Afişez elemetele după tag: ASAS

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) și Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ) au încheiat un protocol de colaborare strategic. Parteneriatul este menit să pună bazele unui cadru extins de cooperare instituțională pentru dezvoltarea durabilă a sectorului zootehnic din România, anunță ASAS.

Parteneriatul ASAS – ANZ, considerat un acord istoric, are ca obiectiv unirea eforturilor de cercetare științifică, expertiză administrativă și monitorizare tehnică în domenii vitale ca ameliorarea genetică, protejarea și conservarea patrimoniului genetic național, precum și inițierea de studii și proiecte avansate destinate obținerii de noi creații biologice performante. Totodată, urmărește să alinieze zootehnia românească la cele mai noi și exigente tendințe de la nivel european și mondial.

Direcțiile prioritare de acțiune, asumate de ASAS și ANZ, sunt:

• Flux comun de informații și monitorizare integrată. Se va stabili un mecanism permanent și bidirecțional de transmitere în timp util a datelor privind proiectele de cercetare-dezvoltare derulate de institutele și stațiunile de profil, asigurând o transparență totală a rezultatelor intermediare.

• Excelență în ameliorare și omologare. Cele două instituții vor colabora strâns în aplicarea procedurilor legale de evaluare și recunoaștere a noilor creații biologice, valorificând la maximum expertiza științifică de vârf din domeniu.

• Fundamentarea politicilor publice. Datele colectate și analizate în comun vor servi drept fundament științific și tehnic pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare sectorială și a propunerilor de îmbunătățire a cadrului normativ, ce vor fi înaintate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

• Transfer tehnologic și proiecte europene. Protocolul vizează accelerarea transferului de cunoștințe direct către fermieri și exploatațiile zootehnice, pentru creșterea competitivității și sustenabilității economice a acestora, inclusiv prin accesarea și implementarea de proiecte comune finanțate din fonduri europene și naționale.

• Dezvoltare profesională și grupuri de lucru. Specialiștii ambelor autorități vor face schimb de bune practici prin constituirea unor grupuri de lucru tehnice și organizarea de evenimente științifice (seminare, workshopuri, conferințe de specialitate).

„Prin semnarea acestui protocol, ASAS, în calitatea sa de for academic de coordonare a cercetării agricole, și ANZ, ca autoritate națională tehnică în zootehnie, își reafirmă angajamentul ferm de a sprijini comunitatea științifică și fermierii români, oferindu-le soluții bazate pe inovare, performanță genetică și securitate alimentară durabilă.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu data de 7 octombrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor (SCDCB) Șercaia a demarat producția de compost.

Tehnologia de compostare cu prelata cu membrană semipermeabilă și aerare forțată pozitivă transformă dejecțiile animaliere într-o resursă valoroasă pentru agricultură. Este o tehnologie de concepție românească, recunoscută la nivelul Uniunii Europene drept Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă (BAT), în conformitate cu documentul de referință BREF privind tratarea deșeurilor. Tehnologia și echipamentele aferente au fost puse la dispoziție cu titlu gratuit de SC Inoveco SRL. „Pentru aceasta adresăm mulțumiri domnului prof. univ. dr. Valentin Feodorov și domnului președinte al ASAS Florin Stănică, pentru sprijinul acordat”, transmite Stațiunea de cercetare din județul Brașov, de la Șercaia.

Aliniere la obiectivele strategice naționale și europene

Inițiativa SCDCB Șercaia se înscrie în direcțiile stabilite de principalele documente programatice ale României:

• Strategia Națională privind Economia Circulară și Planul de Acțiune aferent. Ambele urmăresc valorificarea deșeurilor ca resurse și includ agricultura printre sectoarele prioritare de tranziție.

• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Acesta promovează tratarea biologică a deșeurilor biodegradabile și reducerea cantităților eliminate prin depozitare.

• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Aceasta transpune la nivel național Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, inclusiv cele privind agricultura durabilă, consumul și producția responsabile și acțiunea climatică.

• Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Acesta impune gestionarea și stocarea corespunzătoare a dejecțiilor animaliere.

• Planul Strategic PAC 2023-2027. Acesta încurajează practicile agricole benefice pentru climă și mediu, inclusiv fertilizarea organică și agricultura conservativă.

