Anul 2026 începe cu o nouă serie de simpozioane de iarnă BASF, organizate în opt orașe din principalele zone agricole, așa încât să aibă posibilitatea de a participa fermieri din întreaga țară. Evenimentele, al căror start se dă pe 13 ianuarie, aduc împreună agricultori, distribuitori și experți din domeniu, pentru a descoperi cele mai noi tehnologii și soluții pentru protecția plantelor.

De-a lungul anilor, simpozioanele de iarnă organizate de compania BASF au devenit un reper pentru comunitatea agricolă din România. În fiecare început de an, aceste evenimente reunesc fermieri, specialiști și parteneri din întreaga țară, oferind un cadru dedicat schimbului de experiență, prezentării celor mai noi tehnologii și consolidării relațiilor profesionale. „Pe scurt, inovație, performanță și parteneriat pentru agricultura viitorului. Simpozioanele BASF au contribuit la dezvoltarea unei agriculturi moderne și performante, fiind așteptate cu interes de toți cei implicați în domeniu”, transmite compania.

În cadrul întâlnirilor va fi lansat noul program de beneficii GO BASF, despre care fermierii din toată țara vor afla informații amănunțite.

Totodată, specialiștii companiei vor prezenta în detaliu atât produse deja cunoscute de fermieri (Pictor^® Revy, Architect^®), cât și noutăți din portofoliul BASF (Osiris^® Pro, Revyflex^®, Biathlon^® Flex, Fastico^® Plus).

Calendarul simpozioanelor de iarnă BASF 2026

• Constanța – 13 ianuarie, Hotel Iaki

• Brăila – 16 ianuarie, Regal Events

• Alexandria – 20 ianuarie, Hotel Edma

• Călărași – 23 ianuarie, Centrul Cultural Județean

• Craiova – 27 ianuarie, Meliss Events

• Iași – 30 ianuarie, La Castel

• Timișoara – 3 februarie, Venue Events

• Oradea – 6 februarie, Opera Events

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

BASF Agricultural Solutions România, unul dintre cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a zecea ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”.

Competiția, dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la o sută de hectare, s-a desfășurat în perioada 19 martie – 8 mai 2025, în patru etape regionale și una națională.

În cadrul celor patru etape regionale pentru zonele Moldova, Oltenia și Muntenia, Dobrogea, Banat și Transilvania, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), au desemnat câte trei vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Pe 8 mai, la Brașov, a avut loc finala națională în care au intrat 36 de vinuri, la care s-au adăugat doar în această fază finală 36 de vinuri spumante, acesta fiind al treilea an în care, în cadrul competiției, se jurizează și această categorie.  

Astfel, marele câștigător al categoriei de vinuri albe a fost Crama Serve - Sauvignon Blanc & Chardonnay & Riesling de Rhin, 2024, sec.

În ceea ce privește vinurile roze, prima poziție a fost ocupată de Crama Hamangia – Merlot & Cabernet Sauvignon, 2024, demisec, iar la vinurile roșii, primul loc a fost câștigat de Crama Pandora - Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră & Merlot, 2021, sec.

În categoria „Cel mai bun vin spumant”, Podgoria Silvania – Blanc de Blancs, alb, brut s-a departajat și a ajuns pe prima poziție a podiumului.

Zece ediții de „Povești cu vinuri românești” în cifre:

• 3.700 de vinuri liniștite și spumante;

• aproximativ 1.200 de crame;

• circa 8.700 de litri de vin degustați de către 308 membri ai juriului;

• 171.000 euro - valoarea totală a premiilor.

„A fost o reală onoare să prezidez acest concurs timp de zece ediții consecutive și pot afirma cu convingere că nivelul vinurilor înscrise a evoluat constant. Se observă o maturizare clară a pieței, o rafinare a gusturilor consumatorilor și, în mod firesc, o creștere a calității vinurilor, mai ales din partea cramelor mici și mijlocii. Acest concurs generează multiple beneficii pentru acest segment al industriei, încurajând producătorii să acorde o atenție sporită procesului de vinificație, să adopte tehnologii moderne și să investească în soluții performante pentru protecția plantelor, elemente esențiale pentru obținerea unor culturi sănătoase și, implicit, a unor vinuri de calitate”, a precizat Georgel Costache, vicepreședinte ADAR și președinte al juriului în perioada 2016–2025.

Pe parcursul celor zece ediții de „Povești cu vinuri românești”, competiția a reunit în total peste 3.700 de vinuri liniștite și spumante, aparținând unui număr de aproximativ 1.200 de crame. Astfel, de-a lungul anilor, au fost degustați aproximativ 8.700 de litri de vin de către 308 membri ai juriului specializat, format exclusiv din degustători autorizați ai ADAR, partener al acestui eveniment încă din 2016. În același timp, valoarea totală a premiilor oferite de compania BASF în toți acești zece ani a ajuns la 171.000 euro.

„Pentru noi, „Povești cu vinuri românești” nu este doar o competiție. Este un angajament ferm față de viitorul agriculturii românești și față de oamenii care o construiesc cu pasiune, an de an. De zece ani suntem martori la transformarea extraordinară a cramelor mici și mijlocii din România, de la producători locali, la creatori de identitate națională prin vinurile pe care le produc. Le-am fost alături nu doar cu produse și soluții de protecție a culturilor, ci și cu încredere, parteneriat și viziune. Într-un context economic plin de provocări și schimbări climatice tot mai dure, ne dorim să fim mai mult decât un furnizor, ci o sursă reală de stabilitate, inovație și progres pentru fermierii din România”, a declarat Gabor Krasznai, Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova.

Cea mai apreciată etichetă din cei 10 ani ai concursului

La aniversarea celor zece ani, competiția dedicată vinurilor autohtone a adus în prim-plan nu doar aromele, ci și arta vizuală care însoțește fiecare sticlă. Pentru prima dată, publicul a avut șansa să își aleagă „Eticheta Deceniului”, o distincție simbolică, dar cu o încărcătură emoțională profundă.

Pasionații de vin au fost invitați să voteze online, pe pagina de Facebook BASF România, cea mai frumoasă etichetă dintre marile câștigătoare ale edițiilor precedente. În urma a sute de voturi, câștigătoare a fost desemnată Crama Bratu, Fetească Regală, sec, 2022, un etalon al eleganței vizuale și al calității vinului, premiat anterior drept „Cel mai bun vin alb” în anul 2023.

Piața vinului din România - între tradiție, competitivitate și oportunitate de export

Concursul „Povești cu vinuri românești” reflectă transformările puternice prin care a trecut piața vinului din România, un sector dinamic, care atrage tot mai mult interes, atât la nivel local, cât și internațional.

România se menține în topul celor mai importante țări producătoare de vin din lume, ocupând locul 8 la nivel global în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie, aproximativ 188.000 hectare, conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Cu o producție medie anuală de peste 3,6 milioane hectolitri, țara noastră se clasează pe locul 12 în clasamentul internațional al volumului de vin produs.

