În perioada 15 – 17 mai 2026, la Miercurea Ciuc, a avut loc Adunarea Generală a Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, care a reunit cooperative agricole din întreaga țară. Au fost analizate situația sectorului vegetal, evoluțiile legislative, cele economice din ultimele luni, precum și direcțiile comune de acțiune.

11 noi cooperative agricole s-au alăturat UNCSV, organizația ajungând la 77 de cooperative membre active, consolidându-și astfel poziția de cea mai importantă organizație reprezentativă a cooperativelor agricole din România.

Subiectele abordare în cadrul întâlnirii s-au referit la viitorul Politicii Agricole Comune după 2027, menținerea structurii PAC pe doi piloni, presiunile legislative existente la nivel european, situația produselor de protecția plantelor și a neonicotinoidelor, competitivitatea fermierilor europeni în raport cu importurile din state terțe, precum și necesitatea unei reprezentări mai puternice a intereselor cooperativelor agricole românești la Bruxelles.

Intens au fost dezbătute dificultățile fiscale și administrative cu care se confruntă cooperativele agricole, inclusiv interpretările neunitare privind deductibilitatea TVA și tratamentul operațiunilor desfășurate între cooperative și membri. În acest context, a fost realizată o monografie contabilă privind deductibilitatea TVA pentru utilajele agricole achiziționate de cooperative prin proiecte cu finanțare europeană.

„Membrii UNCSV au analizat soluții și propuneri pentru clarificarea și ajustarea cadrului legislativ și fiscal aplicabil cooperativelor agricole, în vederea asigurării unei funcționări corecte, eficiente și predictibile a acestora. Propunerile urmăresc consolidarea cooperativelor agricole și crearea unor condiții care să permită sprijinirea membrilor cooperatori, după ani de investiții și dezvoltare realizați în cadrul acestor structuri, în măsura în care modificările legislative vor fi preluate și aprobate de Parlament în forma propusă”, transmite UNCSV.

În cadrul Adunării Generale au fost aprobate actualizările Statutului și Actului Constitutiv UNCSV, necesare pentru adaptarea organizației la nevoile actuale ale membrilor și la evoluțiile din sectorul agricol și cooperativ.

Participanții au analizat și oportunitățile de dezvoltare economică și investițională pentru cooperative, inclusiv proiectele implementate prin AFIR, accesarea finanțărilor europene, dezvoltarea structurilor integrate de comercializare și procesare, precum și soluțiile digitale și energetice dedicate agriculturii cooperatiste.

S-a discutat atât despre oportunitatea recunoașterii cooperativelor agricole ca și comunități de energie, cât și despre dezvoltarea unui soft și a unei aplicații dedicate cooperativelor agricole. Au fost analizate funcționalitățile necesare acestor instrumente, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de monitorizare în activitatea cooperativelor agricole, soluții pentru managementul riscurilor și optimizarea producției, precum și oportunități de colaborare în domeniul energiei.

Programul a inclus și vizite de lucru, schimburi de experiență și întâlniri tehnice între cooperative, dedicate identificării soluțiilor comune pentru creșterea eficienței economice, consolidarea structurilor cooperative, dezvoltarea lanțurilor agroalimentare integrate și crearea unui brand comun după modelul cooperatist.

„Extinderea continuă a UNCSV confirmă faptul că fermierii înțeleg tot mai clar rolul cooperativelor agricole într-un context marcat de volatilitate economică, schimbări climatice, presiuni administrative și transformări accelerate la nivel european. Cooperativele agricole reprezintă principalul instrument prin care fermierii își pot consolida puterea economică, capacitatea de negociere și accesul la investiții și piață. UNCSV își continuă activitatea de reprezentare la nivel național și european și susține dezvoltarea unui sector cooperatist modern, competitiv, funcțional și durabil.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ce obstacole ne stau în față pentru cultivarea cânepii, ne-am putea întreba? De la 40.000 de hectare cultivate până în anul 1989, când România ocupa primul loc în Europa la producția de fibră de cânepă și locul patru în lume după suprafața cultivată, astăzi la noi în țară se cultivă cânepă doar pe 1.000 – 1.300 ha, cu mult sub potențialul istoric.

