Fiabilitate, tehnologie de ultimă generație și performanță ridicată în numele sustenabilității și inovației. Acestea sunt cuvintele cheie cu care BKT, lider multinațional pe piața anvelopelor Off-Highway, a ridicat cortina la Agritechnica 2023. În perioada 12 – 18 noiembrie 2023, la cel mai mare târg dedicat tehnicii agricole, de la Hanovra (Germania), sunt așteptați peste 400.000 de vizitatori din întreaga lume.

Producătorul de anvelope BKT se mândrește cu un portofoliu care, astăzi, este unul dintre cele mai mari de pe piață. Cu ocazia evenimentului de renume internațional – Agritechnica - BKT dezvăluie oficial anvelopele sale de ultimă oră, noutăți inovatoare care îmbogățesc gama de produse a companiei. „Pentru noi, Agritechnica este un moment important de împărtășire și interacțiune cu comunitatea noastră agricolă globală, inima BKT. Dar asta nu este totul. Acest târg comercial este o vitrină care ne permite să demonstrăm dorința noastră de a privi spre viitor prin valorificarea produselor inovatoare și de ultimă oră. Aceste produse sunt concepute pentru a satisface nevoile specifice ale părților interesate, în deplină conformitate cu motto-ul BKT „Growing Together”. O misiune care cuprinde și adoptarea unor practici mai sustenabile și mai prietenoase cu mediul, urmărind obiectivul nostru de a contribui activ la protejarea planetei. Toate acestea fără a pierde dorința de a ne distra și de a distra vizitatorii, pe care îi așteptăm la standul nostru pentru a experimenta un amestec de divertisment și energie”, a declarat Lucia Salmaso, Managing Director la BKT Europe.

La standul A36 din hala 7 se remarcă FORESTLAND, cea mai recentă și mai inovatoare anvelopă convențională BKT pentru sectorul agro-forestier. Este proiectată pentru cele mai exigente aplicații, iar carcasa din poliester și compoziția specifică a benzii de rulare o fac deosebit de rezistentă la tăieturi și cioburi, în timp ce peretele lateral robust asigură un ciclu de viață lung al produsului. Caracteristicile sale cheie sunt tracțiunea excelentă pe teren moale, aderența bună pe orice teren datorită canelurilor rigide și întărite ale benzii de rulare, un nivel ridicat de stabilitate și proprietățile de auto-curățare de top.

Noutăților de la BKT li se adaugă și anvelopa FORESTMAX, o anvelopă radială pentru tractoare pentru aplicații forestiere și unele operațiuni agricole. Această anvelopă iese în evidență pentru robustețea oferită de compusul benzii de rulare, pentru rezistența la tăieturi și cioburi și pentru structura sa cu centură de oțel care reduce semnificativ riscul de perforare. De asemenea, asigură tracțiune și stabilitate excelente, chiar și pe teren accidentat și neuniform. FORESTMAX oferă capacități bune de auto-curățare și o durată lungă de viață a anvelopelor.

La Agritechnica, BKT prezintă, de asemenea, POWERTRAILER SR 331, o anvelopă radială în întregime din oțel pentru aplicații atât de teren, cât și pe șosea. Oferă flotație de top pe câmpuri și tracțiune excelentă pe șosea. Construcția în întregime din oțel asigură o capacitate de încărcare ridicată, o stabilitate extraordinară a carcasei și o durabilitate sporită. Modelul benzii de rulare cu mai multe blocuri asigură o rezistență redusă la rulare, o presiune de contact uniformă și o ținută de drum îmbunătățită. Sunt caracteristici care fac ca anvelopa să fie sinonimă cu un consum redus de combustibil și mai mult confort pe șosea.

Pentru a completa noutățile, BKT vine cu noua dimensiune de 34'' x 6'' x 44 pentru AGRIFORCE BK T71, șenilele de cauciuc pentru agricultură.

Un spațiu special este rezervat produselor emblematice BKT, începând cu AGRIMAXFACTOR, recenta anvelopă pentru tractoare din seria 70, care combină tehnologia și designul estetic, rezultând o manevrabilitate superioară. În gama E-Ready, această anvelopă simbolizează angajamentul companiei față de mobilitatea electrică. Totodată, sunt expuse cele două anvelope radiale RIDEMAX FL 615 și FL 695, prima fiind proiectată pentru roțile cu rulare liberă ale remorcilor agricole, cisternelor și mașinilor de împrăștiat, în timp ce cea din urmă se potrivește pentru remorci în activități de transport în construcții și agricultură. Ambele au capacități excelente de auto-curățare.

