Săptămâna trecută, pe 19 septembrie 2024, Chrono Flex România a inaugurat noul sediu, care include magazin și birouri, lângă București, la Mogoșoaia (Ilfov). Parte a grupului Monnoyeur, compania Chrono Flex este prezentă de doi ani pe piața românească și de trei decenii în Franța, fiind specializată în repararea și întreținerea furtunurilor hidraulice.

Evenimentul de inaugurare a fost un bun prilej pentru a cunoaște misiunea ChronoFlex, reprezentanții companiei împărtășindu-le celor prezenți experiențele și arătându-le soluțiile dedicate nevoilor specifice ale fiecarui utilaj.

De trei decenii, un model

Chrono Flex este liderul francez în sectorul său specializat în repararea de urgență a furtunurilor. Având o cifră de afaceri de 54,5 milioane de euro în 2023 și angajând aproape 500 de angajați, Chrono Flex permite multor jucători din economia reală, precum: șantiere, construcții și lucrări publice, industrie și energie, comerț (inclusiv distribuție de masă), servicii publice (spitale), să-și continue activitatea.

Cu peste 150.000 de intervenții pe an în Franța, Chrono Flex operează în jurul a trei axe strategice: inovația, compania de învățare și abordarea CSR.

Prezentă deja în teritoriile franceze și în Elveția, compania Chrono Flex s-a stabilit în Polonia, România și Belgia de la integrarea sa în grupul Monnoyeur în 2021. Obiectivul este de a fi partenerul esențial al soluțiilor hidraulice pentru clienții săi, indiferent de brandurile din flota lor.

Ofertă completă pentru clienții locali

Aventura românească a început la București, extinzându-se în principalele mari orașe cum ar fi Cluj, Timișoara, Alba Iulia, Sebeș, Ploiești, Galați, Brașov. Tehnicienii pot răspunde nevoilor clienților lor datorită unei game largi de servicii și produse hidraulice.

Prezența flotei Chrono Flex 24/7, disponibilitatea pentru derularea procesului complet de intervenție prin demontare – confecționare – montare asigură cel mai bun serviciu pentru depanarea problemei hidraulice și repornirea producției pentru clienții săi.

Prin urmare, lansarea acestui nou sediu de la Mogoșoaia, cu showroom și birouri, marchează încă o etapă în aventura partenerului IPSO Agricultură, Chrono Flex.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 12 februarie 2020 are loc cea de-a patra ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box. Termenul-limită de înscriere a probelor în concurs este 31 ianuarie 2020, iar data primirii probelor este 7 februarie 2020. Locul de desfășurare este în centrul Capitalei, la Muzeul Țăranului Român, restaurant La Mama – Clubul Țăranului.

Concursul dedicat vinurilor ambalate la bag-in-box este organizat de compania Azoc-Star, partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în Franța.

Organizatorii se așteaptă să aibă la această a patra ediție 120 de probe înscrise în concurs. „Remarcăm o creștere semnificativă a consumului de vin ambalat la bag-in-box, precum și îmbunătățirea constantă a calității vinului astfel ambalat. Vinurile la bag-in-box care vor fi medaliate vor primi însemne aplicabile pe exteriorul cutiilor. Aceasta este o metodă de validare a calității, care va fi benefică atât consumatorilor, cât și comercianților. Obiectivul concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la bag-in-box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, a precizat Cătălin Costiniuc, reprezentantul Smurfit Kappa Bag-in-Box.

Concursul Național Vin Bag-in-Box este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume, Concours International Wine In Box, din Franța.

În urma evaluărilor, organizatorul Concursului Național Vin Bag-in-Box va oferi 33 de diplome (distincții). Dintre acestea, va selecta zece vinuri și le va înscrie la „Concours International Wine In Box” (Toulouse, Franța), care va avea loc anul acesta, în 20 martie. „De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, vom selecta zece vinuri dintre cele care au primit distincție și le vom înscrie la Concursul Internațional de Vinuri de la București, IWCB – VINARIUM, care se va desfășura în perioada 28 - 31 mai 2020”, a mai spus Cătălin Costiniuc.

În opinia reprezentantului Smurfit Kappa Bag-in-Box, pentru cramele din România participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că, în anii precedenți, atât în 2017, 2018, cât și în 2019, au fost producători români câștigători la concursul internațional din Franța”, a punctat Cătălin Costiniuc.

Vinurile ambalate la bag-in-box vor fi evaluate de două jurii. Unul este format din oenologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), persoane care au certificarea WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin. Acest juriu va desemna „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box” și „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”. Al doilea juriu va desemna „ Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box” și este constituit din consumatori și pasionați de vin.

Vinurile medaliate în 2019

La ediția a treia a Concursului Național Vin Bag-in-Box, desfășurată în februarie 2019, au fost înscrise 122 de vinuri, din care 54 albe, 25 roze și 43 roșii. S-au acordat 30 de medalii pentru „Cel mai bun vin bag-in-box”.