Deși România se bucură de o poziție solidă în clasamentul global, există în continuare un potențial considerabil de dezvoltare, în special în ceea ce privește consolidarea prezenței pe piețele internaționale. Calitatea tot mai ridicată a vinurilor, diversitatea soiurilor autohtone și eforturile cramelor mici și mijlocii conturează premisele unui parcurs ascendent pentru vinul românesc în următorii ani. În acest context, inițiative precum „Povești cu vinuri românești” devin mai mult decât simple competiții.

„Această platformă creează o punte între specialiști, producători și consumatori, oferind cramelor mici și mijlocii nu doar vizibilitate, ci și validare profesională. Prin fiecare ediție ne-am propus să aducem în atenția publicului vinuri autentice, cu personalitate, pe care, altfel, consumatorii nu le-ar fi descoperit cu ușurință. Într-o piață competitivă și dinamică, promovarea inteligentă este esențială, iar noi credem că povestea din spatele sticlei poate face diferența”, a subliniat Robert Băicoianu, Sales Manager Culturi Speciale BASF Agricultural Solutions România.

Câștigătorii „Povești cu vinuri românești” 2025

Vinuri albe

Locul 1: Crama Serve - Sauvignon Blanc & Chardonnay & Riesling de Rhin, 2024, sec

Locul 2: Casa Rotărescu - asamblaj secret, 2024, sec

Locul 3: Pivnița Savu - Riesling italian, 2024, sec

Vinuri roze

Locul 1: Crama Hamangia - Merlot & Cabernet Sauvignon, 2024, demisec

Locul 2: Pivnița Savu - Pinot Noir, 2024, sec

Locul 3: Crama Gramma - Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră & Busuioască de Bohotin, 2024, demisec

Vinuri roșii

Locul 1: Crama Pandora - Cabernet Sauvignon & Fetească Neagră & Merlot, 2021, sec

Locul 2: Crama Lacerta - Shiraz, 2021, sec

Locul 3: Crama Gramma - Fetească Neagră, 2023, sec

Vinuri spumante

Locul 1: Podgoria Silvania - Blanc de Blancs, alb, brut

Locul 2: Crama Jidvei – Scintti - Syrah, rose, brut

Locul 3: Crama Jidvei - Scintti, Fetească Regală, alb, brut

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Reporter: Auzim din ce în ce mai mult cuvântul „sustenabilitate”. Ce înseamnă și cum îl includeți în strategia BASF?

Gustavo Palerosi Carneiro: Sustenabilitatea este un element fundamental al strategiei noastre, unde ne dorim să fim recunoscuți drept lideri ai industriei.

Sunt patru piloni cheie ai sustenabilității, din punctul de vedere al BASF. Primul pilon este dezvoltarea de soluții pentru reducerea impactului negativ al agriculturii asupra emisiilor de gaze cu efect de seră. Pilonul numărul doi, vrem să dezvoltăm soluții durabile, care să crească mai rapid decât media pieței regionale, aducând la viață portofoliul nostru de cercetare și dezvoltare. Pilonul al treilea, vrem să dezvoltăm soluții digitale care să ajute fermierii să reducă utilizarea resurselor și să producă mai sustenabil/durabil. Pilonul al patrulea, asigurarea că produsele BASF sunt sigure pentru fermieri, mediu și consumatori.

În ansamblu, consider că sustenabilitatea este esențială pentru competitivitate și pentru a sprijini viitorul industriei agricole.

Reporter: Cum se aliniază strategia BASF cu tendințele actuale și cu previziunile viitoare din sectorul agricol global?

Gustavo Palerosi Carneiro: Agricultura, una dintre cele mai mari industrii de pe pământ, se schimbă fundamental. La fel ca în toate sectoarele economiei, fermierii vor trebui să adopte noi metode de gestionare bazate pe date și soluții digitale. Gândiți-vă cum ne-a schimbat viața inteligența artificială. De ce această inteligență artificială nu ar schimba și agricultura?

De aceea, BASF investește în agricultura digitală și monitorizează constant evoluțiile din industrie pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii.

Reporter: Cum poate BASF să sprijine fermierii să facă față schimbărilor climatice?

Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește impactul asupra mediului, agricultura este unul dintre principalii contribuitori la emisiile de gaze cu efect de seră, chiar după transport și producerea energiei.

Vestea bună este că putem reduce acest impact prin utilizarea eficientă a îngrășămintelor și prin inhibitori de nitrificare. Estimăm că în prezent putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30-40% pentru toate culturile, iar obiectivul nostru pe termen lung este agricultura cu emisii nete zero până în 2050. Dacă mă intebați cum reușim să ajungem la această valoare, încă nu știm. Dar facem progrese în fiecare an și asta ne entuziasmează.

Reporter: Pot fi produsele biologice o soluție durabilă și eficientă economic pentru fermierii din Uniunea Europeană?

Gustavo Palerosi Carneiro: În ceea ce privește agricultura ecologică, există o cerere pentru produse organice, iar unii consumatori sunt dispuși să plătească mai mult pentru ele. Deci, fermele organice pot fi profitabile.

Însă, cred că ar trebui să ne întrebăm dacă poate fiecare fermier european să cultive în sistem ecologic. Dacă o luăm spre această direcție mă tem că nu vom fi capabili să producem mâncare suficientă pentru o populație în creștere, o hrană care să fie și accesibilă pentru orice buzunar.

Prin urmare, este datoria noastră să reducem volumul pesticidelor în agricultură. Societatea își dorește asta. Vreau să merg acasă să-i spun familiei, soției mele, că noi contribuim la asta.

Astăzi, totuși, nu vedem soluțiile ecologice la același nivel și eficacitate cu produsele convenționale. Este datoria noastră să continuăm investițiile. Cred că nu ne putem muta cu totul de la produsele convenționale la cele ecologice. Dar, cred că vom trece la tranziții.

În agricultură, în protecția plantelor, avem o situație ca industria auto. Dacă întrebați astăzi despre mașini „poluează ele mediul”?  Răspunsul este da. Dar cât de mult mai poluează astăzi față de trecut? Cât de sustenabilă este o mașină astăzi comparativ cu acum zece ani? Mașinile sunt mult mai bune astăzi.

Este acesta sfârșitul dezvoltării? Nu, cred că putem fi și mai buni, iar BASF face investiții reale în găsirea de soluții care să contribuie, de exemplu, și la agricultura ecologică.

Reporter: Cât înseamnă UE din cifra de afaceri globală a BASF?

Gustavo Palerosi Carneiro: La nivel global, piața europeană reprezintă aproximativ un sfert, 25% din piața globală. Și, coincidență sau nu, UE reprezintă un sfert din afacerea noastră.

