Afişez elemetele după tag: Guvern

Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere autorităților clarificări cu privire la sprijinul care li se cuvine fermierilor din sectorul vegetal, afectați de secetă, de instabilitatea geopolitică și de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea. Fermierii trebuie să primească informații corecte, coerente și transparente, ceea ce nu se întâmplă.

„Ne exprimăm public susținerea pentru sectoarele bovin și suin și înțelegem nevoia unor măsuri dedicate. Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea publică transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) către Administrația Prezidențială și Guvernul României.

Cifrele nu susțin plafonul de 100 lei/ha

Pe baza datelor din chiar nota de fundamentare a proiectului, calculul coaliției de guvernare arată următoarele:

• Alocarea europeană singură, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 lei), împărțită la suprafața de 553.961 ha calamitată la porumb și floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/ha. Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuție națională, cuantumul european singur depășește suma comunicată public.

• Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuție națională), raportată la aceeași suprafață, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha.

• Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. „O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin.”

Pentru fermele afectate de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil și îngrășăminte), cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui.

Unde sunt banii și care este calculul?

Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. „Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate. Solicităm, de aceea, calculul complet și oficial: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuția națională efectivă și destinația integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecționate către alte măsuri”, precizează AAC.

Decât o despăgubire umilitoare, mai bine adevărul

Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, Alianța solicită să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție.

Mai mult, fermierii și-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat să înființeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunțat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil și, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice.

Este inadmisibil ca agricultorii să afle de la televizor ce s-a decis în privința lor

„Am luat act, ca cetățeni, de starea de interimat și de limitele unui guvern demis. Tocmai de aceea, deciziile cu impact economic major nu ar trebui luate în cerc restrâns și anunțate ca fapt împlinit, ci discutate în prealabil cu mediul economic. Agricultura este parte a economiei reale, iar economia reală plătește nota deciziilor politice. Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real. Acest tipar depășește dosarul secetei. Avem o problemă serioasă și cu modul în care Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole în relația cu Bruxelles-ul, o abordare care a erodat încrederea în instituțiile europene și a alimentat un curent eurosceptic. Când România susține public tranzitul cerealelor ucrainene fără a se asigura că există mecanisme reale de control, sau acceptă perspectiva ca agricultura să fie monedă de schimb în acorduri comerciale precum Mercosur, este legitim să întrebăm cine apără interesele fermierilor români. Iar când președintele Consiliului European, domnul António Costa, vine la București pentru a susține un compromis privind viitorul Cadrului Financiar Multianual și al PAC, compromis care poate însemna reducerea bugetului agricol și impunerea de noi cheltuieli, reforme și jaloane, organizațiile reprezentative ale fermierilor nu sunt nici măcar anunțate, darămite consultate.”

Solicitările Alianței pentru Agricultură și Cooperare:

1. Prezentarea calculului prin care s-a ajuns la plafonul de maximum 100 lei/ha: suprafața eligibilă, alocarea europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, contribuția națională efectivă (dacă există) și criteriile de împărțire pe hectare.

2. Clarificarea bugetului total al schemei și a destinației integrale a fondurilor, inclusiv a oricărei diferențe direcționate către alte măsuri de sprijin.

3. Renunțarea la plafonul de 100 lei/ha și stabilirea unui sprijin corect, proporțional cu pierderile, cu bugetul schemei, cu cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect și cu practica anilor anteriori.

4. Adoptarea rapidă a actului normativ și stabilirea unui calendar clar de plată, în termenul-limită de 31 decembrie 2026.

5. Consultarea reală a organizațiilor reprezentative înaintea deciziilor privind PAC, Cadrul Financiar Multianual, tranzitul cerealelor, acordurile comerciale și orice alte măsuri care afectează agricultura.

6. Instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.

Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării. Totodată, AAC susține că e nevoie de un pachet de măsuri adecvat pentru exploatațiile afectate.

Organizațiile membre AAC și fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare transmit că situația este deosebit de gravă. În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din anul 2026. Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol.

AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie așezată pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României. „În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate. Seceta nu poate fi tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă, iar sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii. Această succesiune de pierderi afectează direct capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale, precum și de a finanța lucrările pentru anul agricol următor. Fără măsuri aplicate la timp, consecințele se vor resimți și în 2027, cu efecte asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Potrivit AAC, intervenția Guvernului României este necesară având în vedere:

• Afectarea cumulată a culturilor de toamnă și a culturilor de primăvară, cu pierderi diferite de la o zonă la alta, care trebuie constatate individual și centralizate oficial;

• Epuizarea rezervei de apă din sol și limitarea posibilităților de irigare în zone în care infrastructura este insuficientă sau sursele de apă au debite reduse;

• Reducerea producției de furaje și deteriorarea pășunilor și fânețelor, cu impact direct asupra sectorului zootehnic;

• Blocarea fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterea riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat;

• Dificultatea asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026.

Alianța subliniază că amploarea fenomenului trebuie stabilită pe baza datelor transmise de fermieri, a evaluărilor realizate în teren și a informațiilor agrometeorologice. Din acest motiv, procedurile administrative trebuie aplicate unitar, iar termenele relevante trebuie corelate cu realitățile din exploatațiile afectate.

Pentru deblocarea situației și protejarea fermierilor afectați, AAC propune următoarele măsuri:

1. Evaluarea și centralizarea urgentă a pagubelor. Alianța consideră necesar ca MADR, prin direcțiile agricole județene și împreună cu instituțiile competente, să dispună fără întârziere inventarierea suprafețelor afectate și a pierderilor înregistrate. Evaluarea trebuie realizată distinct pentru culturile de toamnă, culturile de primăvară, pășuni, fânețe și sectorul zootehnic, astfel încât datele centralizate să reflecte situația reală din fiecare județ afectat.