• La nivel european, proiectul răspunde obiectivelor Pactului Verde European și ale Strategiei „De la fermă la consumator”. Aceasta din urmă vizează reducerea utilizării îngrășămintelor de sinteză și a pierderilor de nutrienți în mediu.

Beneficii concrete

Implementarea tehnologiei răspunde mai multor obiective ale SCDCB Șercaia:

• Gestionarea dejecțiilor animaliere în acord cu cerințele de protecție a mediului;

• Reducerea dependenței de îngrășămintele de sinteză și a costurilor asociate acestora;

• Susținerea sistemelor conservative de lucrare a solului, de tip no-till și minimum tillage.

Compostul rezultat este un îngrășământ organic natural, obținut prin descompunerea biologică controlată a materiilor organice, respectiv dejecții animaliere și resturi vegetale. Pe lângă aportul de nutrienți, acesta are rol de amendament pentru sol și contribuie la îmbunătățirea structurii solului; creșterea fertilității; sporirea capacității de retenție a apei.

Prin această inițiativă, SCDCB Șercaia își consolidează rolul de exemplu de bună practică în tranziția sectorului zootehnic românesc către un model circular și durabil.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor (SCDCB) Tg. Mureș organizează pe 15 octombrie 2026, la sediul instituției din Sângeorgiu de Mureș - județul Mureș, o masă rotundă cu tema „Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu rase rustice de carne pentru creșterea competitivității tehnico-economice”.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului sectorial ADER 7.1.8. și urmărește diseminarea rezultatelor cercetării. Masa rotundă va reuni cercetători, fermieri și specialiști din domeniu.

Prin organizarea acestui eveniment, SCDCB Tg. Mureș își propune să înlesnească transferul rezultatelor cercetării către crescătorii de bovine din țară.

Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Tg. Mureș s-a înființat în anul 1947, fiind situată în Podișul Transilvan și având ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul creșterii bovinelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

Pe 23 octombrie 2026, la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor (ICDCOC) Palas Constanța se va desfășura Conferința Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine. La începutul lunii octombrie, ICDCOC a aniversat 129 de ani de la înființare, prima denumire fiind Oieria Națională de la Palas.

Conferința Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine este organizată de ICDCOC Palas Constanța împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea și Asociația Națională a Crescătorilor de Caprine din România.

Temele care se vor prezenta și dezbate în cadrul conferinței sunt: „Inovarea, factor decisiv în rentabilizarea și dezvoltarea exploatațiilor de ovine și caprine din România” și „Crescătorii de ovine și caprine din România au un viitor”.

Având în vedere că vor fi prezenți reprezentanți ai autorităților centrale cu atribuții în zootehnie (ANZ, MADR, ASAS), la evenimentul de la Palas se vor discuta problemele actuale și potențialul de dezvoltare a sectorului de creștere a ovinelor și caprinelor, obiectivele și măsurile necesare pentru viitorul fermelor.

De asemenea, în curtea institutului vor fi expuse creațiile biologice ale ICDCOC Palas.

Astăzi, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa coordonează la nivel naţional activitatea de cercetare din domeniul creşterii ovinelor şi caprinelor colaborând cu staţiuni de cercetare de profil din Bacău, Caransebeş, Botoşani, dar şi cu Universităţile de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj- Napoca.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

În perioada 24-27 septembrie 2026, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” organizează Ziua Recoltei.

Cele mai recente rezultate ale cercetării agricole românești vor fi expuse și prezentate la „Ziua Recoltei” de către toate unitățile de cercetare-dezvoltare-inovare din rețeaua ASAS.

În cadrul evenimentului, pe 24 septembrie, între orele 11:30 - 14:00, va avea loc Bucharest Food Summit, ediția a IX-a, un punct de întâlnire al celor care modelează viitorul lanțului agroalimentar: agricultură, producție alimentară, industria băuturilor, retail, HoReCa, energie, banking, tehnologie și inovare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați aduce secretele apelor mai aproape de comunitate. Pe 25 septembrie 2026, institutul va participa cu un stand interactiv la cel mai așteptat eveniment de popularizare a științei: Noaptea Cercetătorilor Europeni.