Așadar, aceasta este casa noastră, un cămin pentru BASF. Suntem o companie cu sediul central în UE și, în ciuda provocărilor, ceea ce pot spune clienților și fermierilor din UE este că suntem profund angajați în această regiune europeană pentru a aduce soluții care să îndeplinească cele mai înalte standarde impuse de autoritățile de reglementare.

Reporter: Cât investește BASF în inovație și cât durează până să scoată pe piață un produs nou?

Gustavo Palerosi Carneiro: Investim aproximativ 9% din veniturile noastre în cercetare și dezvoltare. În funcție de soluția despre care vorbim, procesul poate dura mulți ani.

Pentru a dezvolta un nou ingredient activ în chimie, poate dura până la 15 ani, de la primul concept până la momentul în care produsul este lansat pentru fermierii europeni. Uneori, chiar mai mult. Când vorbim despre semințe și trăsături genetice, de exemplu, dacă ne dorim o cultură rezistentă la boli sau, în cazul semințelor de legume, un gust diferit sau o culoare diferită, acest proces poate dura până la 20 de ani, dacă nu chiar mai mult.

Așadar, cercetarea și dezvoltarea sunt un angajament pe termen lung. Nu poți decide astăzi să fii o companie de cercetare și dezvoltare, iar mâine să renunți, pentru ca apoi să revii. Acest lucru definește generații întregi de lideri care continuă aceste proiecte. În BASF, spunem întotdeauna că obiectivul nostru nu este doar să obținem rezultate bune astăzi, ci și să lăsăm o adevărată moștenire pentru succesorii noștri, astfel încât aceștia să poată avea chiar mai mult succes decât noi. Cred că procesul nostru de inovații este mai promițător decât cel pe care l-am preluat. Acesta este un aspect important atunci când vorbim despre moștenirea unei companii de cercetare și dezvoltare.

Reporter: Ce ne puteți spune despre noile schimbări organizaționale din BASF, care va fi impactul pentru divizia de agricultură la nivel global, dar și în România?

Gustavo Palerosi Carneiro: Am anunțat că separăm entitățile juridice ale soluțiilor pentru agricultură de restul BASF și, în același timp, implementăm instrumente și sisteme concepute pentru a deservi cât mai bine piața soluțiilor pentru agricultură.

Așadar, ar trebui să ne așteptăm la o organizare mult mai diferențiată și personalizată, adaptată nevoilor noastre pentru a îmbunătăți relația cu clienții noștri.

Acest proiect a început anul trecut și ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, moment în care fiecare angajat al BASF Agriculture Solutions va lucra într-o entitate juridică dedicată în totalitate, iar toate înregistrările vor fi transferate în această entitate. Pentru clienți, pot spune că ar trebui să se aștepte la o organizație mai eficientă, iar planul este să nu existe întreruperi în această perioadă de tranziție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Strategia BASF este bazată pe creștere prin inovație. Cu peste 2,5 milioane de hectare acoperite local cu produsele companiei în 2024, BASF se angajează să livreze tehnologii avansate de protecție a culturilor și soluții sustenabile adaptate nevoilor specifice ale fermierilor din țara noastră, contribuind activ la dezvoltarea agriculturii din România.

„Inovația înseamnă să oferim fermierilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru o creștere sustenabilă, atât în prezent, cât și în viitor. Ne concentrăm pe livrarea de soluții eficiente și personalizate care să inspire succes la toate nivelurile”, a spus Gustavo Palerosi Carneiro, Senior Vice President BASF Agricultural Solutions EMEA & CIS, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la începutul unui eveniment din cadrul simpozioanelor de iarnă dedicate fermierilor, organizate în principalele regiuni agricole din România.

Soluții pentru provocările actuale

Seria de simpozioane de iarnă, lansată pe 14 ianuarie, anunță noua campanie BASF „Din dragoste pentru agricultură și pentru cea mai importantă meserie din lume” și include discuții deschise cu fermierii și experții din industrie. Împreună, aceștia împărtășesc perspective valoroase și complexe asupra contextului și provocărilor actuale cu care se confruntă piața agricolă din țara noastră: schimbările climatice, reglementările și cerințele tot mai mari pentru eficiență economică.

„Agricultura din România trece printr-o transformare continuă, iar obiectivul BASF este să ajute fermierii să atingă noi niveluri de productivitate, sustenabilitate și profitabilitate. Sunt onorat să îmi asum această responsabilitate și să contribui la succesul comunității agricole locale”, a declarat Gabor Krasznai, noul Country Manager BASF Agricultural Solutions România și Republica Moldova. Cu o vastă experiență în industria agricolă și în funcții de conducere în cadrul grupului BASF, Gabor Krasznai își propune să consolideze prezența locală a companiei și să sprijine fermierii cu soluții inovatoare.

Prin întărirea parteneriatelor, investițiile în soluții inovatoare și adaptarea la nevoile în schimbare ale fermierilor, BASF rămâne dedicat succesului acestora. În acest context, compania anunță lansarea pe piața românească a unui număr de 15 produse noi în următorii cinci ani, care să răspundă perfect provocărilor actuale cu care se confruntă fermierii. „Scopul nostru nu este să fim doar un furnizor pentru fermieri, ci un adevărat partener în călătoria lor către o creștere durabilă. Suntem mândri de evoluția noastră ca organizație și rămânem dedicați adaptării continue a portofoliului nostru pentru a face față contextului actual al agriculturii globale”, a subliniat Gustavo Palerosi Carneiro.

CITEȘTE ȘI: Conversații cu fermierii la simpozioanele de iarnă BASF 2025

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu data de 16 ianuarie 2024, compania BASF dă startul seriei de evenimente „Ce spun fermierii”. Simpozioanele de iarnă, dedicate agriculturii de top, se desfășoară într-un turneu național, care va ajunge în cele mai mari orașe din țară. Invitații speciali ai evenimentelor vor fi chiar noile produse BASF pentru protecția culturilor de floarea-soarelui, rapiță și cereale.

Simpozioanele de iarnă BASF 2024, adresate fermierilor, marchează startul noului sezon în agribusiness.

Primul show „Ce spun fermierii” este programat pentru 16 ianuarie 2024, la Mamaia, Constanța, iar următoarele evenimente vor avea loc astfel: Brăila - 19 ianuarie; Alexandria - 23 ianuarie; Giurgiu - 26 ianuarie; Călărași - 30 ianuarie; Craiova - 2 februarie; Iași - 6 februarie; Timișoara - 13 februarie; Oradea - 16 februarie.

Pentru mai multe detalii, accesați link-ul: https://www.agro.basf.ro/ro/evenimente/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Scriu aceste rânduri în Ajun de Crăciun, aruncând din când în când privirea pe geamul casei natale de la munte. Zăpada căzută peste noapte îmi oferă o stare de liniște și melancolie, care mi-a dat imboldul de a scrie textul care urmează și unde încerc să prezint cât mai fără implicare observațiile referitoare la unul dintre subiectele cele mai disputate în mediul agricol – noile tehnici genomice (NGT). Cred și sper că de fapt actorii implicați în acest proces ar fi trebuit ca fiecare, fără patimă și fundamentalism, să își prezinte poziția și argumentele, iar apoi decidenții să își asume răspunderea deciziilor.