Declinul industriei textile și dispariția topitoriilor de cânepă care prelucrau tulpinile pentru extragerea fibrei i-au determinat pe fermieri să nu mai cultive cânepă, având în vedere că nu mai aveau cum să valorifice producția. Legătura industria textilă – topitorii - cultivatori a fost întreruptă, iar situația actuală nu ne arată cât poate dura această stare de lucruri.

Apoi a intervenit și faptul că această plantă a fost considerată ca drog, ceea ce i-a îndepărtat și mai mult pe fermieri ca s-o cultive. Dar însușirile valoroase pe care le are cânepa nu pot fi trecute cu vederea. O serie de beneficii o face să stea totuși în atenția întreprinzătorilor.

Cânepa poate fi valorificată în întregime. Astfel, se extrag fibrele, a uleiul din semințe, din inflorescențe și frunze, produse cu caracter medicinal, din tulpini tocate, iar cânepa poate fi folosită și în construcții.

Cânepa este o plantă ecologică, lăsând terenul curat de buruieni și, important, nu necesită pesticide deloc sau aproape deloc.

Cânepa este recunoscută ca fiind una dintre cele mai eficiente plante pentru sechestrarea carbonului, depășind semnificativ capacitatea medie a pădurilor pe unitatea de suprafață și timp. Absoarbe dioxidul de carbon (CO₂) din atmosferă, între 9-15 t CO₂/ha, iar după unele cercetări chiar 22 t CO₂/ha, în timp ce un hectar de pădure absoarbe 2-6 t CO₂/an.

Lemnul produs pe un hectar de cânepă echivalează cu creșterile anuale de lemn, pentru un hectar de pădure matură de brad.

Produsele din fibră de cânepă sunt biodegradabile și nu poluează mediul ambiant.

Ca substituent al materialelor plastice, produsele derivate din cânepă sunt utilizate în producția auto, transportul feroviar, aviație și industria aeronautică.

La noi în țară, totuși cultura cânepii cunoaște o ușoară revigorare, cu toate obstacolele existente. Cei care cultivă cânepă în sistem industrial sau gospodăresc nu au unde să predea producția de tulpini pentru obținerea fibrelor și s-au orientat pentru producția de ulei. Este cazul fabricii de ulei de cânepă din Salonta – județul Bihor, unică în Europa și care are o capacitate de o mie de tone pe an, din care 80% din producție e destinată exportului. Din păcate, fabrica este nevoită să importe sămânța de cânepă.

Niște promotori ai cânepii, care își doresc revigorarea acestei valoroase plante, organizează anual evenimentul Expo la cânepă, la care participă profesioniști din diferite medii: industria textilă, fermieri, cercetători, specialiști în medicina naturistă, în cosmetică. Printre protagoniști îi amintim pe Leonida Prodan, cultivatoare de cânepă și meșter popular - promotor al valorilor românești, Ferma Domnița Maria din județul Călărași, producătoare de ulei din plante medicinale și cânepă, foarte căutate la noi și peste hotare.

Toate obstacolele cultivării și industrializării cânepii în România ar putea fi rezolvate și prin contribuția ministerelor Economiei și Agriculturii. Este necesar sprijinul investițiilor în domeniul prelucrării tulpinilor de cânepă, fostele topitorii care să fie dotate cu noile tehnologii de extragerea fibrelor, a dotării cu mijloacele mecanizate de recoltare a cânepii de fibră sau de sămânță pentru fermieri.

Pe lângă subvențiile acordate, să se aloce fermierilor și plăți pentru absorbția de CO₂ pentru fiecare hectar cultivat cu cânepă. Asemenea măsuri ar aduce un plus țării noastre, cu certitudine.

Articol de: ing. agr. VLADIMIR GONCEARU

Cuvintele din titlu îi aparțin tânărului fermier Matei Titianu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Recent, la AGRO TV, acesta a abordat mai multe subiecte arzătoare în agricultura autohtonă, pe care vi le prezentăm în rândurile ce urmează.