Pentru al patrulea an consecutiv, evenimentul va fi găzduit în parteneriat cu Colegiul Național „Costache Negri” din Galați, curtea instituției de învățământ transformându-se într-un hub interactiv al cunoașterii. ICDEAPA Galați va întâmpina vizitatorii cu un stand spectaculos, conceput special pentru a trezi curiozitatea copiilor și a tinerilor.

Vedetele standului vor fi exemplarele vii de sturioni și alte specii de pești din zonă, oferindu-le celor mici ocazia rară de a le observa de aproape. De asemenea, la standul ICDEAPA Galați, copiii își vor putea testa abilitățile și reflexele în cadrul celebrei „Bătălii a Crabilor” și la competiția intensă de „Pescuit viteză”.

Echipa de specialiști a institutului va fi prezentă pentru a răspunde celor mai inedite întrebări și pentru a dezvălui secretele din spatele ecologiei acvatice și acvaculturii.

„Din experiența anilor trecuți, vă pot spune că numărul copiilor atrași de standul nostru a depășit pragul de o mie la fiecare ediție. Întrebările și curiozitatea lor debordantă ne aduc o uriașă bucurie și ne motivează să le împărtășim din secretele meseriei noastre. Adresăm mulțumiri speciale partenerilor noștri tradiționali de la Colegiul Național „Costache Negri” pentru sprijinul necondiționat acordat de-a lungul anilor în organizarea ireproșabilă a acestui eveniment”, a declarat conf. univ. dr. ing. Maricel Floricel Dima, directorul general al ICDEAPA Galați.

Prin această participare, ICDEAPA Galați își propune să cultive interesul noii generații pentru conservarea biodiversității și dezvoltarea acvaculturii sustenabile. „O societate responsabilă se construiește prin informare corectă, iar această informare începe întotdeauna cu educația timpurie a tinerilor”, a punctat Maricel Floricel Dima.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați este o instituție de referință la nivel național, dedicată studiului, conservării resurselor acvatice și dezvoltării de tehnologii ecologice pentru sectorul pescăresc și de acvacultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2026, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Murfatlar organizează „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială”, la sediul stațiunii din Murfatlar, județul Constanța.

Evenimentul, pentru care cunoscuta stațiune vitivinicolă Murfatlar își deschide porțile, are ca obiectiv apropierea publicului larg de activitatea de cercetare desfășurată în domeniul viticulturii și vinificației, precum și prezentarea patrimoniului viticol și a rezultatelor obținute în cadrul stațiunii. Participanții vor avea ocazia să descopere activitatea SCDVV Murfatlar prin tururi ghidate în plantațiile viticole, prezentări ale activităților de cercetare și degustări de struguri, must și vin.

„Prin această inițiativă ne propunem să promovăm cercetarea viticolă, soiurile și produsele vitivinicole obținute în cadrul stațiunii, precum și legătura dintre cercetarea științifică, producție și consumator”, transmite SCDVV Murfatlar.

Accesul la evenimentul „Ziua Porților Deschise - Strugurii între cercetare și experiența senzorială” este gratuit, iar participanții se pot preînscrie online prin intermediul codului QR disponibil în invitația evenimentului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ce poate spune o insectă prinsă pe o capcană lipicioasă? La prima vedere, poate nu foarte mult. Dar dacă știm unde a fost amplasată capcana, când a fost montată, câte insecte au fost capturate, cum arată acestea și cum evoluează capturile în timp, simpla observație începe să se transforme în informație. Iar când observațiile sunt repetate, înregistrate, comparate și interpretate, începe să se contureze un experiment.

Pornind de la această idee a fost construit atelierul „PlantProtectLab: Capcane inteligente și soluții ecologice pentru protecția pomicolă”, desfășurat în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”.

PlantProtectLab a urmărit familiarizarea elevilor cu bolile și dăunătorii întâlniți la pomii fructiferi, cu metodele de monitorizare și cu principiile unei protecții cât mai responsabile a plantelor. Dincolo de această componentă, însă, ne-am dorit ca elevii să parcurgă, la scară adaptată nivelului lor, câteva dintre etapele reale ale cercetării: observație, experiment, colectare de date, interpretare și comunicarea rezultatelor.

