarea-soarelui, porumb și sfeclă, derogare care până la data finalizării articolului a devenit efectivă.

În primul rând, dorința era mai veche și voiam să văd cu ochii mei, cum se spune, care au fost pozițiile globale și de ce în timp ce Uniunea Europeană a fost extrem de drastică, mergând până la interzicerea acestora, în alte zone ale globului lucrurile sunt la polul opus, iar țările care folosesc neonicotinoidele în lume la acest moment sunt în jur de 100.

Prin materialele publicate sau în curs de publicare, am explicat pe îndelete cele găsite în diverse lucrări științifice, rapoarte ale autorităților de reglementare (EFSA, DEFRA, AASFAC, USDA etc.) din multe țări, alte materiale, articole de presă, și unde dezbaterea este vie și dură între cei care au susținut și susțin interzicerea și cei care se opun acesteia.

Cert este că la acest moment nu există o opinie măcar larg acceptată, iar deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor ridică suspiciuni pentru foarte mulți, cercetători, oameni politici, dar mai ales în rândul fermierilor, inclusiv în ceea ce mă privește. Dar a avea suspiciuni nu înseamnă un lucru rău, ci arată dorința de a primi argumente clare și fără echivoc pentru o anumită situație.

Prin acest material nu doresc să fac încă o analiză a diverselor poziții internaționale în acest sens, ci doresc să fac o invitație personală către cititori, pentru a citi împreună anumite părți din raportul de cercetare din 2018, realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din România și a ne pune anumite întrebări. Apoi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să vă gândiți și să trageți concluziile pe care le considerați de cuviință. De ce propun asta? Simplu, fiindcă asta ar însemna normalitatea, ca fiecare cititor să poată face un mic exercițiu de înțelegere a diverselor interpretări din media și apoi să înțeleagă ce greu devine a decela realitatea în această eră informațională, mai ales atunci când concluziile unui raport sunt sau pot fi puse în nuanțe diferite de interpretare, care pot respecta mai mult sau mai puțin realitatea.

În acest studiu realizat sub egida ASAS și coordonat de ICDDP (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor) și unde parteneri ai proiectului au fost INCDA Fundulea, stațiunile de la Albota și Secuieni, plus ICDA, s-a urmărit aplicarea neonicotinoidelor la semințele de porumb, floarea-soarelui și rapiță. Asta ar fi prima idee legată de exercițiul nostru.

Partea de raport aferentă Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură din România a fost realizată sub coordonarea directorului științific la acea dată, domnul dr. ing. Adrian Siceanu și s-a intitulat ,,Prelevarea probelor de polen, nectar, miere, puiet și albine din culturile de rapiță, porumb și floarea-soarelui și determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin si tiametoxam. Implementarea procedurii de lucru în recoltarea probelor de plantă, polen și nectar din plantă, polen recoltat la colector (la urdinișul stupului), păstură și miere din stup, puiet și albine, în condiții de câmp, pentru recoltarea probelor și trimiterea lor pentru analize către laboratoare acreditate ISO 17025.”

A doua observație constă în faptul că ICD Apicultură și-a propus să realizeze prelevare de probe din produsele apicole obținute la culturile tratate la semințe cu neonicotinoide prin implementarea unei proceduri de lucru în acest sens.

În raport se arată modul de înființarea al experienței la fiecare partener, în sensul că au existat suprafețe de cultură martor (netratate) și suprafețe tratate la sămânță cu fiecare neonicotinoid în parte (cele trei luate în analiză), dar fără să se precizeze la nici una dintre acestea care a fost tehnologia, în special tratamentele fitosanitare aplicate în vegetație. De ce spun asta și ce importanță are, o să vedem mai încolo.

De precizat că analiza reziduurilor de neonicotinoide s-a făcut în Franța la ANSES (laborator de referință în UE), iar unele din probe au fost analizate ca dublură și la QSI – Germania (laborator acreditat în UE).

O altă observație constă în faptul că pe lângă cele 4 experiențe vizate (o să le numesc mai departe experiențe oficiale) de la INCDA Fundulea, SCDA Albota, SCDA Secuieni și APPR Țăndărei, au mai existat trei locații care nu au fost experiențe (o să le numesc experiențe neoficiale), ci conform mențiunilor au fost niște stupi lângă niște câmpuri, unde nu s-au prezentat nici un fel de date legate de tehnologia de cultivare a acelor culturi și aici am în vedere și tratamentele fitosanitare aplicate. Deci de ce am făcut acele analize? Care au fost elementele urmărite? Cum putem raporta rezultatele obținute la tehnologia aplicată pentru cultivare? Nu contează, trecem mai departe.

Trecând la rezultate și discuții ne oprim la punctul 1 unde se arată ,,Recoltarea de probe de miere cu caracteristici specifice de miere monofloră (de rapiță și floarea soarelui) a fost dificilă în condițiile anului apicol 2018 din cauza lipsei de cules în special în locațiile Fundulea, Albota, Țăndărei, la culesul de rapiță, și în locațiile Fundulea și Albota, la culesul de floarea soarelui. Acest lucru reiese din sporul în greutate obținut la aceste culesuri, evidențiat prin sistemul de monitorizare Simbee”

Deci se face precizarea că realizarea culesului de către albine a fost slab datorită culturii, adică albinele nu au găsit nectar și polen să se hrănească și să înmagazineze, iar această afirmație se bazează pe sporul de greutate al stupului. Am înțeles argumentul invocat, deci mergem mai departe.

Ce nu înțeleg este de ce după 5 rânduri se spune altceva, adică la punctul 3 din rezultate, unde se afirmă următoarele ,,În privința rezultatelor obținute în urma analizei substanțelor vizate, pe albine, s-a constatat o slabă dezvoltare a familiilor de albine în anumite amplasamente, fapt care se corelează cu identificarea substanțelor în probele de albine recoltate de la urdiniș. ”

Privitor la modul de determinare se arată în continuare ,,De menționat că pe parcursul experimentelor nu s-au constatat mortalități imediate, acute, ci doar în anumite cazuri (Fundulea, Albota) s-a remarcat o slabă dezvoltare a familiilor de albine, fapt care poate fi observat și prin lipsa sporului de greutate monitorizat de stupul electronic.”