2. Constatarea rapidă și unitară a pagubelor. Este esențial ca activitatea comisiilor județene să fie organizată predictibil și unitar, iar acolo unde volumul solicitărilor o impune, acestea să fie suplimentate. MADR trebuie să informeze fermierii, în timp util, asupra termenelor, documentelor și obligațiilor procedurale pentru depunerea înștiințărilor de calamitate și să se asigure că verificările în teren se realizează înainte de recoltarea sau desființarea culturilor afectate. Procesele-verbale trebuie emise într-un termen rezonabil, pentru a putea fundamenta schema de despăgubire și pentru a fi utilizate de fermieri în relația cu autoritățile, finanțatorii, asigurătorii și partenerii contractuali.

3. Instituirea unei scheme naționale de despăgubire și sprijin. AAC solicită adoptarea unei scheme naționale de despăgubire pentru seceta din 2026, care să trateze echitabil toți fermierii cu pierderi confirmate, indiferent de regiune. Măsura trebuie să includă culturile de toamnă și de primăvară, să fie proporțională cu gradul de afectare și să reflecte situațiile în care aceeași exploatație a pierdut producție la ambele categorii de culturi. Pentru fermele calamitate, despăgubirea nu este doar o reparație financiară, ci o condiție pentru achitarea obligațiilor curente și pregătirea campaniilor din toamna anului 2026 și primăvara anului 2027. Criteriile de eligibilitate, culturile incluse, pragul minim de afectare și calendarul plăților trebuie stabilite în consultare cu organizațiile reprezentative ale fermierilor, astfel încât fondurile să ajungă la timp acolo unde pierderile au fost dovedite.

4. Măsuri pentru menținerea lichidității fermierilor. Pe lângă despăgubiri, exploatațiile afectate au nevoie de soluții financiare tranzitorii până la stabilizarea situației. În acest sens, apreciem că este necesar un dialog instituțional cu Ministerul Finanțelor, instituțiile de credit, societățile de leasing și ceilalți parteneri financiari, pentru identificarea unor opțiuni aplicabile fermelor calamitate, inclusiv reeșalonări, restructurări sau perioade de grație, acolo unde cadrul legal și contractual permite. Obiectivul trebuie să fie evitarea blocării exploatațiilor viabile, nu transferarea riscului către partenerii comerciali sau financiari.

5. Clarificarea aplicării circumstanțelor excepționale și a documentelor justificative. Experiența acumulată de AAC în urma secetei pedologice extreme din anul agricol 2019-2020, care a stat la baza emiterii Ordinului ministrului agriculturii nr. 97/2020, a arătat că seceta nu este încadrată automat ca forță majoră. Tocmai de aceea, fermierii au nevoie de reguli clare, aplicate unitar, privind recunoașterea circumstanțelor excepționale și documentele necesare pentru dovedirea pagubelor. Alianța solicită ca APIA și celelalte instituții competente să comunice din timp condițiile, termenele și documentele justificative, astfel încât fermierii cu pagube constatate oficial să nu piardă plăți, angajamente sau alte drepturi din cauza unor situații obiective, independente de voința lor.

6. Utilizarea resurselor europene disponibile. Guvernul trebuie să evalueze cu prioritate instrumentele europene care pot fi mobilizate pentru fermierii afectați, inclusiv rezerva pentru agricultură și flexibilitățile prevăzute în Planul Strategic PAC. Totodată, este necesară susținerea unui demers la nivel european pentru regiunile lovite de fenomene climatice extreme, în condițiile în care seceta severă produce efecte economice și sociale care depășesc capacitatea individuală de răspuns a fermierilor.

7. Analizarea condițiilor pentru declararea stării de alertă. Dacă evaluările oficiale confirmă amploarea fenomenului și extinderea sa la nivelul mai multor județe, AAC susține că Guvernul și Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie să analizeze îndeplinirea condițiilor legale pentru declararea stării de alertă. O astfel de analiză este necesară pentru activarea măsurilor temporare care pot limita efectele economice și sociale ale secetei asupra fermierilor și comunităților rurale.

„Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură. Evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității trebuie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile. Solicităm convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire. Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României”, arată AAC.

În același timp, potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, criza actuală confirmă nevoia unui instrument național, funcțional și predictibil de gestionare integrată a riscurilor agricole. „Sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC trebuie să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă. Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ordonanța 4 reloaded, dar de data asta ca lege în Parlament.

Partidul Social Democrat a depus un proiect de lege care prevede suspendarea plății ratelor la credite, leasing și a datoriilor către furnizori, precum și a executărilor silite pentru toți actorii din lanțul valoric agricol, până la 1 august 2027. Asta în condițiile în care știm că vestita Ordonanță 4 din 2024 a produs mai mult rău decât bine, făcând ca fermierii, la sfârșitul anului 2025, să trebuiască să plătească datoriile pe doi ani. Cum? Cu ce bani?

Agricultura este în suferință, în agribusinessul românesc nu prea mai sunt bani, ci doar multe datorii și falimente. Fermierii sunt decapitalizați, acces la finanțare n-au. 2 din 3 fermieri au un grad mare de îndatorare și nu reușesc să aibă acces la capital de lucru. În jur de 80% dintre fermieri nu pot ajunge la credite. Gradul de îndatorare a crescut atât de mult, că fermierii nu se pot finanța. Se împrumută de la prieteni, de la familie și de la furnizorii de inputuri. Toate investițiile au fost puse în așteptare, fiecare se descurcă cum poate, cu ce are. Amânarea datoriilor dezavantajează pe toată lumea și în special fermierii. Toate aceste lucruri de mai sus sunt susținute de studii, cifre oficiale și de fermieri.