1. Crama Oprişor, Sauvignon Blanc, alb

2. Vincon, Fetească regală, alb

3. Alcovin, Muscat Ottonel, alb

4. Cramele Recaş, Fetească Regală, alb

5. Viile Budureasca, Fume, alb

6. Tata și Fiul, Chardonnay demisec, alb

7. Cotnari, Vin alb demidulce

8. Vinex Murfatlar, Elixir, Chardonnay & Pinot Gris, alb

9. Crama Oprișor, Blanc de Roumanie, alb

10. Crama Hamangia, Sauvignon Blanc, alb

11. Crama Oprișor, Rose de Roumanie, roze

12. Vinex Murfatlar, Elixir, Fetească neagră roze

13. Crama Delta Dunării, La Săpata, Băbească Neagră, roze

14. Domeniile Averești, Busuioacă de Bohotin+Merlot+Cabernet      sauvignon, roze

15. Crama Viișoara, demisec, roze

16. Vincon, vin roze

17. Tata și fiul, Fetească neagră & Cabernet Sauvignon, roze

18. Crama Hermeziu, Cabernet Sauvignon, roze

19. Casa Panciu, Cabernet Sauvignon, roze

20. Crama Viișoara, Cabernet Sauvignon, roze

21. Crama Gîrboiu, Fetească neagră sec, roșu

22. Crama Oprișor, Merlot, roșu

23. Viile Budureasca, Cabernet Sauvignon, roșu

24. Tata și fiul, Băbească neagră & Fetească neagră, roșu

25. Cramele Recaș, Merlot, roșu

26. Crama Gîrboiu, Merlot, roșu

27. Cramele Recaș, Cabernet Sauvignon, roșu

28. Jidvei, Drăgălașe păhărele, roșu

29. Cramele Halewood, roșu

30. Viti-Pomicola Sâmburești, Cabernet Sauvignon, roșu

În 22 martie 2019, a avut loc, la Toulouse - Franța, Concours International Wine in Box, unde au fost înscrise 329 de vinuri din Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Bulgaria, Chile, Spania, Franța, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, România, SUA. 

Organizatorul concursului din țara noastră, Azoc-Star a promovat în cadrul concursului internațional zece vinuri dintre cele câștigătoare la Concurs Național Vin Bag–in–Box: 5 albe, 3 roze și 2 roșii.

În urma degustării, juriul a hotărât acordarea unui număr de 96 de medalii pentru „Best Wine in Box”, printre care se numără și două vinuri românești: Dealurile Moldovei Fetească Regală (Vincon Vrancea) și Sarica Niculițel Muscat Ottonel Dry (Alcovin, Vinuri de Măcin).

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat că, în viitorul Program Național Strategic, fondurile din Pilonul II (dezvoltare rurală) vor fi direcționate pentru consolidarea fermelor de familie și transformarea fermelor de subzistență în ferme comerciale, ținând cont de aspectele proprii ale țării noastre.

„Am inițiat un proces de întâlniri cu țările din sud-estul Europei, cu o specificitate similară României, pentru a avea o abordare comună cu privire la acest subiect în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Referitor la problema plafonării, România consideră că fiecare stat membru ar trebui să fixeze nivelul acesteia, în funcție de particularitățile întâlnite”, a spus ministrul, cu ocazia unei întâlniri care a avut loc astăzi, 14 ianuarie 2020, la sediul MADR, cu ambasadorul Franței la București, doamna Michele Ramis.

Totodată, oficialul nostru guvernamental a precizat că dorește accelerarea procesului de convergență, astfel încât să fie reduse decalajele dintre fermierii români și cei din alte state membre în privința nivelului plăților directe. De asemenea, Adrian Oros a menționat că modelul francez al fermelor de familie reprezintă o sursă de inspirație pentru țara noastră, „problema menținerii oamenilor în mediul rural și a atragerii populației tinere către sat fiind tratată cu maximă seriozitate în contextul îmbătrânirii populației care lucrează în agricultură”.

În ceea ce privește discuțiile abordate cu ambasadorul Franței la București, subiectele principale au vizat: poziționarea celor două state în raport cu viitoarea PAC, plafonarea, actualizarea cooperării bilaterale în cadrul parteneriatului strategic între Franța și România, cu o atenție deosebită pentru zootehnie, cu accent pe sectorul bovin și cel ovin, specializat pe producția de carne de calitate. În cadrul întâlnirii, s-a vorbit și despre măsurile de mediu și climă, fermele de familie, stimularea asocierii, învățământul agricol și cercetarea – schimburi de experiență, convergența plăților directe, invitarea României de a se alătura inițiativei lansate de Franța „4 pe 1000: sol pentru securitate alimentară și climat” și stadiul la care se regăsește țara noastră cu privire la această inițiativă.

Michele Ramis, ambasadorul Republicii Franceze la București, a afirmat că domenii precum creșterea animalelor, cercetarea și învățământul sunt aspecte prioritare. Totodată, și-a exprimat disponibilitatea de a identifica modalitățile pentru rezolvarea priorităților comune, și, în egală măsură, a arătat deschidere din partea colaboratorilor săi pentru a aprofunda subiectele discutate în cadrul întâlnirii de la sediul Ministerului Agriculturii. 

Doi experți francezi pentru cooperare bilaterală au luat parte, pe 7 și 8 octombrie, la un eveniment de formare, la care au participat 58 de directori de licee agricole, în vederea organizării și coordonării stagiilor de practică pentru elevi.