În primul rând, în cazul ambelor puncte, 1 și 3, pentru două probleme diferite, respectiv slaba dezvoltare a familiilor, atât datorită culesului cât și a aplicării tratamentelor la semințe, se invocă același argument, adică sporul de greutate al stupului, ceea ce nu este posibil. Dar așa cum știm, când avem o singur argument determinat, el nu poate justifica sau demonstra două sau mai multe probleme, fiindcă nu putem individualiza relația cauza-efect pe fiecare problemă analizată.

Haideți să gândim altfel, când vedem că o persoană slăbește accelerat, putem să ne gândim că este datorită unei diete, dar putem să ne gândim și că este bolnav de cancer. Deci care este cauza, fiindcă în ambele cazuri avem aceeași determinare, cântăritul. Dar dacă facem alte observații, alte determinări, putem identifica precis cauza și efectul. Așa și în cazul nostru.

Mai mult, haideți să vedem ce zicea EFSA privitor la aceste situații ,,Efecte clare nu au fost observate în oricare dintre studii. Au existat unele indicii cu privire la efectele potențiale (de exemplu, mortalitate crescută sau o creștere în greutate ușor mai mică a stupului în comparație cu controlul), dar în niciunul dintre cazuri nu ar putea fi atribuite expunerii la imidacloprid cu mare certitudine.; [Jurnalul EFSA 2013;11(1):3068 Concluzie privind evaluarea inter pares a evaluării riscului de pesticide pentru albine pentru substanța activă imidacloprid).

Concluzia enunțată de EFSA în 2013 a fost întărită în studiul din 2018 privitor la ,,Riscul asupra albinelor în urma utilizării tratamentului la semințe și a granulelor cu imidacloprid” și unde se afirmă ,,Se consideră că evaluarea privind greutatea probelor, ținând seama de incertitudinile acesteia, indică un risc scăzut pentru albinele melifere la reziduurile din polen și nectar pentru scenariul culturilor tratate pentru rapița oleaginoasă de iarnă. ”

Revenind la raportul nostru, este de menționat afirmația de la punctul 3 legată de ,,substanțelor vizate pe albine, s-a constatat o slabă dezvoltare a familiilor”, care nu este susținută de analizele de reziduuri de neonicotinoide prezentate în raport, iar acest lucru îl spun pe baza datelor prezentate în tabelul 1 și 2 (prelucrate de subsemnatul după datele raportului tabelelor 11.1 și 11.2).

Ca mențiune, din tabelele 11.1 și 11.2 cu analize al raportului am scos doar două coloane, cele legate de analiza frunzelor și tulpinilor la floare și porumb. Considerentul este că de interes sunt conținutul de reziduuri în organele care au contact direct cu albinele, adică în inflorescențe la rapiță și floarea soarelui, sau panicul la porumb.

Afirmația mea are în vedere faptul că în urma prelevările de probe de albine din cele 4 experiențe oficiale, avem reziduuri exclusiv de imidacloprid doar la INCDA Fundulea, cu un nivel de 0,1 ng/albină, iar la Țăndărei, aceeași substanță a fost sub limita de cuantificare al aparatelor. 

Dar așa cum arată datele EFSA (Autoritatea europeana de securitate alimentară) și acestea fiind invocate și de autorii raportului prezent la punctul 3 din rezultate, doza letală orală (DL50) este de minim 3,7 ng s.a./albină și doza minimă pentru apariția de efecte subletale ar fi trebuit să fie minim 0,282 ng s.a./albină. Adică altfel spus, conținutul de imidacloprid găsit în aceea probă de 0,1 ng s.a./albină ar fi trebuit să fie de peste 3000% mai mare ca să fie letal prin ingestie orală, iar pentru apariția efectelor subletale trebuia să fie mai mare de aproape 300%.

Despre cea de a două probă unde nu a fost depășită limita de cuantificare ce să mai spunem, fiindcă nici măcar nu se determină cantitativ nivelul de reziduuri, deci diferențele sunt cu mult mai mari și decât cele arătate mai sus în cazul primei probe. 

Mai mult, la celelalte două substanțe analizate prin temă, adică clothianidin și thiametoxan, în probele de albine recoltate la culesul de rapiță sau floarea-soarelui nu s-au determinat reziduuri, nici măcar la stupii aceia din ,,experiențele neoficiale”.

Aș dori să fac și o mențiune legată de modul de prezentare al datelor din raport și în acest sens a se observa diferența între tabelul 1 și 2 prelucrate de subsemnatul, care arată că în al doilea tabel am eliminat rezultatele care se refereau la acetamiprid și thiacloprid pentru două motive, întemeiate după părerea mea.

Primul motiv se referă la faptul că nu făceau parte din tema proiectului, iar al doilea motiv mai serios după opinia mea, constă în faptul că acestea (acetamiprid și thiacloprid) se aplică doar în vegetație, nu și ca tratament la semințe, deci era o cu totul altă situație față de ce se propusese prin tema proiectului. Mai mult, chiar dacă s-au determinat aceste rezultate, ele puteau fi prezentate separat, nicidecum împreună ca să se creeze confuzie la interpretare. De asemenea, aplicându-se în vegetație nu se face mențiunea la câte zile au fost recoltate probele față de momentul aplicării, cunoscut fiind faptul ca planta are nevoie de timp ca să metabolizeze pesticidul aplicat.

Mergem mai departe și tot la punctul 3, autorii continuă afirmația din raport astfel ,,Cu toate acestea, albinele culegătoare nu reprezintă o sursă informativă de analiză a reziduurilor, iar preluarea de albine muribunde sau moarte este deseori o sarcină dificilă deoarece aceste mortalități, mai ales în intoxicații cronice, au loc în afara stupului și nu pot fi imediat observate.”