Nu doar anvelope

În conformitate cu spiritul sportiv puternic și caracterul antrenant care caracterizează standurile BKT, renumite pentru că sunt pline de divertisment, vizitatorii vor putea viziona și lua parte la experiențe digitale captivante, spectacole de fotbal freestyle, activități de networking și multe altele. O gamă largă de evenimente de neratat și gadgeturi pentru toate vârstele, cum ar fi distribuirea mult așteptată și obișnuită a peste 30.000 de mingi de fotbal marca BKT și Provocarea BKT, care le va oferi celor mai buni jucători șansa de a câștiga două bilete la Final Four 2024 al Euroligii de baschet de la Berlin.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Patru din membrii ROMPAN i-au transmis președintelui organizației, Aurel Popescu, să se adreseze cu cereri Ambasadelor Indiei, Pakistanului și Bangladeshului pentru a perfecta inițierea unui aflux de imigranți dispuși să lucreze în morile și brutăriile din România, potrivit spuselor șefului ROMPAN.

Popescu mărturisește că s-a ajuns în această situație din cauza încurajării „nemuncii” de la Revoluție încoace, așa cum îi place să descrie plastic starea de asistați social în care mulți dintre tinerii țării se regăsesc.

El consideră agricultura ca fiind o șansă atât de reîntinerire a satelor, cât și una de potențial business prin programe dedicate celor care au emigrat către țări străine pentru un câștig bănesc mai bun.

În plus, șeful ROMPAN dă asigurări că o parte din fondurile FEADR vor fi orientate și către cursurile de perfecționare a angajaților din sistem începând din 2017.

Nu în ultimul rând el vorește de grâul obținut de România în anul agricol 2015-2016, unul calitativ superior și care permite exportul de făină la parametri deosebit de buni (cenușă, proteină, gluten și w).

Revista Fermierului: Domnule Aurel Popescu, am auzit ceva, dar nu ne-a venit să credem. Recunoașteți că aveți cereri din partea unor membri ROMPAN de a contacta ambasade străine în vedere negocierii unui aflux de imigranți pentru a lucra în morărit-panificație?

Aurel Popescu: Am patru solicitări de la membrii noștri să discutăm cu Ambasada Indiei, Bangladeshului, Pakistanului și alte ambasade să aducem forță de muncă din afară.

R.F.: Cum s-a ajuns la situația aceasta?

A.P.: De-a lungul acestor 20 și ceva de ani de la Revoluție s-a tot încurajat nemunca. Pur și simplu s-au dat ajutoare pentru cei care nu muncesc, iar cei care munceau, spuneau că lucrează și câștigă puțin, în timp ce aceia care nu munceau, primeau acasă totul. Or, eu asta propun: să se termine cu ajutoarele acestea, pentru că suntem o țară de asistați.

Pe de altă parte, să facem ceva pentru tineri, să populăm satele românești. La sate au rămas puțini tineri, toți sunt plecați, satele sunt îmbătrânite, predomină femeile și, din această cauză, pot spune cu sinceritate că, deja, nu mai avem țărani. Țăranii pe care îi știu eu erau oameni cu dor de muncă, cu bun simț, primitori și darnici. Acum, s-a stricat mediul și la sate, din păcate, pentru că au rămas bătrânii, iar tinerii toți sunt plecați. Noi trebuie să-i aducem înapoi. Cum îi aducem? Făcând niște programe pentru ei, pentru că, altfel, mâine-poimâine, nu mai putem lucra.

R.F.: Cum s-a ajuns în situația ca tinerii angajați să emigreze? Credeți sincer că întoarcerea la agricultură ar fi soluția?

A.P.: Noi am tot angajat muncitori necalificați, i-am calificat, iar pe urmă aceștia au pleacat în străinătate cu diploma și muncesc acolo pentru că se câștigă mai bine. (...) În agricultură este însă o șansă pentru acești tineri de a se întoarce, asta îi spuneam și ministrului (n.r. - ministrul Agriculturii, Achim Irimescu) nu demult. Cunosc multe cazuri din Canada, SUA, din țări europene, în care tinerii ar vrea să vină și să-și facă o afacere în România și întreabă: «Ce să fac?», pe de-o parte. Pe de altă parte, e o șansă și pentru tinerii din țară, că trebuie să-i luăm și pe ei în calcul, să nu mai plece în străinătate să muncească.

R.F.: Cu ce îi poate motiva sectorul de morărit-panificație pe tineri să rămână în țară sau să se întoarcă? Cât ar putea câștiga în medie un nou angajat în acest domeniu? Cineva amintea de 1.500 lei net, plus tichete de masă...