Cei doi experți sunt Paul Ménard, profesor la Liceul Horticol Lyon Dardilly și coordonator al rețelelor de cooperare internațională pentru România și Bulgaria, și Stéphane Vrevin, expert tehnic internațional francez, atașat pe lângă Ministerul român al Educației Naționale. Aceștia au fost cooptați în acest proiect de Ambasada Franței în România, prin intermediul consilierului agricol regional pentru România și Bulgaria, Marie Luce-Ghib.

Cele 58 de licee agricole care au beneficiat de expertiza franceză sunt cele incluse în programul de finanțare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), program care a fost lansat la începutul acestui an școlar și care își propune să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi spre învățământul agricol, pentru a asigura forță de muncă tânără în agricultură.

În Franța, învățământul agricol se află sub tutela Ministerului Agriculturii și include 807 instituții de învățământ, cu 138.363 de elevi înscriși, și cu o rată de promovabilitate de 87,2%.

În Franța există o rețea dedicată colaborării cu România, gestionată de Paul Menard, care federalizează acțiunile întreprinse în Hexagon de către unitățile de învățământ agricol. Scopul său este de a consilia și de a pune în contact actorii francezi care lucrează cu România. Rețeaua franceză acționează în beneficiul creării și dezvoltării unor parteneriate puternice și de durată, care să conducă la operațiuni ce vizează schimburile de cursanți sau /și personal tehnic implicat în formarea agricolă, în cadrul programelor de mobilitate colectivă sau individuală.

De asemenea, rețeaua colectează și diseminează informații despre țară, precum date practice despre programele de mobilitate, despre funcționarea sistemelor de învățământ, date agricole etc., de la instituțiile membre. Totodată, rețeaua răspunde solicitărilor de colaborare din învățământul secundar sau superior din România, cum este cazul evenimentului desfășurat pe 7 și 8 octombrie la București.

„Rețeaua România” din Franța este constituită din instituții de formare agricolă din învățământul secundar, de exemplu licee agricole, din învățământul superior, precum școli de inginerie, și BTS și din domeniul formării continue pentru adulți, inclusiv ucenicii. Aproximativ 180 de unități agricole franceze au derulat deja un proiect sau o acțiune de cooperare cu România.

Această formare este rezultatul discuțiilor începute în cadrul unui schimb de experiență din Franța și continuate apoi cu Ambasada Franței în România și MADR, în cadrul parteneriatului strategic semnat între cele doi țări.

În luna aprilie 2019, Fundația World Vision România a organizat, în cadrul programului „Mândru să fiu fermier”, o vizită de studiere a învățământului agricol din Franța, țară în care educația agricolă este a doua cea mai importantă filieră după cea teoretică din sistemul educațional național. Au participat licee implicate în program, reprezentanți ai MADR, ai Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Federația GAL-urilor din România.

„Pregătirea profesorilor de liceu agricol este esențială dacă vrem să avem specialiști și fermieri de succes în viitor. În condițiile în care, pentru predare, profesorii se ghidează după manuale din anii ʼ80 sau ʼ90 - singurele disponibile -, este extraordinar să avem sprijinul Franței, țară cu un sistem de învățământ agricol extrem de performant. Cred că este un început bun pentru liceele agricole din România. Pe de o parte, avem implicarea Ministerului Agriculturii pentru asigurarea bazei materiale și, pe de altă parte, acest transfer de know-how generat de colaborarea cu experți și licee agricole din Franța”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager Agricultură și Dezvoltare la Fundația World Vision România.

Evenimentul a avut loc în aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” și a reunit directorii celor 58 de licee agricole recent incluse în programul de finanțare al MADR. Au participat: Maricel Floricel Dima, Ministru Secretar de Stat, și Gheorghe Lăcătușu, Consilier superior - MADR, Felicia Săndulescu și Cecilia Crăciun – Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), precum și Paul Ménard, Stéphane Vrevin, experți francezi în cooperare bilaterală, și Marie-Luce Ghib, consilier regional afaceri agricole - Ambasada Franței în România.

Investițiile majore din sectorul agricol au generat o performanță spectaculoasă, agricultura românească făcând paşi majori spre modernizare, ale cărei efecte se văd în producţiile tot mai mari, au anunțat analiştii KeysFin printr-un raport, aceștia adăugând că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie.

„S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, se precizează într-un comunicat KeysFin de marți, 30 octombrie 2018.

Specialiștii companiei citate mai precizează că țara noastră înregistrează, în 2018, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Producţia record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de opt miliarde de euro, susţin experţii de la KeysFin, într-o analiză privind evoluţia businessului din acest sector.

„Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane de tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. Asta înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut”, se arată în documentul postat.

Opt miliarde de euro, cifra de afaceri în agricultură

Conform analizei, în agricultura românească activează în prezent aproximativ 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.

Datele KeysFin arată că afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% raportat la 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei.

„Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, susțin experţii.

Dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.

În plus, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

„Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Costul mediu per angajat în agricultură în 2017 - 3.540 lei

Același document relevă faptul că numărul angajaţilor din agricultură s-a majorat cu șase procente faţă de 2013, până la un total de 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Anul trecut, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

„Şi în acest sector, ca şi în alte domenii ale economiei, criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul. În acest context, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult”, explică analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare, cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de Promat Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutions Network SRL (284,2 milioane lei).