Deci, se continuă a se insista cu opinia că există o slabă dezvoltare a familiilor de albine și se induce subliminal cauza influentei neonicotinoidelor, în condițiile în care conținutul de reziduuri la probele de albine l-am prezentat mai sus și era departe de orice nivel potențial periculos. Până la urmă, care sunt argumentele care să justifice o astfel de afirmație?

În plus se mai introduce după opinia mea o mențiune fără argumente prezentate în raport, a intoxicațiilor cronice și care ar duce la moartea albinelor, dar departe de stup. Mai mult, se afirmă că albinele culegătoare nu sunt o sursă informativă pentru analiza reziduurilor, dar atunci mă întreb de ce sau mai făcut aceste analize de către autori?

Trebuie precizat un lucru, noi discutăm despre rezultatele analizelor efectuate de ICD Apicultură, deci în raport la ,,rezultate” trebuia prezentat ce s-a constat în urma analizelor și nu ce s-ar crede că s-ar fi întâmplat, în condițiile în care este posibil ca o albină să moară în urma unei intoxicații cronice, dar tot așa bine poate muri lovită de mașină, de stres, de epuizare sau poate de bătrânețe. Sunt situații când în raport vrei să justifici anumite interpretări, dar pe lângă datele obținute, citezi ca și argumente suplimentare, alte rezultate ale altor cercetători și prezentați la sursa bibliografică. Nu poți face o afirmație ca rezultat al unei cercetări, dacă nu prezinți modul în care ai făcut determinarea (astfel încât analiza să fie repetabilă) și valorile obținute.

Mai mult, în opinia mea albinele culegătoare pot fi o sursă informativă foarte bună de analiză a reziduurilor, dacă setezi corect de la început obiectivele, modul de realizare a experienței, ce vrei să determini prin analize și care este modalitatea de prelevare a probelor.

Poate pentru a fi mai simplu pentru toată lumea să înțelegem cum este cu determinarea reziduurilor de pesticide și cum ar fi putut fi făcută analiza, să ne referim un pic la organismul uman, care după orice medicament, drog, alte substanțe chimice administrat, o perioadă prezintă anumite niveluri de reziduuri din produsele respective în sânge, asta până organismul termină procesul de metabolizare și acestea dispar complet.

Acum întorcându-ne la albine, era important după opinia mea de a se fi analizat cum evoluează conținutul de reziduuri de neonicotinoide în corpul albinelor în timpul culesului și dacă s-ar fi confirmat sau nu capacitatea acestora de a metaboliza aceste pesticide, iar pentru asta poate ar fi fost bine să se recolteze probe de albine la diferite perioade de timp de la începutul culesului la fiecare din culturi (exemplu: la 2 zile, la 6, la 10, la 14 și la 18 de zile) și să se determine eventualul conținut de reziduuri din corp.

Această determinare ar fi avut ca bază de pornire observațiile făcute în Australia, unde autoritatea de reglementare într-o lucrare de sinteză arăta că ,,Imidaclopridul este cunoscut a fi metabolizat rapid de albine și este excretat cu un timp de înjumătățire de aproximativ 5 ore. (OVERVIEW REPORT - NEONICOTINOIDS AND THE HEALTH OF HONEY BEES IN AUSTRALIA © Australian Pesticides and Veterinary Medicines Authority 2013 ISBN: 978-1-922188-51-9.

Acest lucru nu este confirmat, dar nici infirmat de EFSA, care arăta că ,,Nu au fost disponibile date adecvate pentru efectele cumulate asupra albinelor. (Raport EFSA 2015 pag 13).

Analizând mai departe raportul, tot la punctul 3 de la rezultate, mai găsim și afirmația următoare ,,De asemenea, doar în cazul unei probe recoltate dintr-o stupină ICDA (Băneasa), aflată pe vatra stupinei, ca urmare a observării unor simptome de dezorientare și lipsă de zbor, în fața urdinișului, s-a constatat că acestea au fost contaminate cu cca 0,1 ng de imidacloprid/albină”

La fel cum am arătat și în cazul altor enunțuri din raport, autorii trag o concluzie, dar nu se prezintă nici rezultatele care să demonstreze acest lucru și nici o metodologie de determinare, încercându-se să se facă o legătură între dezorientarea și lipsa de zbor a albinelor (observată vizual) și determinarea unor reziduuri de 0,1 ng/albină, justificându-se acest lucru prin existența unor manifestări anormale, numite efecte subletale.

Prima observație constă în faptul că situația prezentată mai sus se referă la niște afirmații ale unui apicultor, care spune ce vede și crede, dar fără analize, plus că nu se știe sau nu s-a prezentat nimic despre tehnologia aplicată la cultura unde s-a observat efectul. Spun asta deoarece experiențele au fost deficitare și se observă din tabelul 1 că apar și determinări de neonicotinoide legate de tratamente în vegetație (acetamiprid sau thiacloprid), care nu erau nici obiectul temei (care era tratament la semințe) și nici nu trebuiau luate în calcul fiindcă nimeni nu solicită derogări pentru aplicări în vegetație.

Legat de a doua observație, imidaclopridul este singura substanță activă dintre cele analizate care se putea aplica atât în vegetație, cât și ca tratament la semințe, dar noi nu știm cum s-a aplicat la aceea cultură. Deci la ce ne gândim și ce analizăm?

În al treilea rând, însă cel mai important, la această concentrație de reziduuri, după catalogarea EFSA nu există nici măcar efecte subletale, nivel care pentru imidacloprid este definit la 0,282 ng/albină, adică analiza noastră ar fi trebuit să aibă o concentrație mai mare cu aproape 300%. Mai mult chiar dacă ar fi ar fi existat acel nivel pentru efecte subletale, asta nu înseamnă că albinele ar fi murit exclusiv din această cauză și nici ce procent dintre acestea, fiindcă ar fi fost mulți alți factori care ar fi influențat, gen starea de sănătate a familiei de albine, sursele de hrană și apă, vârsta albinelor, perioada anului, atac boli și dăunători, etc.