Producătorii agricoli se roagă de finanțatori, se roagă de guvernanți să facă ceva ca să aibă acces la finanțare, iar parlamentarii vin cu propunerea amânării datoriilor pe un an. Cum să sprijine un finanțator agricultura, care oricum are un grad ridicat de risc? Astfel de acțiuni sunt doar pomeni electorale, care fac și mai rău sectorului agricol.

Realitatea ne arată că, în urma Ordonanței 4, o parte, și nu mică, dintre distribuitori au intrat în faliment, deoarece producătorii au executat distribuitorii, iar distribuitorii nu au reușit să recupereze banii de la fermieri. Și încă un mare minus, au dispărut și efectele benefice ale creditului furnizor. Așa se va întâmpla și acum, cu proiectul de lege inițiat de PSD. Poate chiar mai rău, având în vedere starea agriculturii românești.

Pe de altă parte, proiectul de lege cu amânarea datoriilor pare că s-a făcut pe ascuns, după vorba „noaptea ca hoții”. Există parlamentari care spun că nici n-au știut, n-au auzit de vestitul proiect al PSD, care cică ar fi fost pus și în dezbatere publică, însă nimeni nu l-a văzut. Nici măcar organizațiile profesionale ale celor implicați, ale fermierilor, ale producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de inputuri agricole.

Ce e de făcut? Care sunt soluțiile pentru ca fermele noastre să-și poată continua activitatea? Guvernul ar trebui să vină cu scheme de garantare pentru capital de lucru pe termen scurt și pentru investiții pe termen lung. Schemele de garantare ar face ca băncile să poată să finanțeze agricultura, să merite riscul. Nu o spun eu, ci fermierii.

Bugetul statului e la fel de îndatorat ca agricultura, de unde bani, de unde ajutoare? Apoi, care Guvern să gândească soluții, strategii? Momentan, n-avem.

În tot acest timp, politicienii trăiesc într-un film de desene animate, un fel de „Tom și Jerry”, varianta dâmbovițeană. Să ne rugăm ca un miracol să ne salveze!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Corpul de Control al Prim-Ministrului a publicat raportul în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Constatările oficiale confirmă deficiențe structurale privind implementarea programului, utilizarea fondurilor publice, concurența în selectarea operatorilor, evaluarea impactului asupra mediului și monitorizarea independentă a eficienței intervențiilor active în atmosferă, transmite Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).

Forumul APPR consideră că aceste constatări nu pot fi reduse la simple întârzieri administrative. După ani de funcționare și alocări bugetare considerabile, sistemul nu dispune de mecanismele minime necesare pentru a demonstra transparent și independent eficiența intervențiilor, impactul asupra mediului și utilizarea responsabilă a banului public.

„Protejarea culturilor împotriva grindinei este o necesitate reală și urgentă. Tocmai de aceea, sistemul nu trebuie repornit și nu trebuie să primească noi alocări în forma actuală, în absența unor evaluări independente și publice care să demonstreze eficiența, siguranța și oportunitatea sa economică”, arată FAPPR.

Ce confirmă raportul de control

Programul aferent perioadei 2010 - 2024 a înregistrat un grad de realizare de aproximativ 39%. Nu a fost realizată nicio unitate de creștere a precipitațiilor dintre cele două prevăzute, iar omologarea celor șase unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată.

După încheierea programului aprobat prin HG nr. 256/2010, pentru perioada de după 2024 nu a fost aprobat un program subsecvent. În consecință, în 2025 nu au mai fost realizate intervenții active în atmosferă, însă au continuat cheltuielile pentru personal, conservarea și paza infrastructurii.

Până la 30 noiembrie 2025, cheltuielile totale au fost de 94,167 milioane lei, dintre care 80,937 milioane lei au reprezentat cheltuieli pentru conservarea și paza infrastructurii sistemului.

Un sistem fără concurență reală și fără evaluări independente

Controlul a constatat că acordarea licențelor și selectarea operatorilor s-au realizat în afara unui cadru competitiv, serviciile de operare și cercetare fiind atribuite, în perioada 2022 - 2024, prin negociere cu un singur operator pentru fiecare unitate. În plus, criteriile prevăzute în normele de aplicare au limitat accesul operatorilor străini, deși legea permite participarea acestora.

O altă constatare esențială este absența serviciilor de evaluare a impactului asupra mediului și asupra regimului de precipitații. Totodată, în perioada 2022 - 2025, AASNACP nu a achiziționat servicii independente de monitorizare a activității unităților de combatere a căderilor de grindină. În lipsa acestor evaluări, eficiența și calitatea intervențiilor nu au putut fi confirmate printr-o analiză independentă, credibilă și opozabilă.

Incidente neclarificate și cheltuieli suplimentare

Raportul mai semnalează neîntrunirea anuală a consiliilor consultative, lipsa demersurilor pentru stabilirea cauzelor incidentelor produse la lansarea rachetelor și expirarea unor rachete ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale. Aceste situații au generat cheltuieli suplimentare din fonduri publice.

Poziția Forumului APPR

Forumul APPR susține că nu contestă nevoia de protejare a culturilor împotriva grindinei, ci contestă reluarea automată a unui sistem care, în forma actuală, nu și-a demonstrat eficiența prin evaluări independente, nu dispune de un studiu public de impact și nu oferă garanții privind gestionarea responsabilă a resurselor publice.

„Soluțiile finanțate din fonduri publice trebuie să fie fundamentate științific, evaluate independent și comparate transparent cu alternativele disponibile. Aprobarea unui nou program construit pe aceeași arhitectură, înaintea acestor clarificări, ar perpetua problemele constatate oficial”, precizează FAPPR.