„Suntem a cincea forță agricolă a Uniunii Europene ca suprafață, dar ne permitem prea des să fim tratați ca un actor secundar. Din postura de președinte al LAPAR, consider că este timpul să vorbim deschis despre subminarea intereselor naționale în agricultură. O problemă pe care o simt zilnic în dialogul cu membrii LAPAR este modul în care agricultura este reprezentată la Uniunea Europeană de către autorităților noastre. De ce reprezentanții noștri la Bruxelles nu negociază cu aceeași fermitate cu care fermierii români muncesc pământul? Când acceptăm acorduri care ne dezavantajează direct sau când convergența externă rămâne un obiectiv mereu amânat, nu vorbim doar despre birocrație. Vorbim despre viitorul securității alimentare. La LAPAR, mandatul nostru este clar: să cerem o poziție demnă pentru România”, a spus Matei Titianu.

În opinia președintelui LAPAR, subvenția ar trebui privită ca o compensație, nu ca un ajutor. „Trebuie să înțelegem că atâta timp cât producem sub reglementări verzi stricte, subvenția doar echilibrează balanța în fața competitorilor globali (Mercosur, Ucraina).”

Matei Titianu a subliniat că prioritatea zero în acest moment o reprezintă protejarea consumatorului român și a producătorului local prin controale riguroase la graniță. „Frontierele au nevoie de laboratoare de testare. Nu putem accepta un dublu standard la siguranța alimentară.”

Liderul LAPAR a arătat paradoxul energiei și al finanțării. „Infrastructura de irigații devine inutilă dacă prețul energiei anulează profitul. Avem nevoie de o strategie națională pentru energie și de instrumente financiare solide, precum Creditul Fermierului, cu dobânzi fixe și garanții de stat”, a punctat Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În București, la final de aprilie, a avut loc evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 - „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP), coordonat de Hort Integra, în parteneriat cu organizațiile HollandDoor (Țările de Jos) și Coexphal (Spania).

Dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli reprezintă o problemă de actualitate la nivel european, abordată de Proiectul SCUT-UTP din cadrul Erasmus+. „În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora”, precizează Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România.

Participanții la conferință au subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.

De altfel, agenda evenimentului a inclus prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale; relației dintre cooperative, retail și consumatori; vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție; instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene; strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere. „Discuțiile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare”, arată Florin Istrate, președinte Hort Integra.

Modelele funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene au fost prezentate în cadrul evenimentului.

Din partea Coexphal (Spania), Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería, evidențiind rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .

Din partea HollandDoor (Țările de Jos), Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a punctat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric.

Participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe:

• Cooperare reală între producători;

• Planificare pe termen lung;

• Investiții în inovare și digitalizare;

• Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață;

• Profesionalizarea managementului cooperativelor.

Deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.

Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România, cum ar fi:

• Consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;

• Diversificarea canalelor de distribuție;

• Îmbunătățirea accesului la informații de piață;

• Dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;

• Stimularea colaborării între actori la nivel național și european.

„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre. Evenimentul ne-a arătat că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar - producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin”, a subliniat Florin Istrate.

Mesajul central al conferinței de la București este că, un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați. Prin inițiative precum SCUT-UTP, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol.

Evenimentul din cadrul proiectului Erasmus+ a reunit fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ, oferind un cadru de dialog deschis și schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. Au participat Viorel Morărescu - director general Direcția Generală Industrie Alimentară și Paula Gherghe, din cadrul MADR, precum și Ana Maria Nisioiu, care a reprezentat Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Lumea pe care o știam până mai ieri (sau, cel puțin, așa credeam) este zdruncinată de schimbări profunde, care, cu certitudine, vor lăsa urme adânci în gândirea globală ce a marcat ultimele două decenii, în special în plan economic, dar și politic sau militar.

Când ne gândim la globalizare ca fenomen, trebuie să acceptăm că, pe lângă politicile de coagulare a diferitelor sectoare economice, unde politica fuziunilor devenise activitatea elitistă a marilor bănci de investiții din lume, am asistat și la o globalizare politică (UE, Mercosur, NAFTA), dar și la una militară (NATO, alianțele SUA cu Asia de Sud).

Toate aceste „elite politico-financiare” au susținut la unison că fenomenul este benefic. Preocuparea de bază a celor care puteau analiza și influența direcția a fost cum să profite, măcar parțial, de această „lume de basm” creată tot de ei, astfel încât să fie acceptată de cei mulți, adică de noi toți, care, vrem sau nu, vom fi cei care finanțează această „petrecere” și, în final, de cele mai multe ori, cei care pierd cu adevărat.