La fel să dăm un exemplu simplu ca să îl înțeleagă toată lumea, adică beția este un efect subletal pentru om provocat de alcool, care îl afectează neurologic, locomotor, dar până la un anumit nivel de alcoolemie nu omoară individul. Însă dacă se depășește un anumit nivel de alcool, în sânge se ajunge la comă și apoi dacă se continuă consumul de alcool, se ajunge la moarte.

În același timp consumul permanent de alcool poate duce la apariția de boli (ciroza - efect subletal) care în timp să devină sau nu mortale, dar nu este obligatoriu să moară individul din asta și nici nu înseamnă că nu se mai poate muri și din alte cauze după 80 de ani.

Revenind la albinele noastre, chiar dacă am fi avut o concentrație de 0,282 ng/albină, nu însemna că respectivele manifestări erau sigur de la pesticide, decât dacă erau eliminați orice alți factori care ar fi putut duce la același rezultat.

Ne întoarcem la om și ne gândim la o simplă febră, care nu înseamnă luată singular că ești obligatoriu răcit, poate să însemne și că ai o infecție care poate fi situată într-o mulțime de locuri în organism. Deci pentru a pune un diagnostic corect, înseamnă că trebuie să elimini orice alte posibilități și de aceea doctorii ne verifică în gât, ne ascultă la plămâni, ne fac analize de sânge, radiografii, ecografii etc, până pot determina cu certitudine cauza.

Revenind la raportul nostru, din păcate astfel de tipuri de enunțuri continuă în cadrul raportului și astfel la prezentarea de rezultate, la punctul 4 avem astfel ,,Un fenomen foarte interesant a fost observat la Buzău, în cadrul unei stupine amplasate la culesul de floarea soarelui: albine grupate pe calatidii de floarea soarelui care nu se mai întorc în familia de albine; acest fenomen este raportat în mediul online de mulți apicultori la acest cules. Nu există o explicație științifică pentru acest fenomen, dar una din explicații vizează dezorientarea acestora pe fondul tratamentelor fitosanitare”.

În momentul în care ne uităm pe tabelul cu analize de pesticide constatăm că la experiența de la Buzău nu există analize de reziduuri pentru cultura de floarea soarelui.

Deci care sunt rezultatele care stau la baza afirmației de mai sus și ce legătură are cu tema, respectiv cu tratamentul cu neonicotinoide la sămânță? Poate a fost efectul unor alte cauze sau poate a unor tratamente fitosanitare, dar important este cum o ,,cheamă pe substanță” dacă nu ai făcut analize? Rolul raportului era cumva ,,analiza bârfelor” pe internet și dorința de inducere subliminală a unor afirmații, sau obținerea și analiza unor rezultate serioase așa cum s-ar fi impus?

Dacă ne aplecăm asupra punctului 6, observăm că fără un fundament argumentat în cursul raportului, s-au analizat și neonicotinoide aplicate în vegetație și care nu făceau obiectul temei, dar care doar poate au ajutat la crearea unui cadru mai ,,apocaliptic”, așa cum s-ar percepe când rezultatul ar suna astfel ,,Procent de probe cu reziduuri (unul sau mai multe reziduuri din cele 5 analizate) din total probe trimise – 60%; ”

Citind mai departe ne mai vine inima la loc și ni se spune ,,Procent de probe în care s-au identificat unul sau mai multe reziduuri din neonicotinoidele vizate prin proiect (imidacloprid, thiametoxam, clothianidin), peste pragul de cuantificare -26,6%; Important e că aici vorbim doar de valori pentru limita de cuantificare, adică acele determinări care au dat ca rezultat o cifră care să poată fi analizată. Mai mult, în nici una din cele 4 experiențe oficiale, nu a existat vreo determinare de reziduuri de pesticide care să atingă pragul letal, sau cel subletal pentru substanțele analizate prin tema proiectului.

Recunosc că am și o mare nedumerire, de ce de exemplu la proba de frunze și tulpină de la Secuieni, au ieșit în aceeași probă toate cele trei tratamente de semințe? Cum îmi place să cred că nu au tratat de trei ori sămânța cu cele trei substanțe, mă gândesc la ipoteza că au adunat părți de plante din cele trei câmpuri tratate și au făcut o singură probă, ceea ce consider că ar fi greșeală.

Pornind de la această problemă, se mai ridică o întrebare și suspiciune legată de modul de aplicare al imidaclopridului, deoarece aceasta este singura substanță care a rezultat în analizele de reziduuri la albinele care au fost analizate la rapiță, la fel la mierea de floare și rapiță și la polenul de porumb.

Imidaclopridul este singura substanță din cele trei analizate ca temă și care se poate aplica și în vegetație și cum nu am regăsit în material tratamentele făcute în vegetație, nu putem fi siguri că acest lucru nu s-a întâmplat în realitate (așa cum tot greșit s-au aplicat alte neonicotinoide în vegetație) și să fi afectat acuratețea rezultatelor.

Ajungând la punctul 10 avem următoarea situație la care nu găsesc nici analizele, dar nici indicarea altor lucrări în cadrul raportului, care să argumenteze realizarea următorului calcul teoretic ,,Iată un exemplu de a analiza aceste riscuri. La un consum mediu de cca 20 mg hrană pe zi (miere și polen), necesară funcționării organismului, conform datelor din literatura de specialitate, o albina poate sa preia o doza letală de substanță activă (ex clotianidin), daca această substanță se află la limita de cuantificare minimă, identificată în analizele obținute, echivalent cu limita de cuantificare (QSI) (LOQ=0,010 mg/kg echivalent ng/mg, echivalent ppm, cazul polenului) în 18,5 zile, iar o doza subletală în 4,75 zile. La aceasta cantitate de hrană necesară funcțiilor fiziologice se mai adaugă și hrana preluată pentru depozitare (nectar și polen). De exemplu, o albină poate transporta la un singur zbor între 30-70 mg nectar sau/și 8-20 mg polen.”

Mă întreb, în condițiile în care în analizele de reziduuri din albine nu ai găsit date care să susțină acest calcul, coroborat cu literatura de specialitate, unde EFSA afirmă că nu are date care să ateste acumularea de reziduuri, iar autoritatea australiană afirmă chiar existența unui termen de înjumătățire de 5 ore în cazul imidaclopridului, care a fost rolul acestei opinii? Doar de a induce o urmă de ,,credibilitate asupra toxicității acestor substanțe”, dar nereușind să se aducă nici o probă prin raport?