A.P.: Nu pot spune care este media și nici nu vreau să influențez lumea să zică, spre exemplu, că unul plătește mai mult sau altul mai puțin. Însă, în orice caz, oamenii sunt plătiți destul de bine, mult peste salariul minim pe economie. Nu se pune problema de acest lucru. Sunt și facilități care li se dau: să primească niște pâine sau alte produse, tichete de masă, o calificare care îi stă omului în buzunar și care foarte bine poate să-l ridice pe o treaptă superioară de salarizare. Plătim oamenii dublu când lucrează în orele suplimentare și, mai ales, în week-end. Sunt foarte multe facilități, nu aceasta este problema.

Aici, la standul IndAgra, am vorbit cu o clasă de la școala profesională, cu profesorii și toți elevii. Au fost prezenți aici, la noi, la stand și am vorbit timp de o jumătate de oră vizavi de ceea ce vor face ei după ce termină școala. Nimeni nu s-a arătat dornic de a munci. Am auzit scuze de genul „voi vedea” sau „mă fac ospătar”. Munca nu este atractivă pentru că tinerii cum termină liceul, intră în șomaj. Politicile acestea nu sunt OK.

R.F.: Am avut finanțări pentru diverse programe de formare profesională cu cu fonduri FEADR. Au fost sau sunt angajați în morărit-panificație care au provenit din cursurile realizate prin intermediul acestor bani europeni?

A.P.: Nu au fost cursuri deloc, făcute pentru industria alimentară. Acestea ar fi trebuit să existe. Am accesat fonduri europene, am făcut unități noi de producție, am modernizat unități. Muncitori, pe noua tehnologie, trebuiau instruiți. Trebuiau făcute cursuri de perfecționare neapărat. Acum de abia, la solicitarea noastră expresă, AM PNDR ne-a promis că, începând cu 2017, vom face și cursuri de perfecționare. Peste tot este nevoie de a veni în întâmpinarea oamenilor cu noile tehnologii, cu noile utilaje, cu tot ce trebuie.

R.F.: Cum stăm cu grâul domnule Popescu? Avem acoperit necesarul intern și de export?

A.P.: Anul acesta, România a reușit și a trecut de pragul de patru tone de grâu la hectar. Anul acesta am realizat peste opt milioane de tone de grâu. Noi mâncăm patru milioane de tone; sunt patru milioane disponibile la export. Eu preconizez că în 2017, la 1 iulie, când se termină anul-recoltă, vom rămâne cu mai bine de un milion de tone de grâu. Materia-primă de anul acesta este foarte bună din punct de vedere calitativ. Nu cred că este nicio problemă.

Având în vedere cerințele partenerilor externi privind calitatea făinii, ne procupăm foarte mult să găsim loturile de grâu care să corespundă cerințelor, astfel încât să avem asigurat grâul, să putem face și export, dar în mod cert, în primul rând, piața internă este preocuparea noastră de bază.

R.F.: Care sunt parametrii principali pe care trebuie să-i atingă făina, astfel încât să fie catalogată una de calitate pentru export?

A.P.: La făină, la export, ni se cer patru parametri: cenușa (culoarea făinii), să aibă proteină peste 13, să aibă gluten peste 28 și să aibă W (n.r. - lucru mecanic alveografic) peste 200.

R.F.: Anul trecut se discuta de rețetele consacrate, inclusiv în panificație. S-a blocat pe undeva demersul? Nu mai vorbește nimeni de aceste rețete...

A.P.: Nu s-a blocat nimic. Noi realizăm toate aceste produse pe bază de rețete consacrate, le facem, au un succes în magazine, vindem și prin hipermarketuri. Dacă la început vindeam câte șase-opt bucăți pe zi din aceste produse, acum am ajuns și la 60-80 de bucăți pe zi și sunt convins că o să crească în timp, pentru că nu avem decât două săptămâni de când am început.

R.F.: Pentru programele guvernamentale au început contractările la produsele din panificație?

A.P.: Sigur. Pentru anul școlar în curs sunt făcute documentele, se derulează contractul, totul este în regulă. Pentru anul viitor, întrucât s-a schimbat legislația, iar laptele se asigură din fonduri europene, probabil se vor organiza licitații separat pe lapte, separat pe fructe și separat pe corn.

Din punct de vedere al produselor de panificație distribuite în școli, vor fi cornuri, vor fi biscuiți, precum și alte specialități de panificație, obținute însă în baza cerințelor impuse și solicitate de Ministerul Sănătății, referitoare la adaosul de zahăr și grăsimi.