Subiectul arzător, la care mă refer în rândurile ce urmează, îl reprezintă încercarea Comisiei Europene și a președinției spaniole de a trece un proiect de regulament privind noile tehnici genomice (NGT), încercare nereușită la acest moment, datorită opoziției unor țări (printre care România, Polonia, Ungaria, Croația și altele) sau a abținerii altora (cum ar fi Germania și Belgia).

O mențiune care este importantă pentru a avea o înțelegere cât mai clară, NGT-urile sunt tehnici de ameliorare, dar așa cum este formulat proiectul de regulament, dar și discuțiile purtate, bine sau rău, numele de NGT a fost transferat și asupra produselor care se vor obține în urma aplicării acestor tehnici, deci în concluzie așa cum avem formularea de reglementare la acest moment, NGT înseamnă tehnicile, însă și produsele obținute în urma aplicării acestor tehnici.

În general (mai puțin organizațiile ecologiste), peste tot în spațiul comunitar, aproape toată lumea este de acord cu faptul că NGT-urile trebuie acceptate, deoarece UE are o problemă de competitivitate din ce în ce mai mare cu restul zonelor agricole mondiale, cum ar fi America de Sud și de Nord, dar cu câteva observații care au generat apariția a două tabere beligerante.

Combatanții

Prima poziție ar fi cea a celor care consideră că piața NGT-urilor trebuie lăsată liberă, să fie permisă brevetarea (patentarea) procedeelor, dar și a genelor, nefiind necesară trasabilitatea acestor produse mai ales în cazul NGT 1 (care au sub 20 de modificări a unor nucleotide), aici regăsindu-se marile firme de semințe, o parte din fermieri care au opinii de liberalism absolut (adică piața trebuie lăsată liberă la modul absolut), o parte din clasa politică (fără a respecta neapărat doctrina lor) și o parte din cercetători, mai ales cei din structurile private.

A doua poziție consideră necesară implementarea NGT-urilor, dar fără brevetarea tehnicilor și a materialului genetic dincolo de cât asigură brevetele de soi/hibrid obținute prin sistemul UPOV, trasabilitatea NGT 1 și agrearea prealabilă a produselor pe terțele piețe, tabără care este reprezentată de activiștii de mediu, de organizațiile care reprezintă agricultura ecologică, de o parte a structurilor de cercetare, mai ales cele finanțate din fonduri de stat, dar și din mediul privat, cum ar cazul firmelor mici de ameliorare și o parte dintre fermieri, unde se regăsesc mai ales cei cu orientări care consideră că piața trebuie ferită totuși de libertățile extreme și nu în ultimul rând, o parte din clasa politică.

Legislația și problemele acesteia

Primul aspect care trebuie reținut ar fi modul cum definește Directiva 2001/18 organismele modificate genetic (OMG): „Orice organism, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin împerechere și/sau recombinare naturală”.

Actuala legislație solicită o analiză obligatorie de evaluare a riscului, etichetare, trasabilitate și monitorizare a organismelor modificate genetic și a produselor derivate. Legile nu interzic diseminarea OMG în mediul înconjurător și comercializarea produselor derivate din OMG, dar presupun o autorizare. Statele au dreptul, dacă doresc, să interzică cultivarea OMG, chiar dacă este autorizată la nivel european.

Ca o paranteză, cu toate barierele birocratice introduse în UE, se cultivă și la acest moment circa 150.000 ha de porumb MON 810, din care vreo 100.000 ha în Spania și 50.000 ha în Portugalia, și cred că experiența acestor state în ceea ce privește modul de coexistență și trasabilitate al produselor ar fi fost bine de analizat de cât mai multe țări, dar asta este.

Această definiție și legislație a stat la baza deciziei CJUE din 2018 care a considerat că propunerea noilor NGT ar constitui procedee și produse care ar trebui supuse legislației OMG, ceea ce a blocat pentru o perioadă procesul de cercetare în UE, iar clasa politică bruxelleză a luat în considerare necesitatea unei propuneri legislative care să reglementeze în mod distinct (unii îi spun dereglementare) noile tehnici genomice, astfel că în iulie 2023 au venit cu o propunere de regulament, dar discuții privind necesitatea acestuia existând de mai mult timp.

Analize, probleme, concluzii, dar cine se apleacă asupra lor?

În general, când sunt astfel de situații încerc să mă uit ce fac țările cele mai dezvoltate în domeniul agricol din spațiul UE și aici am în vedere în special Franța, dar și Belgia, Germania sau altele.

Astfel, Franța în anul 2021, înainte cu un an de a apărea propunerea de regulament a Comisiei Europene, a organizat în cadrul Comisiei de evaluare a deciziilor științifice și tehnice din cadrul Adunării Naționale (Parlamentul francez) o dezbatere și analiză amplă privitoare la noile tehnici genomice și unde au invitat reprezentanții industriei de semințe, ai institutelor de cercetare unde locul central l-a ocupat INRAE, apoi reprezentanți ai fermierilor ,,convenționali”, dar și cei reprezentând agricultura biologică, plus mulți alți invitați din diverse domenii, inclusiv din comitetul de etică privind cercetările.

Aici se impun câteva mici observații, dintre care prima este reprezentată de faptul că aceste consultări ar fi fost benefice dacă ar fi fost organizate și în România de către Comisiile de agricultură din Parlament, care ar fi putut să asigure un cadru de dezbatere, dar și acces la numeroase informații, inclusiv sau mai ales cele din partea autorităților.

Cred că în acest sens ar fi benefic ca pe viitor astfel de propuneri ale unor regulamente comunitare sa fie analizate în cadrul unor astfel de dezbateri, iar la final cum este firesc și normal decizia să aparțină autorităților desemnate prin lege, chiar dacă convin sau nu prin soluția adoptată. Nu trebuie uitat că în primăvară ministrul Daea a decis să meargă pe anumite formule din cadrul PNS agreate de anumite organizații profesionale și asta a fost. Că ulterior s-au dovedit un dezastru pentru fermieri, mai ales celebrele GAEC-uri, asta este altă discuție, dar în final asta este democrația.

Dar, mergem mai departe și trebuie reținut că Ministerul Agriculturii francez a cerut și un raport propriu (chiar dacă EFSA a făcut o analiză la nivel comunitar) către CTPS, unde între concluzii se arată și faptul că ,,Raportul evidențiază dificultățile de coexistență pe piață a soiurilor derivate din NGT și a soiurilor nederivate din NGT, din cauza în special a limitelor legate de detecție”.