În top 5 crescători de animale, Smithfield România SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA, cu 531,5 milioane lei, Agrisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).

2018 – numărul insolvențelor a crescut

Documentul publicat de compania citată mai arată, de asemenea, că sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar.

„De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar”, se mai scrie în comunicat.

Analiza KeysFin arată că, după construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017), mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017).

„Sunt semne că multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Relevant este şi faptul că datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei sunt restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp, ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017”, precizează specialiștii.

Potrivit analiștilor, chiar dacă pe ansamblu evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţă partenerilor de afaceri.

„În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidentelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

Pentru a fi în continuare competitivi, fermierii români trebuie să acceseze ultimele tehnologii

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate.

Experţii susțin că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie sa apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii, subliniază analiştii.

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050 patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.

Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.

Precipitațiile consistente din punct de vedere al cantităților căzute, precum și episoadele de ger din ultimele săptămâni au lăsat în urmă condiții neuniforme de dezvoltare a culturii de rapiță în statele membre ale Uniunii Europene, însă pierderile previzionate de specialiști până la acest moment sunt interpretate la forma că totalul recoltei din această vară ar urma să fie unul de nivel mediu.

„Viziunea noastră este că recolta de rapiță a UE ar urma să atingă un nivel mediu sau să fie una care să depășească ușor acest prag”, a declarat Benoit Fayaud, specialist Strategie Grains, citat de Reuters.

„Dezvoltarea culturii (n.r. - de rapiță) este întârziată. Suntem însă optimiști în condițiile în care vremea caldă previzionată pentru perioada următoare va ajuta la înflorire și la dezvoltarea generală a plantelor”.

O vreme mai caldă și mai însorită, previzionată pentru această săptămână în Franța, ar urma să susțină intrarea plantelor de rapiță în etapa de înflorire, chiar dacă unele din ele au suferit în urma atacului puricilor cerealelor (n.r. - în acest caz Phyllotreta vittula) susținut de o toamnă blândă și de un exces de umiditate din iarnă, a mai adăugat Fayaud.

Media precipitațiilor căzute în luna martie 2018, în Hexagon, s-a situat la un nivel mai mare decât media pe sezon cu 60 de procente, fapt care a dus la băltiri în multe din parcelele însămânțate cu rapiță.

Cu toate acestea, previziunile Strategie Grains cu privire la recolta 2018 de rapiță a Franței sunt de stabilitate, în condițiile în care producția de anul trecut care a totalizat 5,3 milioane tone. Și vorbim în acest caz de stabilitate ca urmare a echilibrului generat de un nivel mai mare al însămânțărilor în comparație cu randamente estimate mai mici.

În Germania, așteptările cu privire la producție sunt de reviriment față de un an 2017 slab, ca urmare a urmare a absenței prezenței relativ scăzute a înghețului la sol.

„Sunt anumite zone din nordul și estul Germaniei unde sunt semne că rapița a fost afectată de îngheț, ca urmare a frigului tardiv, însă la nivel național, cultura ar urma să atingă un nivel rezonabil de productivitate”, a precizat la rândul său un analist german, citat de aceeași agenție internațională de presă.

„Randamentele nu vor fi fantastic de mari în acest an, însă ar trebui să atingă un nivel decent la nivelul întregii țări”.

Asociația Cooperativelor Agricole din Germania previzionează la rândul său că totalul producției de rapiță a țării ar urma să atingă în acest an un nivel de 4,67 milioane tone, în creștere cu 9,5 la sută față de 2017, dar în scădere față de media cincinală de 5,2 milioane tone.

În Polonia, recolta totală de rapiță ar urma să scadă cu 19 la sută până la un total de 2,26 milioane tone, ca urmare a diminuării suprafețelor semănate și a impactului episoadelor de frig sever care și-au făcut simțită prezența în regiunile nordice și centrale, potrivit aprecierilor lui Wojtek Sabaranski, specialist agribusiness la Sparks Polska.

„Pierderile cauzate de îngheț la rapiță este destul de severă în zonele menționate, în condițiile în care, local, nivelul distrugerilor este de 20-25 din totalul plantelor”, a mai adăugat polonezul.

„Starea culturii de rapiță din sudul țării, sud-vest și sud-est este mult mai bună, în condițiile în care vremea este mai blândă cu aceasta”.

În ceea ce privește situația din Marea Britanie, acolo, ca urmare a vremii umede și reci, riscul de afectare a culturii de rapiță este în creștere.

„Suntem cu mai bine de o lună în urmă în ceea ce privește dezvoltarea culturii de rapiță. De aceea, sunt motive să ne temem că vom pierde potențial de producție”, a adăugat Jack Watts, consultant-șef, departament culturi combinte, din cadrul Național Farmers Union.

Condițiile de umezeală au împiedicat aplicarea fertilizanților, fapt care ar duce la o vulnerabilitate și mai mare a plantelor la vremea nefavorabilă prognozată pentru lunile următoare, a precizat britanicul.

