Femeile deschise spre inovație care activează în agricultură au ocazia să-și asume rolul principal în tranziția practicilor mai sustenabile, care să asigure securitatea alimentară la nivel global a declarat Monica Sorribas, vicepreședinte de marketing pentru Europa la Corteva Agriscience, în cadrul evenimentului EWA Networking Online, organizat de EIT Food pe 9 decembrie 2021. EIT Food reprezintă o comunitate a inovării sprijinită de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.

Deschiderea sesiunii de discuții a fost făcută chiar de Monica Sorribas, cu subiectul „De ce avem nevoie de mai multe femei antreprenor în agricultură”. Participanții la dialog au considerat la unison rolul femeilor drept crucial, după ce Monica Sorribas a prezentat punctul de vedere al Corteva asupra atitudinilor femeilor din agricultură, rezumate în studiul Global Women in Agriculture.

Această cercetare la scară largă sugerează că, deși s-au înregistrat progrese, inegalitatea de gen rămâne o barieră pentru ca femeile din agricultură să își atingă potențialul maxim. În timp ce femeile care au participat la sondajul Corteva observă că în ultimii ani s-au înregistrat progrese, multe dintre ele sunt pesimiste în legătură cu acest aspect. „Dezvoltarea vieții femeilor din agricultură aduce beneficii tuturor: copiilor și familiilor care depind de ele, comunităților din care fac parte și societății în ansamblu”, a arătat Monica Sorribas.

Potrivit afirmațiilor sale, există argumente care demonstrează interesul crescut al femeilor pentru conservarea mediului. Accesul acestora la cele mai recente tehnologii și educația corespunzătoare privind inovațiile oferă o șansă importantă în tranziția către practici mai sustenabile. Adoptarea unei game largi de instrumente, cum ar fi tehnologiile de agricultură de precizie, SAT, genetica avansată, biopesticidele etc vor ajuta femeile să răspundă cererilor tot mai mari ale consumatorilor pentru alimentele produse în mod sustenabil.

De asemenea, pandemia a adus numeroase provocări, iar femeile trebuie să-și asume un volum de muncă suplimentar cu oportunități reduse de a gestiona echilibrul dintre viața profesională și cea personală. „Acum, mai mult ca oricând, trebuie să sprijinim femeile din mediul rural și să ne asigurăm că joacă un rol-cheie în procesul de redresare a agriculturii și a securității alimentare globale”, a comentat Monica Sorribas.

În cadrul evenimentului a fost evidențiată și Strategia de Sustenabilitate Corteva Agriscience 2030. Aceasta include 14 obiective ce urmează să fie atinse în următorii zece ani, bazate pe piloni-cheie: obiective în beneficiul fermierilor; obiective pentru resursele de teren arabil; obiective pentru operațiunile companiei; și obiective în beneficiul comunităților, cu responsabilizarea femeilor. Pentru a sprijini acest angajament, Corteva oferă o serie de programe pentru femei din întreaga lume, precum inițiativa TalentA în Europa, care asigură instruire în domeniul financiar și tehnic femeilor inovatoare din domeniul agricol. Peste 500 de femei fermier au beneficiat deja de programul TalentA din Spania, Portugalia, Ucraina, Rusia, România și Ungaria.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Produsul „Cârnații de Pleșcoi” dobândește denumirea de Indicație Geografică Protejată (IGP), potrivit anunțului făcut vineri, 4 octombrie 2019, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa citată precizează că a fost deja publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 27 septembrie 2019, în cadrul căruia „Cârnații de Pleșcoi” (IGP) au fost înregistrați ca produs de Indicație Geografică Protejată.

Ministerul de resort precizează că, potrivit procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție.

„Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, produsul «Cârnații de Pleșcoi» (IGP) dobândește denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 4 octombrie 2019.”, se menționează în informarea MADR.

Asociația pentru promovarea cârnaților de Pleșcoi, înființată în anul 2009, a solicitat protecția la nivel european, din dorința de a duce mai departe tradiția și de a păstra gustul autentic al cârnaților de Pleșcoi.

România avea, până la această dată, cinci produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - Indicație Geografică Protejată (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - Indicație Geografică Protejată (2018) și Telemea de Ibănești - Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de astăzi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Cârnați de Pleșcoi – Indicație Geografică Protejată.

La Comisia Europeană se mai află depuse documentațiile pentru încă cinci produse, în scopul dobândirii protecției europene, din care patru - pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană și un produs Salată tradițională cu icre de crap, pentru dobândirea protecției europene Specialiate Tradițională Garantată.

Produs regional de tradiție

Cârnaţii de Pleşcoi sunt cârnaţi afumaţi din carne de oaie şi vită. Proporția de carne de oaie este de minimum 55%, iar cea de vită de maximum 45%. Sezonier, toamna - iarna, carnea de oaie se poate înlocui, în proporție de maximum 10%, cu carnea de capră, fără a se modifica semnificativ proprietățile organoleptice.

Cârnaţii de Pleşcoi se fabrică şi se comercializează sub două tipuri: afumaţi şi crud-uscaţi afumați.
Ambele tipuri de Cârnați de Pleșcoi sunt iuţi, datorită ardeiului iute roşu din compoziţie. Aceștia au o suprafaţă curată, intactă și nelipicioasă, iar în secțiune au consistenţă legată, densă şi uniformă atât pe margine, cât şi în mijloc.

Cârnaţii de Pleşcoi afumaţi se prezintă sub formă cilindrică; şiraguri lungi, porţionate la dimensiuni de 15-18 cm lungime, cu greutatea de 40-50 de grame.

Cârnaţii de Pleşcoi crud-uscaţi afumați se prezintă sub formă aplatizată; şiraguri lungi, porţionate la dimensiuni de 15-18 cm lungime, cu greutatea de 25 -40 de grame.

Toate etapele procesului de producţie pentru obţinerea Cârnaţilor de Pleşcoi se desfăşoară în aria geografică delimitată.

Reputația produsului Cârnaţi de Pleşcoi şi dezvoltarea ulterioară a producţiei acestora poate fi atribuită faptului că este un produs regional de tradiţie. Reţeta a fost transmisă din tată în fiu, deoarece prepararea cârnaţilor şi valorificarea lor era principala sursă de venit a localnicilor din Pleşcoi.

Cârnaţii de Pleşcoi se disting de alţi cârnaţi din aceeaşi categorie prin gustul specific datorat combinaţiei dintre carnea de oaie/capră, vită, ardei iute, sare (amestec de sărare), usturoi şi cimbru. Gustul picant al Cârnaţilor de Pleşcoi este rezultatul unei combinaţii de usturoi, ardei iute roşu şi cimbru.

Pentru a celebra această specialitate, în România, se organizează, începând cu anul 2008, festivalul ,,Cârnaţilor de Pleşcoi”. Ediția a XII-a a acestui eveniment se va desfășura, anul acesta, în perioada 5 – 6 octombrie, în localitatea Berca, Buzău.

Indicație geografică protejată (IGP)

Indicațiile geografice permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor.

Indicația geografică protejată arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

În cazul vinului, aceasta înseamnă că cel puțin 85% din strugurii utilizați trebuie să provină exclusiv din aria geografică în care se produce efectiv vinul.