Înainte de combatere vine monitorizarea

Atunci când vorbim despre protecția plantelor, gândul merge frecvent direct la combaterea bolilor și dăunătorilor. În practică, însă, o intervenție corectă începe mult mai devreme.

Mai întâi trebuie să știm ce organism este prezent, unde apare, în ce număr și cum evoluează populația acestuia.

În cadrul atelierului, elevii au fost familiarizați cu exemple de boli și dăunători ai pomilor fructiferi și au discutat despre modul în care simptomele sau prezența insectelor pot fi observate în teren. Materialele educative PlantProtectLab au inclus exemple precum rapănul și făinarea mărului, bășicarea frunzelor, afidele, viermele merelor și minerii frunzelor, alături de soluții prietenoase și metode de monitorizare.

Partea practică a fost construită în jurul capcanelor lipicioase, de culoare galbenă și albastră, utilizate ca instrumente de observare și monitorizare a insectelor.

Elevii au pregătit capcanele, le-au amplasat în pomii sau arborii regăsiți în spațiile verzi ale liceelor și au primit o fișă prin care să urmărească ceea ce se întâmplă după încheierea atelierului, precum și un protocol („rețeta”) experimentului.

Din acel moment, o activitate aparent simplă s-a transformat într-un mic experiment.

Când „am văzut” devine „am înregistrat”

Unul dintre lucrurile pe care am încercat să le explicăm elevilor a fost diferența dintre observație și dată experimentală.

A spune că „pe capcană sunt multe insecte” reprezintă o observație. A nota data, amplasarea capcanei, numărul de insecte identificate și modificările apărute de la o observație la alta înseamnă deja să construiești un set de informații care poate fi analizat. Fișa de monitorizare a avut astfel rolul unui caiet experimental simplificat.

Elevii au trebuit să urmărească experimentul, să fotografieze capturile și să noteze rezultatele. În acest mod, au descoperit că cercetarea nu înseamnă numai laboratoare și echipamente sofisticate. Înseamnă și rigoare: să respecți metoda, să notezi corect, să compari și să nu modifici rezultatul doar pentru că nu este cel la care te-ai fi așteptat.

Mai departe apare întrebarea esențială: ce înseamnă ceea ce am observat? De ce au apărut mai multe insecte într-o anumită perioadă? De ce diferă capturile între amplasamente? Pot influența vegetația din jur sau condițiile de mediu rezultatele?

În această etapă elevul nu mai este doar cel care execută experimentul. Începe să îl interpreteze.

De la experiment la lucrare științifică

PlantProtectLab nu s-a oprit la realizarea și monitorizarea capcanelor. Elevii au primit o provocare suplimentară: să transforme observațiile și datele obținute într-o mini-lucrare științifică.

În timpul atelierului a fost prezentată structura unui articol științific: abstract, introducere, material și metodă, rezultate, discuții și concluzii, explicată într-o manieră adaptată elevilor.

Dincolo de terminologia academică, logica este simplă:

• De ce am realizat experimentul?

• Cum am lucrat?

• Ce am găsit?

• Cum putem explica rezultatele?

• Ce putem concluziona?

Scopul nu a fost redactarea unor texte perfecte și nici folosirea unui limbaj complicat. Mai important a fost ca elevii să înțeleagă diferența dintre ceea ce cred și ceea ce pot susține prin date.

În momentul în care un elev începe să înlocuiască formularea „mi se pare că...” cu „rezultatele obținute indică...”, apare deja un exercițiu de gândire științifică.

PlantProtectLab în cele cinci licee partenere

Atelierul a fost desfășurat în toate cele cinci unități de învățământ partenere ale proiectului: Liceul Tehnologic „Nikola Tesla” (București), Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” (București), Liceul Tehnologic Cezar Nicolau (Brănești - Ilfov), Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu” (Dragomirești-Vale, Ilfov) și Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” (București).

Metodologia a fost comună, însă condițiile locale, vegetația și amplasarea capcanelor au diferit de la un liceu la altul. Tocmai această diferență a făcut ca fiecare grup să lucreze cu propriile observații și propriul set de date.

Nu ne-am dorit cinci variante ale aceleiași lucrări, ci cinci experiențe în care elevii să folosească aceeași logică de cercetare pentru a interpreta ceea ce au observat în propriul liceu.