Mergând pe baza calculului, ar fi rezultat ca după 18,5 zile (eu zic și 25 de zile) să apară pierderi serioase în familia de albine, care nu au fost semnalate în nici un caz. Deci?

Nu în ultimul rând consider că merită atenție concluziile de la punctele 15, 16 și 17 așa cum sunt citate în continuare ,,15 Este foarte important de menționat și faptul că analizele efectuate nu au vizat și nivelul de reziduuri privind metaboliții substanțelor analizate/studiate, fapt ce conduce la o insuficientă abordare a conținutului total de reziduuri cu efect nociv asupra albinelor.”

Încerc să mențin o decență a prezentării și doresc să vedem cu toții cum doar din condei, la punctul 15, se emite o afirmație cu pretenție de concluzie, de genul sovietic ,,dacă te-am mai fi bătut, tu ne-ai mai fi spus”. 

Cum să afirmi fără nici o analiză în raport, care să argumenteze o potențială toxicitate asupra albinelor de orice fel, spunând că ,,insuficienta abordare a conținutului total de reziduuri cu efect nociv asupra albinelor”. Pe ce bază se confirmă efectul nociv asupra albinelor în urma analizelor efectuate?

Chiar dacă s-ar fi dorit o lucrare bibliografică, tot ar fi fost nevoie de citarea unor lucrări care să reprezinte argumente în acest sens.

La punctul 16 se continuă tirada cu afirmația la fel de gratuită și fără argumente, analize sau măcar citate bibliografice și se afirmă ,,În plus, efectul nociv este probabil și rezultatul combinării mai multor substanțe, a celor trei substanțe vizate prin proiect, a celorlalte considerate mai puțin nocive, dar și a altora (erbicide, fungicide), în doze diferite, detectate sau cuantificate, rezultând așa-zisul efect de cocktail.”

Apreciez că afirmația privind existența cocktail-ului este foarte corectă în cazul unuia bazat pe votcă, rom și tequila, dar tot nu am văzut în raport argumentele unuia chimic, ca să nu mai spun că este pentru prima dată când citesc că se evocă indirect posibilitatea de a trata de trei ori sămânța dar cu substanțe diferite (a se vedea formularea boldită de mai sus). Cine s-a mai gândit, mâna sus!!!

Dar noi mergem mai departe cu discuția și vedem cum ,,cocktailul” stă la baza nocivității asupra albinelor, dar la fel ca tot ce s-a prezentat până acum, fără a prezenta măcar un rezultat care să justifice acest lucru. Astfel să luăm notă și de punctul 17, total ,,apocaliptic” de altfel, care sună astfel : ,,Acest efect de cocktail poate explica nocivitatea asupra albinelor cu impact letal sau subletal – afectarea orientării în spațiu și timp, impactul asupra imunității și capacității naturale de luptă împotriva bolilor și dăunătorilor specifici, dar și asupra funcționării sistemului endocrin și exocrin….”

La final am păstrat ceea ce era mai important și anume - CONCLUZII  GENERALE și unde se arată: ,,1 Cercetările efectuate au condus la identificarea de reziduuri de neonicotinoide, diferite sub aspect cantitativ și calitativ, în probele recoltate și trimise către laboratoare de analiză acreditate la nivel European, reziduuri ce pot avea un impact nociv pe termen scurt (efecte letale) sau mai lung (efecte subletale) asupra albinelor melifere și a altor polenizatori, confirmând riscurile pe care studiile la nivel internațional le-au pus în evidență.”

Insecticidele prin definiție sunt substanțe create ,,să omoare” dar în anumite condiții, doze și modalități de aplicare, care nu se regăsesc nicăieri în cadrul raportului. Deci nu se arată nicăieri în raport care sunt ,,cercetările” care să arate aceste posibile efecte nocive, nici măcar pe baza unor citate din lucrări care să creeze baza unei bibliografii, că de analize și rezultate ce să mai vorbim.

A doua mare concluzie spune ,,2. Considerăm că cercetările efectuate până în prezent, prin acest proiect, pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România confirmă existența unor riscuri extrem de importante privind sănătatea albinelor și a altor polenizatori, prin consumul de polen și nectar, riscuri stabilite de foarte multe studii științifice realizate pe plan internațional care au fost rezumate de EFSA și care au condus la interdicțiile de utilizare din prezent pe plan european. ”

Oricât aș încerca, nu pot să pricep cum se fac astfel de afirmații, în condițiile în care nu ai indicat în cadrul raportului nici un procent de mortalități ale albinelor, nu ai arătat nicăieri atingerea unor doze letale de substanțe, dar la concluzie o luăm după cum bate vântul. Legat de EFSA ar fi bine să mai citim rapoartele, mai ales la studiile de câmp și să vedem ce scrie, înainte de a face afirmații. Apropo tot în rapoartele EFSA scrie că acetamipridul este sigur pentru albine, fiind de altfel singurul neonicotinoid care nu s-a interzis, asta fiindcă poate nu a ajuns vestea la ICDA.

Mai mult, în toate rapoartele EFSA din 2008, 2013, 2015 și 2018, se arată că în cazul experiențelor de câmp rezultatele nu confirmă riscul asupra albinelor în urma tratamentelor semințelor.