O altă concluzie se referă la ,,acceptabilitatea societății care trebuie luată în considerare și trebuie să conducă la gândirea caracteristicilor a căror publicare ar oferi un beneficiu împărtășit pe scară largă de diferiții actori ai filierelor”. Astfel ar trebui să avem în vedere că obținerea unor varietăți de plante cu calități nutriționale deosebite pot convinge consumatorii să accepte aceste noi tehnici genomice.

Raportul subliniază că dezvoltarea NGT-urilor și a brevetelor ,,privind trăsăturile editate va duce la o consolidare a problemelor legate de proprietatea intelectuală. Problemele se referă în special la accesul la informațiile privind brevetele atașate soiurilor și accesul la aceste soiuri pentru programele de ameliorare”.

Ar fi meritat ridicată observația legată de faptul că în cadrul dezbaterilor europene, statele membre ar fi putut cere lămuriri Comisiei Europene legate de faptul că pe de-o parte introducem restricții și condiționalități din ce în ce mai numeroase (interzicere molecule pesticide, procent de pârloagă, procent de leguminoase, altele) care în ansamblul lor duc la reducerea randamentelor de producție și competitivității fermierilor europeni, dar pe de altă parte argumentăm prin recomandarea adoptării NGT necesitatea creșterii randamentelor pentru a asigura hrană țărilor sărace și a adaptabilității culturilor la schimbările climatice.

Însă, până la acest moment creșterea randamentelor culturilor prin folosirea NGT-urilor este invocată doar de anumiți politicieni, fără a fi susținută și de cercetători.

Principiile INRAE Franța pot fi o bază de discuție?

Întorcându-ne la subiect, o să prezint pentru început cele șase principii considerate de bază de către INRAE Franța și înscrise în viziunea oficială a institutului, prezentate în cadrul comisiei parlamentare de către doamna Carole Caranda, director adjunct cu cercetarea.

Primul principiu se referă la menținerea unei capacități de expertiză în concordanță cu misiunea de cercetare publică al INRAE. ,,Considerăm că se încadrează în misiunile noastre de cercetare publică și este responsabilitatea noastră socială de a explora beneficiile și limitele, dar și posibilele riscuri ale produselor derivate și utilizarea acestora”.

În continuare, trecând la al doilea principiu se arăta că ,, … acesta este evident, dar trebuie reafirmat. Aceste tehnologii sunt esențiale pentru dobândirea cunoștințelor. Editarea genomului permite pentru a explora variabilitatea genetică, funcția de studiu, reglarea și evoluția genelor. Această cercetare este esențială pentru îmbunătățire cunoașterii și înțelegerea vieții”.

Al treilea principiu se referă la utilizarea tehnologiilor de editare ale genomului în ameliorarea plantelor și unde sublinia că: ,,Evaluarea posibilităților oferite de această tehnologie este perfect legitimă și complementară instrumentelor tradiționale de ameliorare a plantelor”.

Celelalte trei principii se referă la desfășurarea experimentelor în conformitate cu reglementările europene și naționale, apoi principiul de deschidere a cercetării de realizare a unor proiecte în cadrul cercetării multidisciplinare și, dacă este posibil, multi-sectoriale.

Al șaselea principiu tratează problema proprietății intelectuale. Doamna Caranda arăta că: ,,INRAE ​​își reiterează atașarea la existența certificatul de soi de plante și la nebrevetabilitatea plantelor rezultate din editarea genomului”.

Despre principiul privind brevetarea, mai pe larg

Legat de ultimul principiu este de menționat că la nivel european pozițiile s-au mai schimbat de-a lungul timpului sau poate au fost greșit interpretate de unii comentatori (timpul va decide), dar cert este că în 2019 Copa Cogeca, cea mai mare organizație profesională a fermierilor și cooperativelor din Europa, afirma prin intermediul secretarului general Pekka Pesonen că: „Ne opunem oricărei forme de brevetare pentru gene de la plante și animale și trăsături genetice care pot fi găsite în natură sau obținute prin mutageneză. Depunerea de brevete pentru produse, trăsături sau gene derivate din tehnici de inginerie genetică ar trebui să fie posibilă numai pentru produsele care conțin ADN care nu poate fi găsit în natură și care nu pot fi obținute prin metode convenționale de ameliorare, obținere sau prin tehnici de mutageneză”. Motivul acestei opuneri îl reprezenta riscul definit ca fiind ,,…. catastrofal atât pentru fermieri, cât și pentru micii crescători și ar duce la o reducere a numărului de soiuri disponibile pe piață”.

Temerea este dată de faptul că din ce în ce mai mulți cercetători de pe diverse continente, dar și specialiști în domeniu, consideră că sistemul de brevete încurajează concentrarea pe piața semințelor în mâinile câtorva mari corporații, fiind poate principalul motor care stă la baza concentrării pieței de semințe certificate pentru agricultură.

În același spirit evaluează situația și CTPS (Comitetul Tehnic Permanent de Selecție a Plantelor de Cultivat) care consideră că ,,Pentru a elimina frâna brevetabilității trăsăturilor editate, care se pare că va prelungi munca amelioratorului pentru a se asigura că acesta nu se găsește în postura de contravenient, comisia consideră că ar fi oportun ca toți operatorii să decidă să nu solicite brevete asupra caracteristicilor editate”.

Doamna Catherine Regnault-Roger, profesor la Universitatea din Pau și membră a Academiei agricole franceze arată într-un material realizat în cadrul institutului Sapiens că, la acest moment, 80% din brevetele privind NGT-urile sunt deținute de americani și chinezi, iar europenii au sub 10%. Mai mult, dacă analizăm brevetele depuse în anul 2020 la WIPO (Organizația mondială privind drepturile de proprietate), 10.624 de brevete sunt depuse de China, urmată cu 8.800 de brevete de către SUA, 1.027 de brevete de către Franța și 2.048 de brevete de către Germania. De menționat că, aici sunt incluse și brevetele privind cercetările medicale pentru oameni și animale care sunt cele mai numeroase.

În schimb, este de menționat, așa cum afirma în cadrul dezbaterilor parlamentare din Adunarea Națională franceză, domnul Fabien Nogue, director de cercetare în cadrul INRAE, ,,cvasi totalitatea brevetelor privind NGT la plante în Europa sunt brevetate de Corteva”, care de altfel a depus o activitate susținută de prezentare a acestor tehnologii atât către delegațiile tuturor statelor membre de la Bruxelles, dar și în fiecare țară prin intermediul tuturor organizațiilor unde este parte sau în mod direct în vederea adoptării regulamentului privind NGT.

La cele menționate mai sus se impune a se prezenta și o probabilă contradicție în cazul propunerii de regulament care pe de-o parte asimila varietățile NGT 1 cu varietățile convenționale, care la acest moment nu pot fi brevetate decât ca varietăți (soiuri sau hibrizi) în sistemul UPOV și pot fi folosite în ameliorare fără a se putea invoca brevetabilitatea.

În același timp tehnologiile folosite pentru obținerea NGT 1 sunt folosite și în cazul NGT 2 și pot fi folosite și în cadrul obținerii unei noi generații de OMG, doar că în cazul celor două grupe din urmă brevetarea tehnologiilor este posibilă conform legislației actuale din UE.