La prima vedere, acest aspect poate nu pare foarte relevant, însă modelul economic de orientare liberală, aplicat aproape peste tot pe glob, se apropie de momentul în care își va epuiza energia, asemenea stelelor care, după ce au oferit lumină și energie, se transformă în „găuri negre”. A adus o prosperitate greu de imaginat pentru mulți, dar bazată pe iluzia unor „cheltuieli pe caiet”, care, la un moment dat, își vor cere decontul.

Pe vremuri, banii aveau acoperire în aur, apoi în mărfuri. Astăzi, au acoperire în promisiuni și încredere, ajungând până la „marea revoluție monetară” a criptomonedelor, adică încredere în ceva ce nu poate fi atins.

Globalizarea și limitele ei

Revenind la sistemul global, să ne amintim că, începând cu anii ’80, s-a impus un principiu doctrinar: fuziunile companiilor sunt viitorul prosperității economice. Economiile de scară urmau să reducă prețurile, să stimuleze cercetarea și să simplifice lanțurile logistice.

Există, fără îndoială, un sâmbure de adevăr aici, iar cei care au beneficiat de această perioadă, și nu sunt puțini, pot confirma.

Totuși, în multe sectoare, concentrarea a ajuns atât de mare, încât nu mai este aproape nimic de cumpărat. În industria auto, numărul marilor jucători globali este foarte redus. În producția de cipuri, și mai mic. Situații similare regăsim în tehnologia de vârf, aviație sau metalurgie.

În agricultură, situația este la fel de concentrată:

• cinci companii controlează peste 80% din piața globală a semințelor certificate;

• piața pesticidelor este similară;

• utilajele agricole sunt dominate de câțiva mari producători;

• în cazul marilor traderi, concentrarea este și mai evidentă;

• nici în piața combustibililor sau uleiurilor situația nu ar fi mult schimbată.

Creșterea artificială și nota de plată

În aceste condiții, când nu mai ai ce achiziționa, trebuie să găsești alte metode de a satisface investitorii. Iar soluția cea mai simplă devine creșterea prețurilor, suportată, în final, de consumator.

Problema este creșterea organică care e limitată de ritmul demografic, mult inferior ritmului în care economia ar vrea să crească.

În acest context, devine greu de înțeles cum un CEO dintr-o companie petrolieră românească poate primi peste două milioane de euro anual, iar un CEO precum Elon Musk poate avea pachete de compensații de ordinul a o mie de miliarde de dolari, fără să fie o greșeală de redactare.

Faptul că astfel de propuneri există și sunt aprobate arată că nu mai vorbim doar despre economie, ci despre vânzarea unor iluzii. Iar întrebarea rămâne: cine va plăti? Așa cum spune și o zicală românească: „Prost nu este cine cere, ci cel care plătește”.

Crizele, mecanism de resetare

Mulți au crezut în această „Fata Morgana” a creșterii infinite, ignorând un principiu simplu: economia se resetează periodic prin crize.

Exemplele sunt cunoscute: Marea Criză din anii ’30; criza subprime a anilor 2000; schimbările politice din Europa de Est din anii ’90; conflictele militare, inclusiv cele mai vechi sau actuale (Primul și Al Doilea Război Mondial, Ucraina și acum Iran).

Deciziile politice, economice și militare din ultimii ani au afectat lanțurile de aprovizionare și au demonstrat fragilitatea sistemului. Un virus microscopic a fost suficient pentru a bloca economia globală, iar lecțiile au fost rapid uitate.

Agricultura românească, între lipsa strategiei și improvizație

Privind la România, problema majoră rămâne lipsa unei strategii coerente. Punctez însă și alte câteva aspecte, dar fără a avea pretenția epuizării acestora.

1. Inputurile agricole. În loc ca statul să intervină punctual (de exemplu, în preluarea unor combinate), ar fi fost mai eficient controlul resurselor de gaz din Marea Neagră, prin preluarea exploatării și comercializării directe; precum și dezvoltarea industriei îngrășămintelor, în special a celor azotoase, dacă deținea controlul asupra gazelor naturale. Accesul la energie ieftină determină competitivitatea acestui sector, lucru demonstrat de Rusia și de fostele state sovietice.