Cred că merită acum spre finalul materialului să prezentăm o concluzie a unui studiu de lungă durată efectuat în nordul Germaniei, privind efectul neonicotinoidelor asupra bondarilor și unde se arată: ,,Întrucât studiile de monitorizare la nivel de peisaj sunt complexe, dificil de realizat și costisitoare, acestea nu sunt efectuate în mod regulat pentru evaluarea riscului de PPP pentru speciile de insecte polenizatoare. Cu toate acestea, ele pot conduce la evaluări care nu pot fi obținute din studii de nivel inferior (na. de laborator), de exemplu în ceea ce privește nivelurile de expunere realiste și relevanța punctelor finale măsurate. Acest lucru este valabil în special pentru bondari, deoarece metodele standardizate de testare nu sunt încă disponibile. În concluzie, studiul nu a identificat nicio dovadă că o singură cauză, cum ar fi utilizarea neonicotinoidelor, poate fi considerată responsabilă pentru o scădere a populațiilor de polenizatori, cum ar fi bondari, atunci când mai mulți factori, cum ar fi disponibilitatea resurselor (în special în ceea ce privește agricultura intensivă), agenții patogeni și alți factori joacă un rol în supraviețuirea speciilor de insecte polenizatoare.” (Large-scale monitoring of effects of clothianidin-dressed OSR seeds on pollinating insects in Northern Germany: effects on large earth bumble bees (Bombus terrestris) Guido Sterk ● Britta Peters ● Zhenglei Gao ● Ulrich Zumkier - Ecotoxicology DOI 10.1007/s10646-016-1730-y -14 sept 2016)

În final, ultima concluzie a raportului ICD Apicultură este de-a dreptul apoteotică și îmi place la nebunie, merită să o citiți chiar și de mai multe ori, mai ales partea boldită, unde se spune ,,3. Cercetările viitoare pe această problematică ar putea completa studiile experimentale, realizate deja, cu studii de caz în care există semne clinice evidente de depopulări și mortalități prin implicarea apicultorilor din România. În acest sens este foarte importantă finanțarea unui program de monitorizare la nivel național - Program național pentru monitorizarea depopulărilor și mortalităților familiilor de albine (A.mellifera), program deja propus Academiei de Științe Agricole și Silvice - Gheorghe Ionescu Șișești, …..”

În loc de concluzie, sunt sigur că timpul și banii pierduți cu acest raport nu mai pot fi recuperați, iar pe lângă câteva aspecte bune dar puține ale acestui raport, pagubele de percepție în rândul apicultorilor, al cercetătorilor care îl citesc, a MADR care ar trebui să facă strategii pe aceste cercetări plătite de la buget, dar și al fermierilor care simt din ce în ce mai mult că au fost beneficiarii unei farse politice cu ,,interzicerea neonicotinoidelor” , rămân și nu mai pot fi șterse.

Mi-ar plăcea să cred că acesta este un caz singular, dar din păcate chiar și așa, este într-un domeniu extrem de important pentru agricultura românească și tare îmi e că dacă mai întrebăm mult de ce rapoartele României nu sunt luate în calcul la UE, să nu ne trezim că ne aduce postașul un mic cadou de acest gen.

Am realizat teza de doctorat sub îndrumarea unuia din corifeii disciplinei de Biologia solului din România, dl prof. univ. dr. Ștefanic Gheorghe, care alături de colegii și prietenii săi, domnii doctori Ghinea Lucian, Eliade Gheorghe, Ștefan Kiss și Papacostea Petre, toți cercetători extrem de redutabili, au creat una din cele mai puternice scoli în domeniu din întreaga lume, iar lucrările acestora sunt surse bibliografice în Europa și America. Cred, fără falsă modestie, că am un nivel de pregătire suficient pentru a citi și emite opinii cu privire la  un raport de cercetare, deși pentru raportul despre care am discutat în acest material, din păcate, nivelul de pregătire nu trebuie să fie prea ridicat, ca să înțelegi cât este de superficial și cum s-au scris concluzii total subiective, nesusținute de rezultatele obținute. Cred cu tărie că dacă acest raport ar fi fost o teză de disertație, studentul ar fi picat examenul cu brio!!!

Sper ca în viitor să nu mai plătim bani pentru astfel de rapoarte de cercetare. Ar fi bine ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, înainte să plătească, să aibă o echipă de cercetători/profesori universitari, colaboratori, care să valideze rezultatele înainte să se facă decontarea pentru astfel de proiecte de cercetare. În rest, numai de bine!

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.

Suma totală autorizată la plată este de 39.287.490 lei aferentă unui număr de 1.657.700 de familii de albine și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 17.864 de beneficiari care au accesat această formă de ajutor de minimis.

Reamintim că ajutorul de minimis este de 23,7 lei/familia de albine, iar fenomenele hidrometeorologice nefavorabile sunt secetă, grindină, ploi torenţiale și vânt puternic. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

De la un an la altul se produce tot mai puțină miere. Schimbările climatice, dar și prețul mic de pe piață îi determină pe apicultori să-și reducă numărul familiilor de albine sau chiar să-și lichideze stupina.

Cristian Ciocan, apicultor din județul Timiș, de la Giulvăz, se plânge că mierea se face tot mai greu, deși are 200 de familii de albine. „Circula la un moment dat o glumă pe net: «Un cumpărător întreabă un apicultor: ce an este această miere? Apicultorul răspunde: este un an de mijloc, adică e mai bun decât cel care va veni și mai slab decât cel care a trecut». Din păcate, cam așa ni se întâmplă de niște ani încoace. Se simte un pic de poluare care afectează direct producția de miere, ca și schimbările climatice de altfel. Culesurile sunt mult mai scurte, uneori chiar le pierdem, adică trebuie să fii foarte, foarte bine pregătit să prinzi câteva zile de cules și să poți să faci ceva miere. De exemplu, noi abia în această primăvară am resimțit seceta din toamna anului trecut, atunci când floarea de salcâm a secretat  mult mai puțin nectar”.

Anul apicol slab este confirmat și de doamna Ida Șuța, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din județul Caraș-Severin, care consideră vital sprijinul statului pentru apicultori. „Știm foarte bine că un an secetos este urmat de unul în care producția de miere la salcâm sau tei nu prea este grozavă. În acest an, înghețul târziu ne-a dat foarte mare bătaie de cap, s-a prelungit perioada rece, culesul la rapiță a fost sărac și de scurtă durată și am mai recuperat câte ceva la floarea-soarelui. Cheltuielile apicultorilor pentru  întreținerea stupinelor sunt din ce în ce mai mari, tocmai de aceea, asociația noastră la nivel național – ACA – a solicitat Ministerului Agriculturii un ajutor de minimis, care ar însemna în jur de 23,7 lei pe familia de albine.”