Caravana, sau când rezultatele sunt prezentate mai departe

Un experiment capătă cu adevărat sens atunci când rezultatele lui sunt comunicate. Astfel, în perioada 18-19 iunie 2026, elevii au participat la Caravana Ambasadorilor Științei, desfășurată în format online, unde și-au prezentat rezultatele obținute și experiențele acumulate în cadrul activităților proiectului.

Pentru participanții la PlantProtectLab, această etapă a închis firesc cercul început în timpul atelierului. Au realizat experimentul, au urmărit capcanele, au colectat și interpretat datele, au lucrat la materialele științifice și, în final, au trebuit să explice și altora ceea ce au făcut și ceea ce au înțeles.

În proiectul PomoSist 4Edu, Caravana a fost concepută tocmai ca o etapă în care elevii trec de la rolul de participanți la cel de comunicatori ai cercetării aplicate, prezentând rezultatele prin lucrări, postere, materiale vizuale și alte forme de diseminare.

Protecția pomilor a fost tema. Gândirea științifică a fost exercițiul

Privit în ansamblu, PlantProtectLab nu a însemnat numai identificarea unor boli sau montarea unor capcane. Elevii au observat, au experimentat, au colectat date, au încercat să le explice, au redactat și apoi și-au prezentat rezultatele. La nivelul lor, au parcurs astfel câteva dintre etapele fundamentale ale cercetării științifice.

Nu știm câți dintre participanți vor alege peste ani horticultura, protecția plantelor sau cercetarea ca profesie. Și nici acesta nu este singurul criteriu prin care trebuie evaluat un asemenea proiect. Dacă însă un elev rămâne cu reflexul de a se întreba „Pe ce date mă bazez?” înainte de a formula o concluzie, atunci experimentul și-a depășit deja rolul inițial.

Următorul pas: Ambasadorii Științei

Povestea PomoSist 4Edu nu se încheie odată cu atelierele și Caravana.

În data de 22 septembrie 2026 va avea loc evenimentul final al proiectului, dedicat prezentării și valorizării rezultatelor obținute pe parcursul tuturor etapelor. Conceptul evenimentului îi pune din nou pe elevi în centrul activității, unde implicarea lor va fi recunoscută prin momentul dedicat Ambasadorilor Juniori ai Științei.

Va fi, în același timp, momentul în care se vor întâlni toate componentele proiectului: prelegerile, experimentele, lucrările realizate de elevi, Caravana și experiențele acumulate împreună cu cercetătorii și profesorii.

Pentru PlantProtectLab, o capcană lipicioasă a reprezentat doar punctul de plecare. Mai important este ceea ce a urmat după ea: întrebările, observațiile, datele și curajul elevilor de a transforma ceea ce au văzut în propriile lor rezultate științifice și de a le prezenta mai departe.

Și unul dintre cele mai frumoase rezultate ale proiectului este că cercetarea nu le-a mai fost prezentată doar ca o profesie despre care pot auzi, ci ca un proces pe care au avut ocazia să îl experimenteze.

Activitate realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee (PomoSist 4Edu)”, cod proiect PN-IV-P10-SS-SC-2024-0136.

Articol de: CS Drd. ing. MIHAELA OLARU & CS Drd. ing. AILIN MOLOȘAG, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – București

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Într-o perioadă în care elevii sunt tot mai atrași de tehnologie și de mediul digital, dar în același timp au nevoie de activități practice și de experiențe reale de învățare, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP) București, a inițiat proiectul PomoSist 4Edu - „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Prin acest proiect se dorește apropierea tinerilor de știință, popularizarea cercetării horticole și, poate cel mai important, să vadă elevii ce înseamnă în realitate viața și activitatea unui cercetător. „Am dorit să transformăm un domeniu care, la prima vedere, poate părea complex sau foarte specializat, într-unul accesibil, atractiv și conectat la problemele cu care societatea se confruntă astăzi”, transmite SCDP Băneasa.

În prima etapă a proiectului, peste 500 de elevi din cinci licee tehnologice din București și Ilfov au participat la activități interactive susținute de cercetători, descoperind diferite componente ale pomiculturii moderne, de la climă și utilizarea eficientă a apei până la protecția plantelor, sol și calitatea fructelor. Ideea centrală a fost aceea de a-i transforma treptat pe elevi din simpli spectatori în participanți activi la procesul de descoperire științifică.