2. Motorina și fiscalitatea. Un exemplu simplu este acciza la motorină, unde în locul sistemului actual (plătești, apoi aștepți rambursarea luni la rând), s-ar fi putut implementa sistemul cu motorină colorată, fără acciză, destinată exclusiv agriculturii. Astfel s-ar fi eliminat lipsa și costurile de finanțare, birocrația și întârzierile.

Fondurile europene, între idee bună și aplicare greșită

Conceptul de susținere a cooperativelor a fost corect în principiu, dar aplicat defectuos și astfel s-a stimulat apariția de cooperative „de familie”, care au câștigat proiecte de zeci de milioane de euro fără capacitate reală de cofinanțare.

Realitatea este simplă, de exemplu cinci entități mici (ferme sau firme mici) cu o cifră de afaceri cumulată de, să zicem, 1.000.000 de euro nu pot genera, prin asociere formală, o capacitate financiară reală de a finanța un proiect de 10-15 milioane de euro în total și care necesită finanțare de cca 5-7 milioane de euro din partea beneficiarilor, bani care reprezintă contribuția la proiect, cheltuieli neeligibile, capital de lucru și finanțarea pe anumite perioade a TVA și, în plus, să nu uităm dobânzile, unde cea bancară este în jur de 9-10%, iar cea de la IFN-uri, de peste 15%.

Lipsa criteriilor financiare serioase a dus la proiecte nefinalizate, insolvențe și blocaje. Există și exemple de succes, dar acestea se datorează exclusiv beneficiarilor, nu sistemului.

România are probleme legislative majore

Furtul și lipsa sancțiunilor reale. Scandalurile legate de certificatele de depozit, unde zice lumea că vorbim de peste 100 de milioane de euro ,,gaură”, arată clar, printre altele, legislație slabă, sancțiuni insuficiente, portițe legale. Are de gând MADR, după 30 de ani, să facă ceva în domeniul reglementării?

Personal, cred că lipsa principală este cea a unei legislații dure de pedepsire a acestor fapte, dar o legislație clară și simplă, nu plină de fel de fel de portițe unde, după ce că fură, îl și premiem cu libertatea de a cheltui banii liniștit pe plajă la Monte Carlo.

Iar legislația asta ar trebui să pedepsească și furtul, dar și neglijența la limită cu complicitatea a celor care nu au făcut nimic pentru a controla existența acestor stocuri, adică reprezentanții unora dintre proprietari, ca să nu generalizăm.

Justiția lentă. Procesele comerciale durează ani. Poate o soluție ar fi standardizarea contractelor, simplificarea procedurilor și, implicit, limitarea termenelor. Dar oare cum ar putea să gândească MADR o propunere?

Poate printr-o legislație unde finalizarea unor procese privitoare la neplata datoriilor să nu mai dureze doi, trei ani. Sunt de acord că nu poți stabili viteza de lucru a judecătorului, dar poți stabili viteza dosarelor prin simplificare, standardizarea documentelor și procedura aplicată, în sensul că poți reglementa prin lege în ce condiții se face o vânzare, care sunt documentele care se încheie (inclusiv forma lor) și ce trebuie să conțină dosarul depus în instanță sub sancțiunea decăderii acțiunii. Adică, mai simplu spus, cu titlu de exemplu, dacă am bani de recuperat, eu trebuie să depun în instanță un contract standard în mare măsură ca formă, un aviz cu semnătura de primire care să confirme recepția cantitativă și calitativă, o factură și situația soldului bancar, iar reclamatul să vină și el cu situația soldului. Dacă documentele nu respectă forma sau nu există, atunci să fii sănătos, rămâi că ai bani de luat. Astfel, dai termen pentru depunere documente, apoi un singur termen la care părțile vin sau nu vin, este problema lor, și tu, judecător, dai verdictul și s-a închis cazul. Dacă tu, legiuitor (MADR doar propune), faci un sistem clar și simplu, multe probleme de instanță dispar, fiindcă chichițele nu se mai pot aplica.

Fiscalitatea organizațiilor. Cotizațiile peste 4.000 de euro nu sunt deductibile fiscal, ceea ce descurajează asocierea și afectează funcționarea organizațiilor. Ca ministrul Agriculturii să nu piardă timpul să caute, indicăm articolul de lege - art. 25 alin. 3 lit. k din Codul Fiscal.