Mierea românească n-are loc pe piața autohtonă

Din păcate, nici vânzările nu i-au ajutat anul acesta foarte mult pe apicultori. Aceeași poveste pare că se repetă an de an obsesiv, pe de-o parte prețurile la vânzările angro sunt foarte mici, iar pe de alta, pe piața românească intră miere de proastă calitate, însă la un preț mult mai mic decât cea autohtonă. Taxele de raft fac și ele aproape prohibitiv accesul mierii românești pe rafturile supermarketurilor, la care se adaugă în cele din urmă educația precară a românilor pentru consumul de miere. Toate acestea constituie piedici aproape de netrecut pentru apicultori. „Consumăm mai mult zahăr, motiv pentru care crește numărul bolnavilor de diabet, consumăm surogate de miere în loc să consumăm un produs de calitate. Din păcate mierea care se importă este de proastă calitate și de multe ori este pusă în vânzare ca o miere locală. O mică victorie am obținut în ceea ce privește etichetarea. Practic, pe etichetă este specificată țara din care provine mierea respectivă, nu doar produs UE sau nonUE. Ți se spune că mierea vine din Polonia, Ucraina sau Moldova, dar nu se specifică și cât este cantitatea de miere din Ucraina și cât e din România. În condițiile astea, în borcan poate fi 99% miere din Ucraina și doar 1% din România”, arată Petre Doda, președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) Timiș.

Daniel Chiș, apicultor orădean profesionist, ridică la rândul său îndreptățite semne de întrebare legate de raportul calitate/preț al mierii din marile magazine. „Cum se justifică la raft să ai un preț de 30-35 de lei pe kg, când anul acesta la angro s-a cumpărat mierea de salcâm cu peste 30 de lei kilogramul? Unde se regăsesc în preț transportul, distribuția, ambalajul și adaosul comercial? Ceva nu este în regulă. Din păcate, consumatorul o cumpără pentru că este mai ieftină. După părerea mea, nu există interes pentru rezolvarea acestei probleme. Marii comercianți sau distribuitori și-au asigurat legea în așa fel încât să fie acoperiți”, ne-a spus apicultorul din județul Bihor.

Cu toate că majoritatea apicultorilor sunt afiliați la asociații profesionale sau cooperative de profil, rafturile supermarketurilor sunt așezate mult prea sus pentru mierea românească, consideră Ida Șuța, vicepreședintele ACA Caraș-Severin. „Costurile de expunere în aceste magazine sunt foarte mari. Eu am avut câteva negocieri cu supermarketurile, însă nu am ajuns la nicio concluzie. O asociație sau o cooperativă ar putea asigura cantitatea necesară la vânzare, dar din păcate nu poate negocia la preț”.

O soluție de piață ar mai fi distribuirea mierii în școli, ceea ce ar însemna nu numai un produs alimentar sănătos pentru copii, ci și o educație în ceea ce privește consumul de miere și nu în cele din urmă o mână întinsă pentru apicultorii români. Din păcate, deși există o lege în acest sens, publicată în urmă cu mai bine de 15 ani, ea nu a fost aplicată niciodată. Petre Doda, președintele ACA Timiș, spune că stuparii timișeni pot asigura în orice moment calitatea și cantitatea de miere necesare pentru acest program. „Aplicarea legii este amânată a nu știu câta oară și fiecare guvern care vine spune «mâine, anul viitor sau peste doi ani», dar când ajungi la termen ți se spune că se aplică... data viitoare. Anul acesta, ACA Timiș a achiziționat o linie de îmbuteliat miere pentru a fi pregătiți tocmai pentru acest moment, când vom avea acces cu mierea în școli.”

Pentru ca tabloul să fie complet, la toate acestea se adaugă explozia prețurilor la combustibil și energie electrică, fapt care va duce inevitabil la o creștere a prețului la miere, ceea ce o va face și mai inaccesibilă pentru consumatorul român. Vremuri complicate...

Ajutor de minimis în valoare de 23,7 lei/familia de albine

În ședința de guvern din data de 17 noiembrie 2021 s-a aprobat Hotărârea privind schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol”.

Ajutorul de minimis de 23,7 lei/familia de albine se acordă apicultorilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie. Potrivit actului normativ, fenomenele hidrometeorologice nefavorabile sunt secetă, grindină, ploi torenţiale și vânt puternic.

2.246.866 familii de albine intră la acordarea ajutorului de minimis, iar resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 53.250.724 lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă, în anul 2021.

Perioada de depunere a cererilor şi documentelor însoţitoare este cuprinsă între a doua zi lucrătoare după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri și 26 noiembrie 2021. Schema se derulează prin centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar termenul de plată este 31 decembrie 2021.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele două exerciţii financiare precedente.

În termen de două zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, transmit aparatului central al APIA, în format letric și electronic, lista beneficiarilor și sumele acordate acestora. În termen de două zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) transmite aparatului central al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în format letric și electronic, lista apicultorilor cu numărul de stupi și numărul de familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2021.

Condiții de eligibilitate pentru beneficiari

• Să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data de 1 martie 2021, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de ANZ;

• Să aibă stupine înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la data depunerii cererii;

• Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA. Solicitanții care nu dețin cod unic de înregistrare în RUI, înainte de solicitarea ajutorului de minimis au obligația obținerii acestuia de la centrele județene ale APIA, prin completarea și depunerea formularului prevăzut în anexa nr.1 la Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună.

Documente care trebuie să însoțească cererea

Apicultorii trebuie să completeze cererea de solicitare a ajutorului de minimis în funcție de numărul de familii de albine care se încadrează în sumele rămase şi potenţial a fi primite prin prezenta schemă, și o depun însoţită de următoarele documente:

• Copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;

• Copie a atestatului de producător în cazul beneficiarilor care dețin un astfel de act;

• Copie a certificatului de înregistrare la Registrul comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică;

• Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

• Copia documentului de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a stupinei/stupinelor, eliberat de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe a cărei rază teritorială se desfăşoară permanent activitatea stupinei.