Solul, dincolo de ceea ce citim în manual

În contextul schimbărilor climatice, al perioadelor de secetă, al precipitațiilor cu caracter tot mai variabil și al proceselor de degradare a terenurilor, înțelegerea rolului solului devine din ce în ce mai importantă. De aici a pornit și ideea atelierului SoilLab, dedicat studiului solului, fertilității și protecției acestuia.

Desfășurat în cele cinci licee implicate în proiect, SoilLab a urmărit să transforme noțiunile teoretice despre sol în experiențe practice, vizibile și ușor de înțeles. Elevii au descoperit că solul nu este doar „pământul pe care călcăm” și nici doar suportul în care cresc plantele. Este o resursă complexă și dinamică, esențială pentru producerea hranei, pentru circuitul apei și al elementelor nutritive și, implicit, pentru funcționarea ecosistemelor.

Una dintre activitățile atelierului a fost dedicată pH-ului solului. Elevii au realizat determinări și au învățat să interpreteze diferențele dintre un sol acid, neutru și alcalin. „Am încercat să mergem însă dincolo de simpla citire a unei valori. Am discutat despre ceea ce ne spune, de fapt, pH-ul despre un sol și despre modul în care acesta poate influența disponibilitatea elementelor nutritive și dezvoltarea plantelor. Astfel, o noțiune întâlnită în manual s-a transformat într-o determinare pe care elevii au putut să o realizeze și să o interpreteze singuri”, arată SCDP Băneasa.

Ce se întâmplă cu solul atunci când plouă?

O altă componentă a SoilLab a fost dedicată eroziunii solului. Prin simularea precipitațiilor asupra unor combinații diferite de substraturi, elevii au putut observa direct ce se întâmplă atunci când apa ajunge pe suprafața solului și, mai ales, cât de importantă este vegetația pentru protejarea acestuia. Diferențele au devenit imediat vizibile. Un sol protejat de vegetație poate limita pierderea particulelor de sol și scurgerea de suprafață, în timp ce un teren lipsit de acoperire vegetală este mult mai vulnerabil la acțiunea apei și la degradare.

Experimentul a reprezentat și un bun punct de plecare pentru discuțiile despre schimbările climatice. Elevii au putut face legătura dintre perioadele prelungite de secetă, episoadele de precipitații intense, pierderea apei din sol, eroziune și necesitatea adoptării unor practici agricole care să protejeze această resursă.

În felul acesta, schimbările climatice nu au mai rămas doar un concept despre care auzim la televizor sau citim în manuale. Ele au putut fi discutate pornind de la un experiment simplu și de la efectele pe care elevii le-au observat cu proprii ochi.

De la atelierul din liceu la laboratorul de cercetare

Poate unul dintre cele mai frumoase rezultate ale SoilLab a apărut însă după încheierea atelierelor. Interesul elevilor nu s-a oprit odată cu terminarea activităților desfășurate în licee. Laboratorul de Agrochimie din cadrul SCDP Băneasa a primit ulterior solicitări din partea unor grupuri de elevi care au dorit să vină în laborator pentru a-și desfășura activitățile de practică școlară.

„Pentru noi, această continuare a fost importantă deoarece a arătat că experiența din cadrul atelierului a reușit să trezească interesul unor tineri pentru ceea ce se întâmplă dincolo de demonstrația realizată în clasă. Ajunși în laborator, elevii au avut posibilitatea să intre în contact direct cu mediul de cercetare, să vadă cum sunt analizate probele de sol, cum se utilizează aparatura specifică și de ce rezultatele obținute în laborator sunt importante pentru fundamentarea unor decizii corecte în agricultură. Din acest punct de vedere, SoilLab nu a însemnat doar transmiterea unor informații despre pH sau eroziune. A însemnat contact direct cu știința și cu cercetătorii și, pentru unii dintre acești tineri, poate chiar primul contact real cu o posibilă viitoare profesie.”

Proiectul se apropie de final, dar povestea poate continua

Proiectul PomoSist 4Edu se apropie acum cu pași repezi de final. Privind în urmă, rămân însă experiențele elevilor, experimentele realizate, întrebările pe care aceștia le-au pus și, mai ales, interesul pe care l-au manifestat pentru a afla mai mult.

Pe 22 septembrie 2026 va avea loc un moment deosebit pentru proiect, decernarea diplomelor de „Ambasadori ai Științei” tinerilor care s-au implicat cu entuziasm, curiozitate și, se poate spune, cu tot sufletul în activitățile PomoSist 4Edu.

Va fi nu doar un moment de recunoaștere a implicării lor, ci și unul simbolic. Pentru că unul dintre obiectivele proiectului a fost tocmai acela de a transforma elevii din beneficiari ai unor activități educaționale în tineri capabili să ducă mai departe mesajul științei.

PomoSist 4Edu a pornit de la ideea formării unei rețele de „ambasadori juniori ai științei”, iar elevii au fost încurajați să devină participanți activi, să creeze și să prezinte propriile rezultate și materiale științifice.

„Atelierul SoilLab ne-a demonstrat că știința poate fi accesibilă, practică și atractivă pentru tineri atunci când este prezentată prin experiențe directe și prin exemple care au legătură cu lumea în care trăiesc. Iar dacă, după un experiment despre pH sau eroziunea solului, un elev își dorește să afle mai mult, să intre într-un laborator, să pună întrebări sau chiar să privească cercetarea ca pe o posibilă profesie, atunci considerăm că unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului a fost atins. Noi ne-am propus să pregătim terenul și să sădim o sămânță. De aici înainte, sperăm ca acești tineri, Ambasadori ai Științei, să o ducă mai departe și, de ce nu, unii dintre ei să devină viitorii cercetători ai horticulturii și pomiculturii românești”, a concluzionat SCDP Băneasa.

Activitatea a fost realizată cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării – UEFISCDI, finanțată prin PNCDI IV, în cadrul proiectului „Ambasadorii Științei în Pomicultură prin Tehnologie și Educație în Licee”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 9 octombrie 2026, comunitatea academică și profesională din agricultura românească își îndreaptă atenția către Blaj. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Blaj, în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), marchează o bornă istorică: 80 de ani de activitate neîntreruptă în inima Podgoriei Târnave.

Înființată în 1946, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a devenit, de-a lungul celor opt decenii de activitate, un reper al cercetării viticole și oenologice din Transilvania. Evenimentul aniversar, de înaltă ținută științifică, se va bucura de prezența președintelui ASAS, prof. dr. Florin Stănică, alături de cercetători de renume național și internațional, reprezentanți ai mediului universitar, autorități locale, precum și viticultori din zona Transilvaniei.

„Scopul principal al aniversării este de a evidenția impactul celor opt decenii de progres științific, de la ameliorarea și crearea unor soiuri și genotipuri adaptate diferitelor condiții de cultură, până la dezvoltarea tehnologiilor moderne de vinificație, care contribuie la definirea personalității vinurilor din podgoriile Transilvaniei”, arată dr. ing. Daniela Maria Popescu, director SCDVV Blaj.

Totodată, evenimentul va reprezenta un binemeritat omagiu adus personalităților care, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea și afirmarea stațiunii de cercetare de la Blaj.

„Dincolo de caracterul festiv, manifestarea urmărește obiective strategice clare”, spune directorul SCDVV Blaj. Agenda zilei de 9 octombrie 2026 este dedicată prezentării principalelor realizări științifice și tehnologice ale stațiunii, consolidării legăturilor dintre cercetare, mediul universitar, autorități și fermierii din sectorul vitivinicol, precum și promovării patrimoniului viticol local.

„Sărbătoarea de la SCDVV Blaj reprezintă nu doar o retrospectivă a unei istorii de opt decenii, ci și o platformă de dezbatere asupra viitorului viticulturii sustenabile și digitalizate, în contextul provocărilor generate de schimbările climatice”, subliniază prof. dr. Florin Stănică, președintele ASAS.

Participanții vor avea ocazia să descopere și să deguste vinurile reprezentative realizate în cadrul stațiunii, expresie a tradiției, cercetării și valorii viticole a Podgoriei Târnavelor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!