Având în vedere cele de mai sus, apare contradicția următoare, o tehnică folosită la NGT 1 care nu poate fi patentată, dar care se folosește ulterior pentru obținerea unui NGT 2 se mai poate patenta, în condițiile în care un patent are în vedere inovativitatea și specificitatea, adică mai simplu spus nu trebuie folosit în alte situații?

Sau, în situația în care o tehnică folosită la NGT 2 sau OMG și care ulterior este folosită la NGT 1 mai este sau nu sub patent, cât timp la NGT 1 nu se permite brevetarea nici unei tehnologii?

Din păcate Comisia Europeană a complicat și mai mult lucrurile, intenționat sau nu, greu de spus, lăsând reglementarea modului de patentare inclusiv din aplicarea NGT-urilor pentru anul 2026, iar până atunci să ne descurcăm cu legislația existentă. Doar că în 2026 ce s-a patentat nu se mai poate anula, fiindcă legislația nu se aplică retroactiv.

Trasabilitatea între necesitate și oportunitate

Comisia Europeană în proiectul de regulament privind NGT-urile a inserat obligația ca în cadrul culturilor ecologice să nu se folosească nici un fel de varietate NGT, iar un al doilea aspect de reținut este dat că prin noile strategii Farm to Fork și Green Deal dorește să ducă suprafețele ecologice la 25% din suprafața agricolă a UE. Ori așa cum vom vedea în continuare, lucrurile sunt un pic antagoniste dacă nu se va interveni pentru clarificarea aspectelor neclare

Așa cum rezultă atât din studiul făcut de CTPS pentru Ministerul Agriculturii francez, cât și din intervențiile făcute de specialiștii de la INRAE, dar și din luările de poziție ale altor specialiști din alte țări, varietățile obținute din aplicarea noilor tehnici genomice nu pot fi detectate la acest moment în laboratoare, deci cum mai putem verifica marfa cu origine din producția ecologică, care așa cum știm cu toții este verificată pentru pesticide, dar ce facem cu NGT-urile?

Aici se ridică două aspecte, primul fiind cel datorat impurificării accidentale cu polen, lucru demonstrat în cazul unora din culturile OMG, situație care a impus existența unor distanțe de izolare (a se vedea acest aspect și în cazul suprafețelor de floarea-soarelui high oleic unde este aceeași problemă), iar a doua poate fi datorată unor impurificări voite cu NGT care pot conferi anumite rezistențe la boli și/sau dăunători, dar care neputând fi detectate, duc la încălcarea însăși a obiectivului de bază al agriculturii ecologice.

Normal că fermierii, mai ales cei din sistemul convențional, inclusiv eu, nu ne dorim trasabilitate, fiindcă înseamnă obligații birocratice suplimentare, dar întrebarea există privitor la garantarea calității produselor ecologice și așa cum am arătat este cauzată de un articol propus de Comisie în cadrul proiectului de regulament și trebuie rezolvat într-un fel sau altul, deoarece apoi ne vom trezi cu fel de fel de decizii ale CJUE care mai mult vor încurca decât ajuta. Doar că CJUE judecă în conformitate cu legislația existentă, bună sau rea.

Poate ar fi trebuit Comisia Europeană să reflecteze un pic dacă în loc să încerce o așa zisă de reglementare a NGT-urilor printr-un regulament separat, nu ar fi trebuit mai bine să schimbe definiția OMG din Directiva 2001/18 și să se aplice principiul din SUA unde definirea acestora se referă la produsul obținut și nu la tehnicile folosite.

În acest caz, simpla analiză și constatare ulterioară că tehnicile NGT nu duc la obținerea de OMG dădea drumul la aplicarea acestora (atât NGT 1 cât și 2) conform varietăților convenționale fără probleme și nu ar mai fi fost necesară o altă reglementare, dar este de menționat că s-ar fi aplicat restricții privind patentarea, care poate și asta ar fi încurcat.

Rețineri privind folosirea NGT?

În 2016, într-un interviu, domnul Arlo Thompson, directorul de cercetare al firmei Pioneer pentru Europa spunea „Folosirea CRISPR-Cas este ușoară, problema este identificarea locului exact unde se taie secvența de ADN. Putem să tăiem și să eliminăm acea secvență şi apoi să lăsăm planta să activeze procesele de reparare şi refacere a catenelor de ADN. Se pot face modificări, scoate, adăuga segmente, dar mai important este să știm foarte precis locul în care vrem să facem aceste modificări”.

Aceleași observații au rezultat și din raportul CTPS, care pornind de la acest fapt a enunțat o serie de rezerve potențiale, cum ar fi faptul că lipsa acurateței locului de tăiere a secvențelor de ADN poate duce și la apariția unor mutații nedorite și cu impact ulterior în expresia proprietățile plantelor respective, că este vorba de toxicitate nutrițională, sau asupra microbiotei din sol prin exudatele radiculare.

Mai mult, o altă rezervă potențială este despre pericolul diseminării în mediu a unor însușiri care se pot transfera natural la plante compatibile sexuat dar care sunt în același timp buruieni, astfel conferindu-le însușiri nedorite a exista la acestea.

Concentrarea și globalizarea industriei de semințe, între riscuri și oportunități

Într-o lucrare publicată de Phil Howard și Amos Stromberg se prezintă evoluția concentrării industriei de semințe între 1996 -2022, unde vorbim la acest moment de patru mari companii globale (care dețin și activități de pesticide) pe piața semințelor, acestea fiind Bayer (care deține printre altele Monsanto), Corteva (care are în portofoliu Pioneer), Sinochem care deține prin intermediul ChemChina compania elvețiană Syngenta și BASF care are și ea activități în domeniul semințelor în curs de dezvoltare și nu ar fi o surpriză dacă în viitor se va anunța o eventuală achiziție a unei firme de semințe. La acestea se mai adaugă firme specializate doar în semințe, precum germanii de la KWS, francezii de la Limagrain, japonezii de la Sakata și danezii de la DLF, firme care au în general cifre de afaceri între 0,5 și 1,4 de miliarde euro.

Mecanismul avut în vedere că a contribuit la stimularea concentrării activității este dat de situația în care un start-up înregistrează un brevet pentru un nou proces de inginerie genetică sau pentru o nouă plantă modificată genetic și nu o poate exploata fără să devină dependentă de una sau mai multe brevete deja deținute de companiile de semințe. Condițiile pentru obținerea dreptului de licență în general obligă micile companii să fie absorbite sau să semneze contracte de exclusivitate, dezvoltând corporațiile multinaționale încă și mai mult.

În același material invocat mai sus, doamna Catherine Regnault-Roger profesor la Universitatea din Pau arăta că datorită costurilor extrem de mari, doar giganții care au afaceri în domeniul pesticidelor și al semințelor gen BASF, Corteva, Bayer, Sinochem-Syngenta își pot permite să susțină financiar dosarele de reglementare în vederea obținerii brevetelor globale.