Potrivit unui studiu privind intențiile de orientare privind culturile agricole, condus de Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB) din Marea Britanie, însămânțările la rapiță au crescut față se anul agricol anterior cu 11 procente, până la un total de 622.000 hectare, fapt care ar duce la finalizarea unui cincinal de declin.

În ceea ce privește România, singurele informații privind cultura rapiței sunt cele de la ANM. Astel, potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 14-20 aprilie 2018, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (5-16 frunze), precum şi apariţia inflorescenţelor, local în vestul şi sud-estul ţării.

Conform Jurnalului Agricol al ASAS, valabil la data de 12 aprilie 2018, în ceea ce privește culturile de grâu, orz și rapiță, starea de vegetație pentru această dată relevă că stadiile de dezvoltare sunt devansate față de anii precedenți.

„Procesul de înfrățire la cerealele de toamnă care a fost favorizat de condițiile agro-meteorologice din zilele precedente va fi încetinit datorită reducerii umidității stratului superficial de sol și a concurenței dintre frați. Creșterea în înălțime a plantelor se va accelera treptat”, se mai menționează în document. „Atac de boli și dăunători - condițiile au devenit favorabile și pentru majoritatea insectelor dăunătoare, dar pe moment situația pare să se încadreze în limitele obișnuite pentru această perioadă a anului. Pierderi – Staționar”.

La nivelul lunii februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza că starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării.

„(...) Avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, afirma ministrul cu mai de o lună în urmă.

O veste care îi determină pe competitorii Franței pe piața cerealelor să-și ascută săbiile este și cea potrivit căreia starea culturilor agricole din Hexagon s-a degradat în așa măsură, încât a atins cel mai slab nivel al ultimilor patru ani, cu puțin timp înainte ca o scădere bruscă a temperaturii să fie înregistrată pe teritoriul celui mai mare producător de profil din blocul comunitar.

Potrivit estimărilor analiștilor Biroului agricol FranceAgriMer de vineri, 2 martie 2018, 83 la sută din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu moale erau în condiții bune și excelente la nivelul zilei de 26 februarie a.c., în scădere față de nivelul de 85% înregistrat cu o săptămână și de cel de 93 la sută înregistrat cu un an în urmă.

Acestea sunt cele mai mici niveluri ale calității bune și excelente ale culturii cerealelor, față de cele înregistrate în anul 2014.

Săptămâna trecută, un val de frig și-a pus amprenta inclusiv asupra suprafețelor agricole din vestul Europei și a generat temeri printre cei din sector că va exista un impact negativ asupra culturilor de cereale. Asta, chiar dacă analiștii agribusiness nu prevedeau o foarte mare influență a frigului asupra culturilor agricole din Hexagon, ci afirmau că situația ar fi chiar benefică, prin diminuarea impactului dăunătorilor și al bolilor asupra culturilor.

În cazul orzului de toamnă, FranceAgriMer a precizat prin vocile sale autorizate că 80 la sută din cultură se afla în stare bună și excelentă la nivelul zilei de 26 februarie 2018, față de nivelul de 82% calculat cu o săptămână în urmă, respectiv de 90 de procente, înregistrate în aceeași zi a anului trecut. În plus, 77 la sută din suprafețele însămânțate cu grâu dur se află și ele în condiții bune și excelente, față de 79% cât se înregistrau cu o săptămână în urmă, respectiv față de 82 de procente cât se estimau în aceeași zi a anului trecut.

Orzul de toamnă și grâul dur ocupă și ele poziții slabe, cele mai mici înregistrate din 2014 încoace.

Însămânțările la orzul de primăvară continuau, la data de 26 februarie 2018, atingându-se un nivel de 17 procente din total, însă se află în urmă față de cel din 2017.

Schisma dintre autoritățile statului român și retailerii care activează pe piața autohtonă se adâncește, ca urmare a sesizării Consiliul Concurenţei de către Ministerului Agriculturii în privinţa scumpirilor apărute la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, în timp ce în Franța, fermierii, procesatorii și marii comercianți se apropie și semnează un acord de îmbunătățire a relațiilor de pe lanțul alimentar, în principal de asigurare a „prețului corect” plătit fermierilor pentru marfa lor.

Așa numită Cartă de Angajament reprezintă o parte dintr-o acțiune mai amplă de revizuire a efectelor și implicațiilor politicii „de la furcă la furculiță” promisă de președintele Emmanuel Macron și menită să mai diminueze din presiunea resimțită de fermierii din Hexagon. Nu o dată, aceștia din urmă s-au plâns că au fost afectați de marjele mici și de războiul prețurilor cu retailerii.

Marea majoritate a retailerilor care operează în Franța, au semnat carta la sediul Ministerului francez al Agriculturii, anunță Reuters. Vorbim în acest caz de Carrefour, Casino, Auchan și rețeaua nelistată Leclerc care au și anunțat că resping semnarea acordului.

De cealaltă parte se regăsesc în principal cooperativele agricole franțuzești, grupurile de producători de alimente, asociațiile de fermieri și reprezentanți ai industriei.

Luna trecută, Macron a făcut publice unele măsuri pe care președintele francez le va pune în aplicare, ca parte a unei noi legislații alimentare. Însă, un act normativ complex nu este așteptat să apară mai devreme de anul viitor, după definitivarea negocierii prețurilor pe lanțul alimentar care tocmai a fost declanșat în Hexagon.