Din ce poți plăti salariile angajaților și toate costurile de întreținere și reparații la un OUAI sau o asociație, dacă firmele membre sunt mari? Dacă MADR vă va răspunde, de exemplu la OUAI-uri, că din facturile de prestări servicii, atunci o să fie clar pentru toată lumea ce înțelegere a fenomenului au, deoarece udările sunt diferite în funcție de culturi și ai membri care udă mai mult, alții mai puțin, or, aceste costuri indirecte sunt repartizate la hectarele organizației, nu la udările realizate.

Fără a generaliza aceste cotizații fixe, ele sunt de circa 150-200 lei/ha, adică o fermă de 500 ha ajunge să plătească și 20.000 de euro, doar că la 16.000 de euro plătește și 16% impozit pe profit.

Este că vă simțiți stimulat de MADR și de autorități, în general, ca să vă asociați? Acest principiu se aplică la toate asociațiile sau organizațiile unde un fermier vrea să se înscrie și cotizația depășește 4.000 de euro.

Investițiile în energie regenerabilă. Proiectele de energie regenerabilă sunt amplasate haotic, uneori afectând sistemele de irigații, în contradicție cu investițiile statului.

Suntem pregătiți pentru ce urmează?

Prin acest material, am încercat propunerea a trei direcții de reflecție și, fără a avea pretenția că subiectele sau direcțiile ar fi epuizate, este o invitație la reflecție și dezvoltare a acestora.

Astfel, eu am gândit trei direcții esențiale:

1.    Controlul costurilor inputurilor prin controlul resurselor primare sau aplicarea pârghiilor financiare (îngrășăminte, motorină, semințe, service);

2.    Reforma finanțărilor (criterii reale, selecție riguroasă) – asta va duce la eliminarea risipei de fonduri și la creșterea performanțelor economice;

3.    Reforma legislativă – care ar putea duce la claritate, rapiditate, eficiență.

Din păcate, ceea ce nu facem la timp, sau nu am făcut la timp, ne va costa, mai devreme sau mai târziu, iar agricultura „cheltuielilor pe caiet” se apropie de final. Întrebarea este simplă: suntem pregătiți pentru ce urmează?

În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier - jud. Brăila

În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).

APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.

În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.

5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată

În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.

Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.

Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor din România solicită autorităților garantarea pășunatului desfășurat controlat, fără îngrădiri, în cadrul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate. De asemenea, asociația crescătorilor de ovine cere ca obligația de emitere și transmitere în sistemul e-Factura pentru achizițiile de produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli.

„La finalul lunii aprilie am transmis adrese către ministerele Agriculturii, Mediului și Finanțelor, în care am arătat realitatea din ferme și am solicitat ca măsurile referitoare la zonele prioritare pentru biodiversitate, precum și sistemul e-Factura să fie adaptate specificului activităților agricole, ale crescătorilor de oi”, ne-a declarat Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Restricţionarea pășunatului duce la degradarea pajiştilor și pierderi economice semnificative în sectorul ovin

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis că sunt false informațiile potrivit cărora zonele prioritare pentru biodiversitate ar presupune interzicerea pășunatului, a cositului sau a activităților tradiționale pe pășunile României. „Legislația în vigoare prevede explicit contrariul. Prin Ordonanța de Urgență nr. 25/2026, România a introdus inclusiv conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ, tocmai pentru a asigura compatibilitatea dintre conservarea biodiversității și activitățile tradiționale. Mai mult, articolul 40 indice 6 din OUG nr. 25/2026 prevede explicit că în zonele prioritare pentru biodiversitate cu regim de management activ sunt permise activități de pășunat, cosit și alte activități tradiționale desfășurate pe acele pășuni și pajiști”, a comunicat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Cu toate astea, există riscul introducerii unor restricţii care pot afecta activităţile agricole tradiţionale, susțin reprezentanții crescătorilor de ovine. „Restricţionarea pășunatului ar conduce la afectarea directă a crescătorilor de animale, la degradarea pajiştilor și la pierderi economice semnificative în sectorul ovin. De aceea, solicităm să ni se garanteze că pășunatul nu va fi îngrădit sau interzis, ci reglementat în mod adaptat. Ne dorim măsuri care să recunoască pășunatul ca instrument esențial de management ecologic. Metodologia recunoaște rolul esențial al pajiştilor seminaturale și al activităților tradiționale, precum pășunatul, în menținerea biodiversității și a habitatelor deschise. Documentul prevede necesitatea desfășurării activităţilor de cosit sau pășunat pentru menţinerea habitatelor, dar, în același timp, introduce premise pentru restricționarea acestora. În aceste condiții, limitarea pășunatului contravine obiectivelor de conservare stabilite chiar prin metodologie. Prin urmare, restricționarea pășunatului va conduce la degradarea pajiştilor, instalarea vegetaţiei lemnoase și pierderea biodiversității specifice. Deci, solicităm eliminarea restricţiilor nejustificate asupra pajiştilor sau adaptarea acestora astfel încât pășunatul să fie permis și reglementat”, subliniază președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