Cererea, însoţită de documentele de mai sus, poate fi transmisă la centrele județene APIA și respectiv al municipiului București şi prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. În situaţia în care solicitantul deţine în exploataţie mai multe stupine care sunt situate în unități administrative teritoriale diferite, acesta va formula și depune o singură cerere la centrele județene APIA, respectiv al municipiului București unde are domiciliul/sediul social sau deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul centrelor județene APIA, respectiv al municipiului București, înainte de înregistrarea cererii, verifică existența tuturor documentelor obligatorii, efectuează verificarea datelor din cerere cu datele din documente și completează rubrica aferentă verificării documentelor. Lipsa unui document obligatoriu conduce la neînregistrarea cererii. După verificare, cererea se înregistrează în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis.

Reamintim că proiectul de hotărâre care a intrat miercuri, 17 noiembrie, la aprobare în ședința de guvern a fost publicat pentru dezbatere publică pe site-ul MADR în luna septembrie din 2021 (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5082-23-7-lei-familia-de-albine-ajutor-de-minimis-cu-termen-de-plata-31-decembrie-2021.html).

Articol scris de: MIHAI NISTOR & MIHAELA PREVENDA

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol” este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Actul normativ reglementează acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, în cuantum de 23,7 lei/familia de albine, pentru un număr de 2.246.866 familii de albine.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 53.250.724 de lei, reprezentând 10.928.829,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2020, respectiv 4,8725 lei pentru un euro.

Perioada de depunere a cererilor şi documentelor însoţitoare este de 30 de zile, începând cu a cincea zi lucrătoare după intrarea în vigoare a hotărârii de guvern.

Termenul de plată a ajutorului de minimis este 31 decembrie 2021.

„Scopul acestui ajutor este susținerea activității în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie”, precizează MADR.

Ajutorul de minimis se derulează prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul a modificat valoarea totală a Programului Naţional Apicol (PNA) 2020-2022, de la 152.419.000 de lei la 168.639.000 de lei, majorându-se cu circa 12%, din care contribuţia Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84.319.500 de lei.

Astfel, arată Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cuantumul contribuţiei Uniunii Europene la Programul Național Apicol pentru România, pentru anul apicol 2021 este de 6.081.630 euro, iar pentru anul apicol 2022 este de 6.081.630 euro, majorându-se cu circa 12% anual. „Atât pentru anul 2021, cât şi pentru anul 2022, valoarea totală anuală a sprijinului este de 59.215.000 lei, majorându-se cu circa 12% anual, din care 50% contribuţia Uniunii Europene şi 50% contribuţia României, respectiv 29.607.000 lei”, precizează MADR.

Măsuri din PNA 2020-2022 pentru care s-au majorat sumele acordate apicultorilor:

• „Raţionalizarea transhumanţei”, de la 37 milioane lei la 44,6 milioane lei;

• „Măsuri pentru repopulare: achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultură, achiziţionarea de suplimente nutritive energo - proteice solide de către stupinele de elită şi multiplicare şi achiziţionarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”, de la 44,4 milioane lei la 53 milioane lei.

Totodată, la anexa nr. 2 „Normele de aplicare a Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022”, s-au făcut unele completări la modul de decontare pentru măsurile: Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultură; Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită şi multiplicare și Achiziţionarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cooperativa Agricolă Montană din Mărginimea Sibiului a deschis primul său magazin cu produse proprii, atestate pe schema de calitate „PRODUS MONTAN”, în orașul Sibiu - Piața Rahova.

Opt membri ai Cooperativei Agricole Montană și-au expus produsele în spațiile special amenajate ale propriului magazin deschis joi, 24 iunie, în Sibiu. Prețurile sunt stabilite de fiecare producător.

Cooperativa Agricolă Montană din Mărginimea Sibiului a fost atestată anul trecut, 2020, pe schema de calitate „Produs Montan”.

Cei opt producători ai cooperativei pun la dispoziția clienților o gamă variată de produse montane: Lapte Crud de vacă din Cristian; Fructe și Sucuri Naturale din Cisnădie; Miere și Produse Apicole din Galeș (Săliște); Produse Lactate din lapte de vacă din Orlat; Produse Lactate din lapte de oaie din Râu Sadului; Produsele din carne „Mangalița de la Racovița”; Siropuri și Dulcețuri din „Cămara Chivuței” din Sadu, preparate după rețete tradiționale.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data de 31 mai 2021, primește Cereri de intenție pentru accesarea Programului Naţional Apicol (PNA) depuse de către formele asociative apicole legal constituite care solicită sprijin pentru măsura A „Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”, și de către apicultori pentru acțiunile C.4. „Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorcă apicolă/pavilion apicol şi mijloace fără autopropulsie de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral”, respectiv D.3. „Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

Valoarea sprijinului financiar alocat anului 2021 pentru PNA este de 51.128.000 lei.

Numai solicitanţii care vor depune cererea de intenție pentru măsurile menţionate mai sus au dreptul să depună cererea de plată prin care vor solicita sprijin pentru acelaşi produs/produse din cererea de intenţie. Cererile de plată se vor depune până la termenul limită de 31 iulie 2021.

APIA precizează că, oricare ar fi momentul depunerii cererii de plată, cu încadrarea în termenul limită, plata sprijinului financiar se va face de către APIA după controlul tuturor cererilor de plată și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat pentru fiecare măsură.

Cererile de intenție împreună cu documentele atașate cererii pot fi scanate/fotografiate şi transmise la APIA prin intermediul mijloacelor electronice la adresa de e-mail a Centrului Județean/Centrului Municipiului Bucureşti sau pot fi depuse la registratura Centrelor APIA.

Formularul cererii de intenţie împreună cu alte informaţii detaliate privind accesarea PNA se găsesc pe site-ul APIA (www.apia.org.ro), la secțiunea Măsuri de Piață -Apicultură – Anul 2021. De asemenea, formularul cererii de intenție poate fi pus la dispoziția solicitanților de către funcţionarii Centrelor APIA.

Program Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html