Una dintre măsurile agreate marți, 14 noiembrie 2017, este și aceea de fixare a prețurilor de către producători, acțiune bazată pe cele existente deja în piață și coroborate cu costurile de producție. Produsul final ar urma să fie preluat de către procesatori și de către furnizori și dat mai departe retailerilor.

„Dacă un producător de unt vine la noi și ne comunică faptul că prețurile laptelui s-au majorat cu 30 la sută, ne asumăm că vom prelua majorarea”, anunță un putător de cuvânt al Auchan, citat de Reuters. „Va însemna asta că majorarea de preț ar urma să fie pasată consumatorilor? Nu neapărat”.

Anul trecut, o treime dintre producătorii agricoli din Franța au câștigat mai puțin de 350 de euro pe lună, anunță la rândul său Asociația de Asistență Mutuală Agricolă, menționând totodată că acest nivel reprezintă la rândul său o treime din venitul minim net garantat.

Asociațiile profesionale ale fermierilor au întâmpinat înțelegerea cu brațele deschise, însă precizează că este nevoie în continuare de o lege mai amplă care să includă promisiunile lui Macron, cum sunt și prețurile minim garantate, dar și limitarea promoțiilor și tendința de a pasa greutățile pe umerii fermierilor.

„De unele singure, bunele intenții nu pot transforma ani de zile de relații dezechilibrate în termeni de negocieri comerciale”, a precizat Coop de France, organizație care aduce la un loc 2.600 de cooperative agricole și care face apel la Guvernul de la Paris să-și asume mai multe măsuri de susținere a producătorilor agricoli din Hexagon.

În România avem altă abordare în ceea ce privește marii comercianți

Pe fondul scumpirilor înregistrate în ultima perioadă la alimente, în special la ouă, carne şi produse lactate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a sesizat Consiliul Concurenţei. Și asta deoarece, spun guvernanții, analizele efectuate de instituția guvernamentală nu ar fi scos în evidenţă motive obiective care să determine majorări de preţuri, iar instituţia nu are instrumente şi prevederi legale pentru a interveni pe piaţă.

„Am sesizat Consiliul Concurenţei pentru a analiza situaţia pe care am găsit-o în piaţă în această perioadă, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la ouă, lapte, produse din lapte - şi aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am făcut am constatat că nu sunt motive obiective care să determine creşterea de preţuri. Cerem sprijinul Consiliului Concurenţei pentru a vedea dacă nu cumva sunt elemente care vizează o înţelegere între comercianţi, pentru că altfel nu se explică. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresă oficială către Consiliul Concurenţei în care solicită instituţiei să analizeze scumpirea alimentelor”, a precizat Petre Daea pentru Agerpres.

Șeful MADR ar fi vizitat în aceasta perioadă mai multe pieţe şi magazine din Bucureşti şi ar fi constatat „anomalii şi lucruri de neînţeles”, în condiţiile în care nu au fost înregistrate creşteri în costurile de producţie, însă preţul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

„Am mers în pieţe şi în magazine şi am văzut care sunt preţurile la raft. Ne-am dus la producători ca să vedem care sunt costurile de producţie şi dacă în costuri au apărut modificări, ca urmare a scumpirii vreunui element ce compune costul de producţie şi am constatat că nu există. Poate doar acele mici modificări care apar în fiecare an, când temperaturile scad, dar care nu justifică scumpirile din piaţă. De aceea, am solicitat Autorităţii de Concurenţă să facă o analiză, pentru a vedea dacă nu sunt alte cauze, întrucât Ministerul Agriculturii nu are instrumente şi nici prevederi legale pentru a interveni pe piaţa. Este o preocupare a mea, pentru a descifra cauzele scumpirii alimentelor, în condiţiile în care nu sunt creşteri pe costurile de producţie. De exemplu, carnea de porc a scăzut la producători, iar la raft creşte. Oul pleacă de la producător cu 36 de bani şi ajunge la raft cu un leu, iar la unt este o situaţie similară. Sunt anomalii şi lucruri de neînţeles”, a explicat ministrul Agriculturii.

Cu un preţ pe pieţele europene mai mult decât dublu faţă de 2016, untul s-a scumpit şi în magazinele din România, fie că vorbim despre branduri locale, fie că alegem produse de import. O tonă de unt se comercializează în prezent cu circa 6.500 de euro la nivel european, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, spre exemplu, când tona se comercializa cu aproximativ 3.000 de euro. Trendul se vede deja pe rafturile magazinelor, inclusiv cele din România, unde pachetul de 200 de grame de unt românesc cu o concentraţie de 82% se apropie sau chiar trece de pragul de 10 lei.

Controale la retaileri au mai existat în România. Într-un raport al Consiliului Concurenței dat publicității în septembrie 2009 asupra investigației declanșate pentru sectorului comercializării produselor alimentare se preciza că, cităm: „Având în vedere necesitatea creării unei imagini de ansamblu asupra sectorului comercializării produselor alimentare, prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 97 din 18.03.2008, s-a dispus declanşarea unei investigaţii pentru analizarea sectorului comercializării produselor alimentare, în temeiul prevederilor art. 26, lit. g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată”.