Documentul oficial confirmă gradul redus de realizare a programului, cheltuielile făcute în lipsa intervențiilor active, limitarea concurenței, lipsa evaluării impactului asupra mediului și absența monitorizării independente.

Sinteza oficială a raportului Corpului de Control în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) poate fi consultată aici: https://control.gov.ro/ro/sinteza-raportului-de-control-privind-verificarile-efectuate-la-la-autoritatea-pentru-administrarea-sistemului-national-antigrindina-si-de-crestere-a-precipitatiilor/.

Solicitările Forumului APPR către Guvernul României și MADR

1. Suspendarea oricărei decizii de reluare a intervențiilor active și a oricăror noi investiții în actuala configurație, până la finalizarea evaluărilor independente.

2. Publicarea integrală și transparentă a concluziilor, recomandărilor și măsurilor dispuse în urma controlului, precum și a modului în care instituțiile competente le pun în aplicare.

3. Realizarea unui studiu independent de impact asupra mediului și regimului de precipitații, precum și a unei evaluări verificabile a eficienței sistemului și a raportului cost-beneficiu.

4. Clarificarea răspunderii administrative și contractuale pentru procedurile necompetitive, incidentele neinvestigate, rachetele expirate și cheltuielile suplimentare suportate de AASNACP.

5. O analiză comparativă a alternativelor inclusiv sisteme de avertizare timpurie, extinderea asigurărilor agricole și sprijin pentru măsuri directe de protecție a culturilor, cu prioritizarea soluțiilor a căror eficiență poate fi demonstrată.

6. Consultarea reală a fermierilor prin funcționarea efectivă a consiliilor consultative și includerea organizațiilor reprezentative în orice decizie privind viitorul politicilor de protecție antigrindină.

Forumul APPR consideră că raportul Corpului de Control trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru o schimbare reală de abordare: de la finanțarea unei infrastructuri a cărei eficiență nu a fost demonstrată independent, la politici de gestionare a riscurilor climatice bazate pe date, transparență și rezultate măsurabile. „Fermierii din România au nevoie de protecție reală împotriva grindinei, nu de perpetuarea unui mecanism costisitor, lipsit de evaluări independente și de garanții privind eficiența sa”, conchide FAPPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Eliminarea accizei la motorina utilizată în agricultură, aplicată direct la sursă, reprezintă cea mai rapidă, eficientă și responsabilă măsură pe care Guvernul o poate adopta pentru a sprijini agricultura românească într-un moment critic, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) într-o scrisoare deschisă transmisă Executivului de la București. Această măsură fiscală este echitabilă și compatibilă cu angajamentele europene, punctează LAPAR.

Agricultura românească traversează o perioadă de presiune economică accentuată, determinată de creșterea simultană a costurilor de producție și de volatilitatea piețelor. În acest context, prețul motorinei a devenit un factor critic pentru funcționarea exploatațiilor agricole.

În prezent, fermierii din țara noastră achită motorina la prețuri care depășesc 9,60 lei/litru, în condițiile unui consum anual estimat la peste 650 de milioane de litri la nivel național. „Pentru un sector cu marje reduse și dependență structurală de inputuri energetice, acest nivel de cost nu mai poate fi absorbit fără consecințe directe asupra producției și competitivității. LAPAR nu solicită tratamente preferențiale, ci formulează această solicitare în numele fermierilor români, ca răspuns la o disfuncționalitate fiscală care afectează direct funcționarea agriculturii. Solicităm aplicarea unor măsuri fiscale pe care alte state membre ale Uniunii Europene le-au activat deja în fața aceleiași crize, pentru a-și proteja fermierii și consumatorii”, subliniază Matei Titianu, președintele LAPAR.

Eliminarea accizei la sursă, o măsură esențială

Schema în vigoare obligă fermierii să avanseze aproximativ 2,80 lei pentru fiecare litru de motorină, sumă care include nu doar acciza propriu-zisă, ci și TVA aferentă acesteia, urmând ca recuperarea să se realizeze după luni de zile, prin proceduri administrative complexe. Într-un context în care costurile cu îngrășămintele, inputurile și finanțarea au crescut semnificativ față de finalul anului 2025, această povară financiară suplimentară devine nesustenabilă pentru majoritatea exploatațiilor agricole.

LAPAR apreciază că, eliminarea accizei la sursă reduce imediat presiunea asupra fluxului de numerar al fermelor și simplifică radical administrarea schemei. Totodată, nu reprezintă un cost bugetar nou, ci o schimbare de mecanism pentru o taxă care oricum este returnată ulterior.

„Menționăm că această soluție a fost susținută public atât de ministrul Agriculturii, domnul Florin Barbu, sub forma aplicării unei accize zero direct la pompă pentru motorina utilizată în agricultură, cât și în cadrul pozițiilor exprimate de Ministerul Energiei și de prim-ministru, în contextul măsurilor analizate pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților. Susținem aceste abordări și solicităm Guvernului adoptarea urgentă a unui act normativ clar, coerent și aplicabil, care să permită eliminarea accizei la sursă pentru motorina agricolă, fără condiționări birocratice suplimentare”, arată LAPAR în scrisoarea deschisă transmisă Guvernului.

Rolul statului în temperarea efectelor de piață

În paralel cu componenta fiscală, LAPAR solcită ca statul să evalueze modul de formare a prețului final al carburanților pe lanțul de distribuție. „State membre precum Austria au decis, în contextul aceleiași crize, să intervină temporar prin reducerea taxării și prin măsuri de temperare a marjelor comerciale, asumând explicit caracterul excepțional al situației. Intervenția publică nu a fost prezentată ca o distorsionare a pieței, ci ca o măsură de protecție a economiei reale.”