e-Factura creează greutăți crescătorilor de animale

Uniunea Oierilor atrage atenția că implementarea sistemului e-Factura generează dificultăți semnificative pentru producătorii agricoli, în special pentru crescătorii de animale. Obligația de emitere și transmitere a facturilor în sistemul e-Factura în sarcina producătorilor agricoli nu reflectă realităţile din teren, depășește capacitatea administrativă a fermierilor și riscă să genereze blocaje în comercializarea produselor agricole.

„Solicităm ca obligația de raportare în sistemul e-Factura pentru achizițiile de animale vii și produse agricole să revină operatorilor economici achizitori, nu producătorilor agricoli. Inclusiv măsurile fiscale trebuie adaptate specificului activităţilor agricole, realităților sectorului agricol. Autoritășile noastre și legiuitorii trebuie să țină cont de capacitatea administrativă redusă a producătorilor agricoli și să respecte principiul proporționalităţii. Astfel pot fi evitate blocajele în piață, iar eficiența colectării fiscale poate crește”, a arătat Maniu Vonica.

Adaptarea sistemului e-Factura la specificul agriculturii este esenţială pentru conformare și pentru funcționarea pieței, concluzionează Uniunea Oierilor din România.

CITEȘTE ȘI: Uniunea Oierilor solicită ANSVSA anularea Ordinului care obligă crescătorii să plătească vaccinarea împotriva antraxului

Uniunea Oierilor, o nouă organizație profesională constituită la nivel național

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat luni, 4 mai 2026, procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul de cerere 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026, valoarea plafonului este de 180.750.799 euro și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cuantumurile stabilite de APIA:

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Legea nr. 268/2001, care stabilește cadrul legal pentru utilizarea terenurilor agricole degradate aflate în proprietatea statului, a fost modificată și completată printr-o Ordonanța de urgență aprobată pe 4 mai 2026.

Prin utilizarea terenurilor degradate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Printre principalele măsuri adoptate se numără:

• Stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea terenurilor degradate aflate în proprietatea statului;

• Reglementarea procedurii de concesionare prin licitație publică, inclusiv condițiile de derulare, termenele și clauzele contractuale;

• Stabilirea duratei contractelor de concesiune și a posibilității de prelungire a acestora;

• Măsuri pentru simplificarea și digitalizarea procesului de autorizare, inclusiv prin mecanisme de aprobare tacită.

Prin aceste modificări, se urmărește utilizarea eficientă a terenurilor aflate în proprietatea statului și crearea unui cadru predictibil pentru investiții.

Actul normativ aprobat de Executivul de la București face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor, precum și reducerea termenelor de autorizare a proiectelor pentru producerea de energie din surse regenerabile amplasate pe terenurile aflate în administrarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură.

„Se desemnează zone de accelerare prin includerea terenurilor degradate administrate de Autoritatea Națională de Administrate a Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură pentru investițiile în surse regenerabile de energie, iar procedura de autorizare pentru astfel de proiecte va avea o durată maximă de 6 luni. Prin această reformă contribuim la accelerarea tranziției către o energie verde și, totodată, valorificăm terenurile degradate ale statului, deschizându-le către investiții în energie regenerabilă, prin proceduri simplificate și accelerate. De asemenea, prin îndeplinirea acestui angajament asumat prin PNRR, facem un pas major pentru a evita o penalizare de 771 de milioane de euro, fonduri europene care vor putea fi astfel utilizate pentru dezvoltarea țării”, a declarat Tánczos Barna, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!