Analiza a cuprins perioada 2005-2008, iar acolo unde lipsa datelor a reprezentat un impediment, analiza s-a oprit la nivelul anului 2007, interval de timp suficient de lung pentru a permite observarea unor evoluţii si analiza unor tendinţe.

La acea oră, una dintre cele mai importante concluzii ale raportului era și aceea conform căreia „ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, că au o atitudine inflexibilă, că întârzie plata facturilor, că delistează în mod nerezonabil, că blochează livrările, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite, că solicită discounturi retroactive etc.”.

Nu în ultimul rând, în document se mai preciza că „în unele cazuri, retailerii au reuşit impunerea în contracte a unor clauze care le permit, în situaţia în care marfa achiziţionată de la furnizor nu se vinde, să returneze marfa către furnizor. Într-o astfel de situaţie, nu mai are loc transferul riscului către retailer odată cu transferul dreptului de proprietate asupra mărfii, furnizorul suportând întregul risc al nevânzării, o situaţie aparte în dreptul comercial”.

Demersul de atunci s-a soldat cu decizia Consiliul Concurenţei de modificare a O.G. nr. 99/2000, sens în care se propunea, în baza art. 26, lit. l) din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, abrogarea art. 17, referitor la interzicerea vânzării în pierdere.

„A interzice vânzările sub costul de achiziţie poate însemna, din punct de vedere economic, a interzice transferul de bunăstare către consumatorul final. În unele cazuri, datorită puterii de negociere superioare, comercianţii presează obţinerea unor preţuri de achiziţie mai mici sau a unor avantaje financiare. În condiţii normale, de concurenţă efectivă în aval, aceste avantaje se transferă la nivelul consumatorilor. Impunerea unui prag valoric sub care să nu se vândă nu înseamnă altceva decat a bloca transferul de bunăstare către consumator, ultima verigă devenind astfel comerciantul, şi nu consumatorul final.

Pe de altă parte, vânzările în pierdere nu sunt doar apanajul marilor operatori cu amănuntul. Dimpotrivă, acestea pot fi utilizate de către competitorii mai mici sau specializaţi, care, în competiţia cu marile mărci de pe piaţă, pot considera mai viabil economic acordarea unor discounturi suplimentare decât angajarea unor cheltuieli masive de publicitate în mass-media”, se mai preciza în raport.

Fermierii români, în pierdere!

Într-un comunicat de presă remis la redacție vineri, 17 noiembrie 2017, președinta Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) acuză retailul care activează pe piața autohtonă că au practici comerciale împotriva consumatorului român, cu scopul de maximizare a profiturilor.

Ei solicită intervenţia autorităţilor în contextul în care produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni însă ajung la consumator cu preţuri foarte mari.

„În ultimele 60 de zile, preţul cărnii de porc a scăzut cu circa 30% la poarta fermei. Astăzi fermierii vând cu 4,9 lei/kg la poarta fermei - cu mari presiuni din partea retailerilor pentru noi scăderi de preţ! Preţul la carnea de pasăre a scăzut la poarta fermei cu aproximativ 20% în timp ce preţul la carnea de vită se menţine stabil, dar cu tendinţe de scădere. Pentru sectorul de producţie ouă, cererea este foarte mare, dar preţurile au crescut la fermieri cu circa 26%, nu cu 100%, în timp ce laptele şi produsele lactate au preţul nemodificat la producător”, se menționează în documentul celor de la ACEBOP.

Reprezentanții asociației afirmă că „jocurile” pe care marile lanțuri de magazine le fac astăzi vor genera scăderi ale consumului și adâncirea problemelor fermierilor. Aceștia mărturisesc că prețul unui kilogram de carne stabilit de producător este mai scăzut decât cel din aceeași perioadă a anului 2016.

„Solicităm autorităţilor responsabile să intervină de urgenţă şi să facă lumină în această situaţie, care pentru noi, fermierii, este de neînţeles. Produsele obţinute în România se vând mai ieftin decât în urmă cu câteva săptămâni şi totuşi, mai departe, acestea ajung la consumatori cu preţuri foarte mari. Astăzi noi, fermierii, vindem sub preţul de producţie!”, se mai precizează în comunicat.

Majorarea tarifelor la energie şi carburanţi, dar şi o depreciere rapidă a leului au însemnat costuri în plus pentru producători şi transportatori şi, implicit, preţuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare, însă nu o dublare a acestora. Ouăle au ajuns să coste în prezent peste un leu bucata, iar preţul untului aproape că s-a dublat şi el.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creşterile de preţuri de anul acesta se văd în inflaţia anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

Conform datelor Strategie Grain, citate de Reuters, procesul de recoltare a grâului în țările membre ale Uniunii Europene (UE28) scoate la iveală randamente și calități variate, mai exact, rezultate bune pentru țările din sud-est, în contrast cu deteriorarea situației din țări precum Germania, state care au cunoscută căderi importante de precipitații.

Concret, compania de analiză și-a revizuit în creștere propriile previziuni cu privire la producția de grâu moale a blocului comunitar până la un total de 141 de milioane de tone, față de cele 140,7 milioane de tone cât reprezentau estimările cu o lună în urmă; în prezent, cu patru procente peste nivelul de anul trecut.