România dispune de aceleași instrumente juridice, punctează Matei Titianu. „În situații excepționale, protejarea consumatorului – inclusiv a fermierului, în calitate de consumator strategic de motorină – reprezintă o responsabilitate a statului, nu o abatere de la principiile economiei de piață.”

Respectarea angajamentelor europene în domeniul energiei

În dezbaterile publice au apărut propuneri privind eliminarea componentei de biocombustibil din motorină ca soluție rapidă pentru reducerea prețului. LAPAR consideră că o astfel de abordare ridică probleme serioase de conformitate cu legislația europeană. „România are obligația de a respecta mandatul de amestec al biocombustibililor, asumat prin Directiva RED III și transpus în legislația națională. Orice eventuală derogare temporară trebuie notificată și justificată formal în fața Comisiei Europene. O decizie unilaterală, nefundamentată juridic, ar afecta credibilitatea României ca stat membru și poziția sa în negocierile viitoare privind politicile energetice și climatice. Această poziție nu este legată de interesele economice ale unui sector anume, ci de respectarea regulilor comune și a angajamentelor asumate de statul român”, explică președintele LAPAR.

În concluzie, fermierii din România înțeleg contextul economic dificil și solicită echitate, prin aplicarea acelorași instrumente utilizate de alte state membre ale Uniunii Europene. „Cerem corectitudine fiscală, prin eliminarea obligativității de a avansa taxe care sunt ulterior returnate. Cerem consecvență, prin respectarea angajamentelor europene asumate de România”, conchide Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Luni – 23 septembrie 2024, Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au trimis ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, premierului, precum și celorlalte ministere competente, o adresă cu privire la impactul negativ și disproporționat al proiectului de modificare și completare a OUG nr. 4/2024 asupra producătorilor și importatorilor de input-uri agricole (produse de protecție a plantelor, semințe, combustibili și îngrășăminte).

Mai exact, cele două organizații profesionale se referă la prevederile din proiectul de act normativ conform cărora creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare (executare silită) asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.

„Suntem parte a aceleiași agriculturi și suferim același impact negativ al condițiilor menționate în Proiectul de Ordonanță. Suntem conectați cu fermierii și distribuitorii de input-uri ca părți ale aceluiași lanț valoric, care funcționează ca un ecosistem și orice decizie din sistem se repercutează și asupra noastră. Proiectul introduce un caz de suspendare a rambursării datoriilor restante, a ratelor dobânzilor și comisioanelor scadente datorate de fermieri furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, precum și interzicerea aplicării de către creditori (furnizori sau distribuitori) a unor măsuri de recuperare a creanțelor scadente de la data intrării în vigoare a prevederilor până la data de 31 decembrie 2025. Salutăm interesul MADR de a soluționa dificultățile întâmpinate de fermierii din România ca urmare a condițiilor meteorologice din ultima perioadă și deschiderea MADR de a discuta soluțiile propuse în proiectul de act normativ. Însă, soluția propusă în proiect va afecta negativ toți operatorii din sectorul agricol, fie furnizori sau distribuitori, fie fermieri. În plus, proiectul de OUG  prezintă vulnerabilități legale insurmontabile, încălcând atât normele constituționale, cât și rigorile de tehnică legislativă. Precizăm că acest punct de vedere este sumar și este înaintat pentru a face mai eficientă dezbaterea publică ce urmează a avea loc marți, 24 septembrie 2024, la sediul MADR de la ora 17:00. Dacă se solicită, putem dezvolta argumentele sumarizate în această adresă”, arată AISR și AIPROM.

Și producătorii, și distribuitorii, și fermierii, mai ales ce mici și mijlocii, vor fi afectați

În mod cert, susțin cele două asociații, poiectul va afecta imediat și semnificativ sectorul agricol din România și va agrava situația acestuia.

„Acest lucru se va întâmpla întrucât proiectul, în forma sa actuală, suspendă plata voluntară a datoriilor restante, a dobânzilor, comisioanelor scadente datorate de fermieri, penalităților de întârziere a plății și blochează, până la 31 decembrie 2025, luarea de către creditori a oricăror măsuri de recuperare a creanțelor scadente. Altfel spus, creditorii (fie ei furnizori, fie distribuitori) nu vor mai avea concursul Statului în vederea recuperării creditului comercial acordat fermierilor. Furnizorii de input-uri, prin acordarea de credit comercial pe termen lung (până la recoltarea culturii. Prin comparație, termenul legal maxim de plată al agricultorilor francezi este de doar 45 de zile), au permis fermierilor accesul la tehnologii și produse inovative, având ca rezultat îmbunătățirea productivității și sporirea competitivității fermierilor români. Mai mult, furnizorii de input-uri riscă o expunere pe credit de doi ani aproape, ceea ce este imposibil de suportat, în condițiile în care 80% din timpul de creditare cade în sarcina producătorilor de inputuri. În absența plății voluntare la scadență a creditului comercial, conform celor agreate în mod liber prin contracte, și în absența recuperării creanțelor (creditului comercial) prin procedurile de executare silită în caz de neconformare voluntară, furnizorii și distribuitorii nu își vor putea achita propriile obligații de plată față de creditorii lor, vor fi decapitalizați și vor fi cel mai probabil nevoiți să acorde mai greu credit comercial, strict în funcție de politicile comerciale individuale ale fiecăruia dintre aceștia. Acest lucru poate afecta producătorii agricoli și, pe cale de consecință, competitivitatea sectorului agricol din România, diminuând ponderea acestuia în produsul intern brut, și, posibil, poate provoca ieșirea de pe piață a unor operatori din sector (furnizori, distribuitori și fermieri). În acest scenariu, concurența pe piață va fi afectată, iar inovația și productivitatea, diminuate. Scenariul de mai sus este urmarea firească și inevitabilă a afectării negative a drepturilor creditorilor, care, pentru a-și securiza viabilitatea financiară și abilitatea de a funcționa pe piață pe baze economice, ar putea teoretic să fie puși în situația de a decide, în funcție de politicile comerciale individuale și propriul acces la resurse financiare fie să renunțe la creditul comercial urmând să furnizeze input-urile cu plata în avans sau la livrare, fie să ceară de la partenerii contractuali garanții independente de plată sau garanții de plată de la societățile-mamă ale partenerilor care sunt mari exploatații agricole. În toate aceste cazuri, fermierii mici și medii ar putea fi afectați, întrucât creditul comercial este esențial pentru viabilitatea lor economică, iar aceștia nu au posibilitatea de a procura garanții independente sau de la societățile mamă, precum concurenții acestora, marile exploatații agricole”, explică AISR și AIPROM.