Aceste afirmații sunt susținute și de graficele de mai jos unde se observă că primele patru companii dețin circa 52% din piața globală de semințe și circa 62% din piața globală de agrochimicale (semințe și pesticide).

În loc de concluzii avem întrebări

Acest articol a încercat prezentarea și dezvoltarea pe scurt a observațiilor ridicate de diverse organizații sau guverne în raport cu propunerea de regulament, iar în opinia mea răspunsul trebuie să și-l dea fiecare fermier sau persoană interesată, iar ca întotdeauna politicul decide, că ne place sau nu. Dar în esență, întrebările care necesită soluționare ar fi următoarele:

Prima întrebare se referă la modul prin care se poate garanta coexistența între varietățile convenționale și cele NGT, mai ales în cazul agriculturii ecologice, unde fermierii intenționat sau nu, pot folosi NGT-urile, dar acestea nefiind detectabile, cum le vom identifica? Cum vom garanta consumatorului final care crede în aceste valori ale agriculturii ecologice că nu este înșelat?

Principiul bunei credințe există ce-i drept, dar în practică este dublat de metode de control care pot permite aplicarea după caz a justiției. Deci, dacă nu există până la acest moment metode de detectare a varietăților NGT, cum protejăm sectorul de agricultură ecologică, care în viziunea Comisiei ar trebui să ajungă la minimum 25% din suprafața agricolă comunitară? Este drept că nici trasabilitatea nu poate garanta 100% acest lucru, dar oare fără cât se poate garanta?

A doua întrebare, este pregătită agricultura europeană și nu numai, pentru rămânerea pe piață a doar 6-8 firme de semințe și cum poate fi protejat atât fermierul, cât și consumatorul final de abuzurile de poziție dominantă sau de cartel, așa cum constatăm și în alte domenii (cum ar fi domeniul cipurilor sau cazul petrolului)?

Acceptarea brevetelor în cadrul varietăților obținute prin metode convenționale, așa cum se doresc a fi asimilate și NGT 1, foarte posibil va duce la accelerarea concentrării firmelor de semințe.

Nu există nici un dubiu că toate aceste costuri care sunt percepute de fiecare autoritate implicată în aprobarea dosarului de reglementare, de fapt sunt niște impozite indirecte colectate de la populație în final. Doar că ulterior marja de profitabilitate a acestor firme poate deveni expresia unui abuz, în condițiile în care nimeni nu poate renunța la mâncare, deci va plăti cât se cere. Autoritățile au avut în vedere aceste aspecte și care pot fi soluțiile de contracarare a unor astfel de situații?

Poate ar trebui să ne aducem aminte de un exemplu recent din UE, când fabricile de îngrășăminte chimice datorită unor decizii greșite privitoare la aprovizionarea cu gaze și-au încetat activitatea, ceea ce a creat oportunitatea pe fondul războiului din Ucraina, ca toți furnizorii de îngrășăminte nord africani să își crească prețurile de circa trei ori în condițiile în care nu le-au crescut costurile, fără ca fermierii europeni să poată fi protejați.

Mai mult, trebuie să avem în vedere mai ales în cazul unor turbulențe geostrategice cum sunt acum în Ucraina sau Orientul Mijlociu, dar mâine pot fi în orice altă regiune, ce vom face dacă vom rămâne fără furnizori de astfel de produse, datorită poate blocări a lanțurilor de aprovizionare sau din orice alte motive? Oare experiența pandemiei nu ne-a învățat nimic?

În condițiile în care susținerea unor dosare de reglementare depășește posibilitățile unor firme de ameliorare mici și medii, dar se acceptă brevetarea, să se înțeleagă că viitorul acestor firme dar și al fermierilor mici nu mai există? Autoritățile sunt pregătite să-și asume aceste decizii?

Să înțeleagă firmele mici și mijlocii că viitorul lor este sumbru, iar toate afirmațiile legate de dezvoltarea și consolidarea clasei de mijloc sunt doar lozinci electorale pentru anumite momente, dar de fapt nu contează?

În încheiere, este foarte adevărat că decizia finală este luată de politic pe baza unor interese care pot fi sau nu aceleași cu ale interesului național, doar că activitatea de supraveghere a acestor decizii politice poate fi asigurată de toți factorii implicați, doar prin dezbateri largi, serioase, fără patimă și egoism și ce este mai important fără interese ascunse.

În rest numai de bine.

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura este într-o continuă schimbare, atât din punctul de vedere al legislației, cât și al instrumentelor și tehnologiilor care transformă acest sector într-unul smart. One Smart Spray este o nouă soluție de aplicare a produselor de protecția plantelor cu un nivel ridicat de precizie, care oferă fermierilor economii maxime de erbicide, fără a compromite controlul buruienilor. Tehnologia One Smart Spray a fost lansată pe 30 mai 2023, în cadrul unei demonstrații în ferma Sopema din localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Ialomița.

Parteneriatul inovator între companiile Bosch și BASF aduce tehnologia revoluționară One Smart Spray pentru prima dată în România. Țara noastră este a patra din Europa în care se introduce această tehnologie inovatoare, care dispune de un sistem inteligent care detectează buruienile în timp real și permite o economie substanțială a cantității necesare de erbicide.

Marian Tudor, inginer agronom Sopema, Mihail Kogălniceanu – județul Ialomița:

„Principiul este să stropim localizat pe culturi, să putem să aducem economie financiară, economie a produsului folosit, ceea ce e un plus pentru mediul ambiant, iar la final avem un produs mai sănătos. One Smart Spray este un echipament destul de nou, revoluționar, pe care îl testăm anul ăsta. Până acum, rezultatele sunt extraordinare.”

Joint-venture-ul One Smart Spray dintre Bosch și BASF a prezentat fermierilor români tehnologia și a făcut o demonstrație în câmp a funcționării echipamentului One Smart Spary. La evenimentul din ferma ialomițeană Sopema au participat aproximativ o sută de fermieri, proprietari de ferme cu suprafețe de peste o mie de hectare, alături de specialiști din cadrul BASF și Bosch.

„Noua soluție de aplicare inteligentă reprezintă un pas important în optimizarea utilizării produselor de protecție a plantelor. Această tehnologie se aliniază cerințelor și obiectivelor de reducere a pesticidelor din cadrul Uniunii Europene și, în același timp, contribuie la obținerea unor producții sustenabile”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Reducere cu 87% a cantității de erbicide utilizate

Tehnologia One Smart Spray este un instrument inteligent de aplicare a produselor de protecție a plantelor exclusiv asupra buruienilor, permițând economii semnificative de erbicide fără a compromite controlul acestora. Utilizarea acestei tehnologii a dus la o reducere cu 87% a cantității de erbicide utilizate, în funcție de gradul de îmburuienare.