Noile cifre reprezintă, în fapt, o majorare combinată a așteptărilor privind producția de grâu de 2,1 milioane de tone valabile pentru Bulgaria, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia și Franța.

Pe de altă parte, balanța se echilibrează prin revizuirile în scădere în ceea ce privește producția și care totalizează 1,8 milioane de tone în cazul Germaniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Spaniei și Marii Britanii, spun cei de la Strategie Grains într-un raport publicat joi, 10 august 2017.

„Rezultatele privind randamentele din 2017 se prezintă bine spre excelent în sud-estul Europei, dar dezamăgitoare în Germania, Republica Cehă și Slovacia”, se menționează în document. „În termeni de calitate a grâului moale, valorile sunt bune în majoritatea zonelor din sud-estul Europei și Franța, însă indicii de calitate s-au degradat din cauza ploilor recente înregistrate în Germania și în țările central-europene”.

După ce recoltatul din Franța – cel mai important cultivator de grâu al UE – a mai risipit din temerile privind cantitatea și calitatea materiei prime din acest an, totul ca urmare a vremii schimbătoare, atenția pieței s-a mutat asupra Germaniei (nr. 2 în topul producătorilor). Acolo, ploile susținute au întârziat munca câmpului și amenință serios calitatea culturilor agricole.

Ploile din vecini afectează recolta de malț

Totodată, analiștii Strategie Grains au exprimat temeri cu privire la calitatea cerealelor din Polonia și din statele baltice, ca urmare a căderilor de precipitații, ploi care ar putea afecta în mod particular producția de malț, varietate a orzului utilizat în fabricarea berii și a whisky-ului.

Aceeași companie și-a revizuit în creștere previziunile cu privire la producția de orz din UE cu 700.000 de tone, până la un total de 58,2 milioane de tone, bazându-se pe o creștere combinată de producție de circa 500.000 de tone pusă în spatele Franței, Poloniei și Ungariei, plus mici creșteri înregistrate în Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria.

Păreri împărțite și când vine vorba despre porumb

Estimările sunt mixte și în ceea ce privește porumbul, cultură care va fi recoltată spre sfârșitul toamnei, mult mai târziu decât culesul grâului și orzului.

Strategie Grains are previziuni pozitive cu privire la producția de porumb, unele de creștere cu 100.000 de tone, până la un total de 58,9 milioane de tone.

Asta înseamnă, în fapt, o majorare a așteptărilor privind producția din Franța și Bulgaria de 800.000 de tone, față de cea de 700.000 de tone cât reprezintă scăderea de producție în Ungaria, Italia și Spania.

„La începutul lunii august, condițiile de cultură pentru porumb s-au îmbunătățit semnificativ în Franța, în timp ce acestea rămân satisfăcătoare în Bulgaria și România. În contrast, acestea s-au deteriorat în Italia și Ungaria din cauza vremii secetoase”, mai apreciază specialiștii Strategie Grains.

Nicolescu, ASAS: grâul din tot sudul țării și din Banat are o calitate bună

Pentru că ministrul Agriculturii din România este ocupat cu alte lucruri (știute doar de domnia sa și de o parte a aparatului din subordine), precizările cu privire la calitatea culturilor agricole românești vin din partea cercetătorilor, de această dată.

În cadrul conferinței „Schimbări climatice și influența lor asupra culturilor agricole”, care a avut loc la București în data de 10 august 2017, prof. dr. ing. Mihai Nicolescu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a precizat că estimările cu privire la cultura grâului din România sunt, cităm, „favorabile”.

În plus, el a precizat că, din determinările realizate, materia primă recoltată până la acest moment din bazinul de sud al țării și din Banat este de calitate „bună”.

Vorbim, practic, de singurele aprecieri venite din partea unor oficialități, în condițiile în care țara noastră beneficiază de un aparat birocratic masiv, unul format din angajați ai direcțiilor agricole județene care nu raportează deloc proactiv estimările privind productivitatea, într-un mod similar cu abordările de acum 15-16 ani în urmă.

„Anul acesta, spre exemplu, culturile înființate în toamna anului 2016 au beneficiat, în general, de un regim pluviometric și condiții aproximativ favorabile, exceptând zona Transilvaniei și zona Moldovei de centru, unde, într-adevăr, am avut probleme la înființare. Rezultatele care se obțin la aceste culturi – cereale de toamnă – sunt favorabile. Ele nu sunt încheiate. Săptămâna trecută (n.r. - 31 iulie – 6 august 2017) încă se recolta grâu în zona Covasna, în Harghita, în Brașov, pentru că, într-adevăr, sunt situații legate de zonele mai reci, dar și de precipitațiile care au căzut în zona respectivă și au amânat recoltatul”, a afirmat Nicolescu, un veteran al ASAS. „Și anul acesta, grânele prezintă o calitate bună, cel puțin din determinările realizate. (...) Sunt în analiză probe luate din diverse zone ale țării. (...) Cultura de grâu recoltată la timp – și s-a recoltat în tot sudul la timp și din Banat, mai ales în condiții de secetă – prezintă o calitate bună”.