Prin urmare, suspendarea rambursării creditului comercial și a componentelor acestuia, precum și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, va afecta cel mai probabil întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii și distribuitorii, ci și fermierii, mai ales producătorii agricoli mici și mijlocii.

Proiectul încalcă principii constituționale

Amânarea plății unor obligații contractuale și interzicerea măsurilor de recuperare, executare silită cu privire la creanțele furnizorilor și producătorilor împotriva fermierilor încalcă mai multe principii constituționale, susțin cele două organizații profesionale care au semnat adresa către autorități.

Astfel:

1.   Reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, acces care nu poate fi limitat potrivit articolului 21.2 din Constituție care prevede ca „nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”. Cum executarea silită este parte integrantă a unui litigiu civil și necesită concursul instanțelor în vederea desfășurării, concluzia firească este că blocarea executărilor silite până la data de 31 decembrie 2025 reprezintă o flagrantă limitare a dreptului de acces la justiție.

2.    Reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată protejat prin articolul 44 al Constituției, fiind mai exact o restrângere a unor drepturi fundamentale ale creditorilor (fie ei furnizori sau producători, fie distribuitori) și anume drepturile de proprietate asupra creanțelor împotriva fermierilor. Aceasta întrucât, ca regulă, amânarea oricărei obligații de plată generează dobânzi în contul creditorilor, dobânzi datorate de debitori. Cum proiectul nu menționează că debitele producătorilor agricoli continuă să genereze dobânzi de la data intrării în vigoare până la 31 decembrie 2025, acest aspect reprezintă o „expropriere” întrucât impune creditorilor să suporte, pe costul lor, amânarea plății obligațiilor de către creditori. Din acest motiv creditorii au drept de regres împotriva Statului pentru dobânzile neachitate, dacă Statul va impune aceste măsuri prin promulgarea proiectului.

3.    Reprezintă o încălcare a limitelor exprese ale delegării legislative. Conform articolului 115 (6) al Constituției „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție”. Or, proiectul generează consecințe negative în domeniul în care intervine, și anume, dreptul de proprietate al creditorilor în componenta sa de valorificare a creanțelor, unde se înregistrează o expropriere temporară, sau accesul la justiție, care este îngrădit până la 31 decembrie 2025 în ceea ce privește recuperarea creanțelor prin procedura executării silite.

Carențe de tehnică legislativă

„Proiectul ar trebui avizat de către Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunității promovării acestuia, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului, conform art. 31 al Hotărârii de Guvern nr. 561 din 10 mai 2009. În egală măsură, este necesar punctul de vedere al autorității de concurență, Consiliul Concurenței, date fiind impactul semnificativ al proiectului asupra cererii și ofertei și, pe cale de consecință, asupra concurenței pieței relevante a sectorului agricol, cu precădere asupra lanțului de aprovizionare a acestui sector”, se precizează în adresa transmisă autorităților.

Propunerile AIPROM și AISR

Cele două asociații susțin că soluția propusă de proiectul de act normativ controversat plasează costurile exclusiv pe umerii furnizorilor și distribuitorilor de input-uri agricole, ceea ce poate provoca o „contracție” a sectorului agricol la toate nivelurile (producător/furnizor, distribuitor și fermier) ca urmare a limitării accesului la finanțare, a blocajului financiar și a decapitalizării forțate a operatorilor. „Mai mult, soluția propusă prin proiect agravează în mod abrupt dificultățile operatorilor din piață și alterează pe termen scurt și mediu viabilitatea ecosistemului reprezentat de producători și furnizori, distribuitori și fermieri. Ca atare, credem că ar fi oportun ca soluția ce poate fi avută în vedere de către MADR să cuprindă un pachet complex de măsuri menite să adreseze problemele sistemice ale agriculturii, așa cum au fost acestea acutizate de seceta din ultimii ani.”

Așadar, propunerile AIPROM și AISR:

• Ajutoare financiare directe sub formă de granturi sau împrumuturi cu dobândă scăzută, care ar plasa soluția pe umerii celui mai calificat să rezolve problemele din agricultură, și anume Guvernul României;

• Garantarea de către Guvernul României a creditului comercial angajat de către producătorii agricoli în relația cu partenerii acestora, fie ei furnizori sau distribuitori, ceea ce ar permite atât continuitatea fluxului de input-uri către fermieri, cât și prezervarea stabilității financiare a furnizorilor/distribuitorilor;

• Încurajarea și extinderea accesului la asigurări împotriva secetei, eventual caracterul obligatoriu al unei asemenea asigurări.

