Sau „Șefu`, veți avea o scamă!”. Toate variantele sunt folosite și funcționează atât la stat, cât și la privat. Acum însă vreau să mă opresc la autorități, adică la sistemul public, unde găsim toate tipurile de lingușitori și poate cea mai mare proporție de yesmeni. Șeful nu trebuie supărat ori contrazis, așa că deciziile se iau în funcție de dorințele mai-marelui.
Premierul dorește să strângă bani la buget, să facă economii și ordine în sistemul public. Imediat, ministrul Agriculturii vine cu soluția și este aplaudat de șef. Felicitările, masa și dansul vor avea loc la groapa zootehniei, a protecției plantelor, a testării și înregistrării soiurilor... Fără vin pe masă, pentru că sectorul vitivinicol e aproape inexistent în structurile MADR.
La începutul toamnei, șeful Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat un proiect prin care reorganizează structurile din subordinea ministerului. Proiectul pare făcut pe genunchi, spre mulțumirea șefului suprem, nicidecum gândit conform realității.
Să luăm ca exemple doar câteva instituții propuse spre desființare: Agenția Națională pentru Zootehnie, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, Autoritatea Națională Fitosanitară. Acestea sunt structuri cu legături și corespondență nu doar la Bruxelles, ci pe plan internațional, a căror desființare poate bloca unele activități. Pe la colțuri se vorbește de preluarea unora dintre atribuții de către sectorul privat, mai exact de către „prieteni” ai Puterii cu interese în domeniile mai sus menționate. Dar de asta trebuie să se ocupe alții, nu eu.
Cred că în aparatul central al Ministerului Agriculturii (MADR, APIA, AFIR) sunt mai mulți șefi decât numărul angajaților din toate instituțiile pe care vrea să le desființeze ministrul în aplauzele șefilor. Nu mai spun că sunt o mulțime de oameni care taie frunze la câini cât e ziua de lungă, cărora alții le prestează munca. Da, la stat sunt și angajați care chiar muncesc. Ăștia-s pălmașii, n-au perii de scame și nici nu rup ușa la ora 16 sau 14, vinerea.
Am scris despre inoportunitatea desființării unei instituții. M-a sunat directorul: „Ce-mi faceți? Ce-i spun eu acum la ministru?” Ca să înțelegeți ce vremuri trăim după trei decenii de democrație! Nu am folosit niciun nume deoarece, indiferent cine-i ministru sau director ori premier, situația este aceeași.
Vreau să închei cu zâmbetul pe buze, unul amar, dar zâmbet.
„Un tip se duce la un interviu pentru un post la o instituție publică.– Sunteţi alergic la ceva?– Da, la cafeină.– Aţi lucrat pentru serviciul public înainte?– Da, am lucrat în armată.- Aveţi vreun handicap?– Da. O mină a explodat lângă mine şi mi-am pierdut ambele testicule.Omul statului, cel care lua interviul, face o grimasă şi spune:– Bine! Vă angajăm. Programul normal zilnic este de la 8.00 la 16.00. Dar dvs. puteţi începe de mâine la ora 12.00. Şi veţi veni în fiecare zi de la 12.00.Tipul este nedumerit și întreabă:– Dacă orele de lucru sunt de la 8.00 la 16.00, de ce vreţi să vin la 12.00? Eu nu vreau niciun tratament special…– Ceea ce trebuie să înţelegeţi este că acesta este un loc de muncă la stat. În fiecare zi, de la 8.00 la 10.00 ne bem cafeaua, apoi, până pe la 12.00 ne scărpinăm la ouă. Prin urmare, dvs. nu are niciun sens să veniţi de la ora 8.00.”Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2023Proiectul de ordin pentru modificarea Anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole este în consultare publică pe pagina de internet a MADR.
Potrivit Ministerului Agriculturii, modificarea Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 înseamnă o mai bună reglementare a domeniului vitivinicol și creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene. Totodată, producătorii de vin din arealele nou introduse vor beneficia de accesarea măsurii de restructurare-reconversie.
O primă modificare a Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole se referă la implementarea modificărilor aferente celor patru solicitări de completare primite de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitvinicole, prin introducerea localităților propuse în centrele viticole menționate în studiile efectuate de de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, respectiv:
Introducerea comunei Lunca cu satele Lunca, Sântu, Logig și Băița din județul Mureș în Centrul viticol Batoș care aparține Podgoriei Lechința, Regiunea Viticolă a Podișului Transilvaniei;
Introducerea satelor Coasta, Răscruci și Tăușeni aparținând comunei Bonțida alături de satul Bonțida în Centrul viticol independent Dej, județul Cluj, Regiunea Viticolă a Podișului Transilvaniei;
Introducerea comunei Spineni, sat Optășani județul Olt în Centrul viticol Dobroteasa, podgoria Sâmburești, Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei;
Introducerea orașului Mizil, județul Prahova, în Centrul viticol Tohani, care aparține Podgoriei Dealu Mare, regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei.
A doua modificare se referă la corelarea Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 cu Caietele de sarcini aferente DOC (Denumire de Origine Controlată).
Pentru a face corelarea cu Caietul de Sarcini aferent Denumirii de Origine Ștefănești, poziția 0.12 Costești Argeș, care se află în Anexa la O.M.A.D.R. nr 1205/2018 la poziția 19. Dealu Mare, devine poziția 20.4 Costești Argeș în cadrul poziției 20 Ștefănești Argeș. Modificarea prin includerea poziției 20.4. Costești Argeș ca centrul viticol al podgoriei Ștefănești restabilește aria delimitată a DOC Ștefănești, ca aceasta să fie delimitată corect și în cadrul ordinului.
În același fel, pentru a face corelarea cu Caietul de Sarcini aferent Denumirii de Origine Babadag, poziția 0.36 Dăeni Tulcea, din Anexa la OMADR nr. 1205/2018 devine poziția 31.4 Dăeni Tulcea în cadrul poziției 31, Istria Babadag. În acest moment, comuna Dăeni cu satul Dăeni, sunt incluse în aria delimitată indicată în caietul de sarcini al denumirii DOC Babadag care a fost transmis și aprobat la nivelul Comisiei Europene în 2011.
Cea de-a treia modificare vizează structura tabelară a Anexei O.M.A.D.R. nr 1205/2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole deoarece s-a constatat că există anumite erori de grafică care ar duce la o intrepretare eronată a încadrării unor comune și sate în centre viticole independente. Această situație era prezentă la nivelul unor Centre viticole independente și anume Costești, Rușetu, Târgu Jiu, Crușet, Jamu Mare, Teremia, Lugoj, Giarmata, Halmeu, Seini, Drăgănești Olt, Furculești, Mavrodin. „Pentru corectarea erorilor de grafică și implementarea modificărilor și completărilor enumerate mai sus, este necesară modificarea în întregime a Anexei O.M.A.D.R. nr. 1205/2018 asigurându-se astfel o corectă interpretare a arealelor viticole și a încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole”, transmite MADR.
Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5633_084f4745f20ad092067db46978cb8c6a.html
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html