Florian Velicu, specialist Bosch BASF Smart Farming:

„Echipamentul One Smart Spray are capacitatea de a diferenţia buruienile de plantele de cultură şi de a aplica erbicidul fix pe acestea. În urma cercetărilor realizate în colaborarea Bosch-BASF, a rezultat acest echipament care, de pildă în ferma Sopema, a avut capacitatea de a scădea cantitatea de erbicid aplicată pe hectar cu până la 90,75% pe o suprafaţă de aproximativ 116 hectare. Pentru ferma Sopema a însemnat o economie enormă, după cum ne-a zis Arnaud Perrein, administratorul fermei din județul Ialomița, de la Mihail Kogălniceanu. În momentul de faţă tehnologia One Smart Spray poate fi folosită în culturile de porumb, floarea-soarelui, soia şi sfeclă de zahăr, dar anul acesta avem în teste şi rapiţa, orzul şi grâul, cu o distanţă semănată între rânduri de minimum 25 cm. Este o tehnologie destul de simplă, avem un sistem de camere care filmează solul, avem un sistem de camere cu lumini pentru a creşte precizia şi detectarea buruienilor şi un soft inteligent care reacţionează la milisecundă în aplicarea erbicidului asupra buruienilor detectate. Este ceva extraordinar, pentru că pentru planta de cultură nu mai apare acea luptă pentru hrană şi pentru apă cu buruienile, şi după cum au fost ultimii ani unde cel puţin în zona de sud-est a României au fost ani destul de secetoşi, este un plus enorm pentru planta de cultură.”

Echipamentul utilizează sisteme complexe de camere video și inteligență agronomică pentru a detecta în timp real buruienile și pentru a aplica cu precizie erbicidele doar acolo unde este necesar. Prin conectarea la platforma Xarvio^® (Soluții de Agricultură Digitală - un brand al BASF Digital Farming GmbH), fermierii primesc informații și recomandări agronomice personalizate, hărți cu aria de răspândire a buruienilor și suprafața tratată, niveluri diferite de sensibilitate în funcție de cultură, precum și documentare și raportare automată a datelor.

Tehnologia One Smart Spray va fi disponibilă în România începând cu sezonul comercial 2023/2024, pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, rapiță și soia. Totodată, BASF a anunțat încheierea de acorduri comerciale cu producătorii de echipamente agricole AGCO, Dammann și CNH Industrial, pentru integrarea tehnologiei în liniile lor de echipamente de stropit.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 30 martie 2023, a avut loc, în județul Constanța, stațiunea Mamaia, etapa regională Oltenia și Dobrogea din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare sunt:

Vinuri albe

• Sauvignon Blanc 2022, sec, Crama Neptun

• Sauvignon Blanc 2022, sec, Domeniile Ovidiu

• Fetească regală & Tămâioasă românească 2021, demisec, Crama Vinaltus - Gama Picote

Vinuri roze

• Syrah & Cabernet Sauvignon 2022, sec, Crama Darie

• Cabernet Sauvignon 2021, demisec, Crama Hamangia

• Cabernet Sauvignon 2022, sec, Crama Viișoara

Vinuri roșii

• Negru de Drăgășani 2018, sec, Crama Avincis

• Merlot & Cabernet Sauvignon 2019, sec, Crama Alira

• Syrah 2020, demisec, Crama Graden

Cea mai frumoasă etichetă din etapa regională Oltenia și Dobrogea a fost votată „Negrini Sauvignon Blanc”.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 30 martie 2023, BASF a anunțat vinurile câștigătoare din regiunea Muntenia ale celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”.

Vinuri albe

• Fetească regală 2022, sec, Crama Bratu

• Fetească albă 2022, sec, Licorna Winehouse

• Fetească albă 2022, sec, Crama LacertA

Vinuri roze

• Cabernet Sauvignon & Fetească neagră 2022, sec, Domeniile Urlați

• Cabernet Sauvignon 2022, sec, Domeniile Valea Calugarească

• Busuioacă de Bohotin 2022, sec, USAMV - Stațiunea Didactică SDCDVP Pietroasa – Istrița

Vinuri roșii

• Fetească neagră 2019, sec, Casa Stanca

• Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Syrah & Merlot 2019, sec, Crama Vinalia,

• Fetească neagră 2019, sec, Cooperativa Agricolă Via Domnului

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Muntenia a fost votată „Truvai”, Merlot 2021, Crama la Conu’ Chiroiu.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Fiecare picătură de vin are povestea ei, iar cramele românești își spun povestea vinurilor la cea de-a opta ediție a concursului național „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Pe 23 martie 2023 a avut loc, la Oradea, etapa regională Banat și Transilvania din cadrul celei de-a VIII-a ediție a concursului „Povești cu vinuri românești”, iar vinurile câștigătoare sunt:

Vinuri albe

• Sauvignon Blanc 2022, sec, Crama La Salina

• Riesling Italian 2021, sec, Crama Corbuț

• Fetească Regală 2022, sec, Pivnița Savu

Vinuri roze

• Pinot Noir 2022, sec, Crama La Salina

• Cabernet Sauvignon & Merlot 2021, sec, Crama Corbuț

• Cabernet Sauvignon 2022, demisec, Crama Triterra

Vinuri roșii

• Cabernet Sauvignon 2021, sec, Domeniul Miranic

• Merlot 2018, sec, Crama Milo

• Merlot 2019, demisec, Reizer Wine

Cea mai frumoasă etichetă din regiunea Banat și Transilvania a fost votată „1251, Chardonnay”, de la Crama Podgoria Silvania.

Competiția inițiată de BASF se adresează viticultorilor care exploatează suprafețe de viță-de-vie sub 100 de hectare, înscrierile fiind gratuite, iar premiile, în valoare totală de 20.000 euro, sunt atractive și utile în activitatea din fermă.

Prima ediție a concursului „Povești cu vinuri românești” a avut loc în 2016, atunci fiind în competiție 240 de vinuri. În 2023, organizatorii se așteaptă să aibă peste 350 de vinuri provenind de la 100 de crame distincte.

Până la ediţia din acest an, „Poveşti cu vinuri româneşti” premia trei categorii, respectiv vinuri albe, roze și roşii. Începând cu ediția curentă, BASF lansează şi secţiunea vinurilor spumante, care se va desfăşura doar în cadrul etapei naţionale. În cazul acestei categorii vor fi luate în considerare spumantele din întreaga ţară, fără a exista o limită a suprafeţei cultivată cu viţă-de-vie. Producătorii vor putea înscrie toate tipurile de spumante.

Pentru vinurile albe, roze și roșii, concursul se desfășoară în patru etape regionale, urmate de etapa finală în care vor intra 36 de finalişti (câte trei câştigători pentru fiecare tip de vin din fiecare regiune). Astfel, jurizările sunt separate pentru regiunile Moldova, Muntenia, Transilvania şi Banat, Oltenia şi Dobrogea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html