În concluzie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Alianța Industriei Semințelor din România, în numele membrilor săi care asigură aproape 85% din consumul de produse de protecție a plantelor în țara noastră, respectiv aproximativ 80% din consumul de semințe de uz agricol, solicită renunțarea la prevederile art. 6² din proiectul de modificare și completare a OUG nr. 4/2024, „date fiind consecințele negative, certe și semnificative asupra sectorului agricol și asupra competitivității și modernizării acestuia”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 11 aprilie 2023, la Palatul Victoria, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor de crescători de bovine, ai procesatorilor și ai rețelei marilor magazine. Prezenți la consultări au mai fost ministrul Agriculturii, Petre Daea, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ai Consiliului Concurenței.

În urma discuțiilor s-a stabilit că, pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare în două etape. Primele plăți se vor face începând cu 15 mai 2023 pentru cererile în valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până la data de 23 martie 2023. Ulterior, va fi organizată o a doua sesiune de depunere a cererilor de plată, plățile urmând să se facă, pentru aceste cereri, în al doilea semestru al anului 2023.

Guvernul va pune în acord cu realitățile economice valoarea fondurilor alocate, iar ca urmare a unei mai bune așezări a sumelor acordate sectorului zootehnic, fermierii vor beneficia de compensații în valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina.

"La nivelul Guvernului și al autorităților statului am făcut în aceste zile propria analiză și avem soluții pentru sprijinul fermierilor, al procesatorilor și pentru a ajuta piața laptelui, cu tradiție în România. Este important să optimizăm funcționarea întregului lanț de producție și distribuție, de la fermier până la raft, punând în centrul preocupărilor consumatorul român. Grija noastră este ca toți cetățenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent", a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

Pentru susținerea procesatorilor români din industria alimentară, va fi îmbunătățită și adaptată, în termen cât mai scurt, măsura potrivit căreia procesatorii beneficiază de o primă de 10% din valoarea producției prelucrate în România. Proiectul de act normativ se află deja în analiza și dezbaterea Parlamentului.

Totodată, pentru a încuraja valorificarea laptelui și o alimentație sănătoasă, Guvernul va extinde și dezvolta „Programul pentru școli” și „Masa caldă în școli” începând cu viitorul an școlar. Astfel, vor fi pregătite proiecte de acte normative pentru acordarea de produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri școlare, și nu doar de trei ori pe săptămână ca până acum, dar și pentru actualizarea prețului pachetelor de care vor beneficia copiii și fluidizarea procedurilor de achiziție. Guvernul pregătește și creșterea numărului de școli în care se acordă o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor care frecventează cursurile.

De asemenea, în urma consultărilor s-a convenit o reducere a prețului pentru laptele de consum pe o perioada de șase luni. Această măsură vine în beneficiul consumatorului final și încurajează cererea pe piața laptelui, ceea ce va sprijini implicit fermierii și procesatorii, susțin autoritățile.

”Mă bucur că am reușit împreună să găsim o serie de soluții care să deblocheze piața laptelui. Știm cu toții însă că avem nevoie de măsuri pe termen lung. La nivelul Guvernului, lucrăm la un program de dezvoltare a sectorului agricol și industriei alimentare care să pună în valoare potențialul României și să garanteze securitatea alimentară cetățenilor noștri”, a declarat prim-ministrul României.

Consultările între fermieri, procesatori și rețelele marilor magazine vor continua la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM), acordă finanțare pentru investiții în zona montană. Bugetul alocat pentru anul 2022 este de aproximativ 220 milioane de lei.

Cele trei programe de sprijin lansate se adresează locuitorilor din zona montană pentru înființarea de:

• Centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană;

• Centre de colectare sau de colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană;

• Stâne montane.

Suma alocată programelor este de 219.640.000 lei din bugetul național, iar valoarea proiectelor diferă în funcție de tipul de investiție care se realizează.

Toți cei interesați trebuie să știe că principiul după care funcționează accesarea programelor este „primul venit – primul servit”, din acest motiv MADR încurajează rapiditatea în depunerea proiectelor. Cele trei programe de investiții se vor derula până la sfârșitul anului 2022, iar plățile aferente se pot realiza până la data de 29 decembrie 2023.

Proiectele se depun accesând site-ul www.azm.gov.ro, iar ghidurile solicitanților se găsesc aici: https://azm.gov.ro/ghidurile-solicitantilor/.

Sesiunea de depunere se va închide în data de 21 noiembrie 2022, ora 23:59.

„Crescătorii de animale pot accesa programul pentru stâne montane și centre de colectare lapte, iar producătorii agricoli pot accesa programul pentru centre de prelucrare lapte și centre de prelucrare fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice. În cazul investițiilor pentru înființarea de centre de colectare fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice beneficiari eligibili sunt doar producătorii de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice”, precizează MADR.

Crescătorii de animale și producătorii agricoli pot lua finanțare pentru a înființa un centru de colectare, iar statul oferă o finanțare nerambursabilă ce poate ajunge la o intensitate de 90% din valoarea totală maximă eligibilă, iar pentru cei care doresc să înființeze o stână montană sau un centru integrat de colectare-prelucrare, intensitatea finanțării este de 50%.

Principala condiție de eligibilitate este ca investiția să fie realizată în zona montană de către solicitanți care desfășoară activități în domeniul agricol și/sau industrie alimentară, iar în funcție de programul accesat există și condiții specifice.

Mai multe informații despre programele de sprijin destinate locuitorilor zonei montane se regăsesc pe pagina de internet a Agenției Naționale a Zonei Montane, www.azm.gov.ro, în secțiunea Programe de investiții.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Iată că în actualul an agricol n-a dat Dumnezeu apă. Și, după cruntul an 2020, iar discutăm de irigații, din nou ne-am amintit că nu se poate face agricultură fără apă.

Plouă, ninge, uităm de irigații. Vine seceta peste agricultura românească, încep deja veșnicele discuții despre infrastructura de irigații, despre desecare – drenaj, despre banii care de ani și ani se dau pe hârtie pentru reabilitări, modernizări, echipamente etc. De fiecare dată când vine arșița peste agricultura noastră, guvernanții, indiferent de culoarea politică, aruncă cu miliarde de euro în fermele autohtone, desigur pe hârtie. Că altfel, fiecare agricultor, ca orice cetățean român, e pe cont propriu, într-o țară plină de lipsuri pentru omul de rând.

Problema României nu e dată doar de seceta pedologică și de arșiță, care apar des în ultimii ani, ci și de seceta de guvernanți, de oameni politici cu coloană vertebrală, capabili, pe care să-i intereseze și soarta românilor, nu doar a lor și a „prietenilor de business”, de funcționari dedicați meseriei. Ce secetă! Și la asta nu sunt de folos... „irigațiile”.

Se discută despre creșterea suprafețelor irigate acolo unde apa ajunge pe canale. Se vorbește despre canale în care să se adune excesul de apă, care apoi să fie folosită la irigat, despre folosirea apelor uzate în agricultură, despre câte și mai câte, de ani și ani. Rezultatul e zero absolut! Măsurile cu efect real sunt aproape inexistente chiar și pe hârtie.

Fermierii propun tot soiul de măsuri, dar cine-i ascultă? Guvernanții sunt surzi și orbi. Ei aud și văd doar în anii electorali.

Am reținut opinia doamnei Nina Gheorghiță, care administrează o fermă vegetală în județul Brăila: „Pentru a crește suprafețele irigate acolo unde apa deja ajunge pe canal, dar nu se irigă, sunt necesare niște măsuri, printre care: contractul de arendă pe minimum 10 ani, ca fermierul sa aibă curaj sa meargă să împrumute bani măcar pentru o motopompă și un tambur; auditarea OUAI care nu mai sunt funcționale de ani și luarea infrastructurii secundare înapoi de către stat, plus simplificarea structurii de funcționare a Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, pentru că așa cum este astăzi are o structură de personal care corespunde structurilor din vechiul regim. Dacă s-ar face lucrul acesta, am da posibilitatea reabilitării infrastructurii secundare, pe bani europeni, pentru fermierii care vor să aibă acces la infrastructura secundară, dar nu pot, întrucât aparține unor organizații nefuncționale. E nevoie de un program special, după modelul Agro IMM Invest, dar numai pentru achiziții de echipamente de irigat, asta, ca să aibă acces cât mai mulți fermieri; de un sistem de asigurare sustenabil pentru agricultură; de rediscutarea zonelor defavorizate. Dacă ai contract de arendă garantat pe 10 ani, ai finanțare, ai apă pe canal și ești în zonă defavorizată, nu mai primești nimic în plus la subvenție. Nu vrei să irigi, fă-ți măcar asigurare. Nu vrei nici asta, statul n-are de unde da bani să te despăgubească! Asta mi-aș dori eu, ca fermier-antreprenor, să văd la guvernanții noștri că discută, că ascultă și că măsurile nu rămân pe hârtie, ci devin realitate. Că, altfel, putem amenaja câte canale vrem, putem cheltui câți bani dorim, dacă-i avem, mare lucru nu se va schimba față de situația prezentă”.

Ce facem cu nefericiții care n-au picat pe aria unei amenajări de irigații? Și ei trebuie sprijiniți de stat ca și ceilalți, agricultorii care sunt dispuși să investească în sisteme locale de irigații. Dar iar ajungem la măsuri, la strategie. Cred că există maculatură la Ministerul Agriculturii cu strategii pentru combaterea efectelor secetei. S-au făcut și comitete, comisii în care se discută tot soiul de măsuri. De ochii fermierilor, fără efect în terenul din ce în ce mai arid...

La fel, de ochii lumii, doar pentru imaginea lui și a partidului, actualul ministru al Agriculturii nu doarme noaptea. Merge pe nepusă masă în ferme, pe câmp, rupe porumbul în două, vorbește și nu spune nimic. Nu contest profesionalismul lui Petre Daea, însă un ministru ar trebui să mai stea și pe la birou, să tacă și să facă. Dar nu poezii, ci strategii. 

Caricatură de: A.F. Badiu

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Guvernul a adoptat ieri, 7 mai 2020, Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020 – 2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia.

Valoarea totală a ajutorului de la bugetul statului pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei.

Crescătorii vor primi 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorilor agricoli PFA, II și IF; precum și producătorilor agricoli persoane juridice.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), la această dată sunt înscrise în  Registrul Genealogic un număr de 1.030 de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, dintre care 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice care își pot schimba forma de organizare și pot deveni eligibile.

Odată cu intrarea în vigoare a noii hotărâri a guvernului se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc”, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Bani pentru investiții, modernizare și dezvoltare

Pe 5 mai 2020, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a fost dezbătut și votat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și Mangalița pentru activitatea de reproducție. „Această lege are un buget de zece milioane de euro, se va desfășura în perioada 2020-2022, iar banii vor fi acordați pentru înființarea de noi adăposturi, modernizarea și dezvoltarea fermelor existente prin achiziționarea dotărilor și echipamentelor necesare respectării măsurilor de biosecuritate, împrejmuiri, infrastructură etc. Cel mai probabil legea va intra în vigoare în anul 2021”, ne-a informat dr. medic veterinar Ioan Cleja, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna.