Sărbătorită în fiecare an pe 5 decembrie, Ziua Mondială a Solului este instituită de FAO și ONU, având ca obiectiv promovarea importanței protejării solului pentru oameni, climă și economie.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului, celebrată anual în data de 5 decembrie, organizațiile profesionale ale fermierilor, mediul universitar și instituțiile de cercetare agricolă din România marchează importanța crucială a solului ca resursă națională strategică, esențială pentru securitatea alimentară, stabilitatea socială și dezvoltarea economică durabilă.

Solul reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale României, cu un potențial agricol excepțional, dar aflat sub presiune din cauza:

• degradării fizice și chimice;

• eroziunii;

• pierderii fertilității;

• schimbărilor climatice;

• urbanizării necontrolate și scoaterii terenurilor din circuitul agricol;

• lipsei investițiilor în cercetare și tehnologie.

Cred cu tărie că protejarea și valorificarea solului nu sunt doar priorități agricole, sunt obiective naționale, fără de care România nu își poate asigura hrana, competitivitatea și stabilitatea economică, trebuie sa evidențiem rolul strategic al agriculturii în PIB și în securitatea alimentară a țării.

Atrag atenția asupra necesității unei politici de stat pentru sol, cu următoarele direcții majore:

• Crearea unui Program Național pentru Conservarea și Fertilitatea Solului;

• Dezvoltarea agriculturii de precizie și a digitalizării bazei de date pedologice;

• Investiții în irigații, drenaje și combaterea eroziunii;

• Finanțarea cercetării aplicate în institutele agricole;

• Protejarea terenurilor cu valoare agronomică ridicată;

• Stimularea rotației culturilor, agriculturii regenerative și tehnologiilor prietenoase cu solul.

Solul este capitalul natural al României. De modul în care îl protejăm depinde viitorul agriculturii, competitivitatea fermelor și securitatea alimentară a ţării.

România deține unele dintre cele mai fertile soluri din Europa, iar protejarea lor reprezintă o prioritate de securitate națională. Ziua Mondială a Solului este un moment de reflecție și acțiune comună.

Liga Asociațiilor Pproducătorilor Agricoli  din România (LAPAR), alături de mediul academic și de cercetare, solicită includerea solului în toate strategiile naționale de dezvoltare și reamintește că fără un sol sănătos nu există agricultură performantă, exporturi, industrie alimentară, locuri de muncă sau stabilitate socială.

Articol de: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prețurile alimentelor în Europa au crescut cu până la 50% din cauza crizei climatice, care este direct legată de degradarea solului, transmite Mișcarea Salvează Solul, care a emis un avertisment urgent: criza tăcută a degradării solului este un factor major, dar ignorat, al acestei tensiuni economice și o amenințare critică la adresa securității alimentare a Europei în viitor.

„În timp ce costurile energiei și perturbările lanțului de aprovizionare au dominat titlurile, deteriorarea sănătății celui mai important ecosistem al planetei noastre - solul - expune din ce în ce mai mult sistemele noastre alimentare la șocuri climatice devastatoare precum secetele și inundațiile, ceea ce duce la prețuri volatile și recolte incerte. Un sol sănătos este necesar pentru a atenua aceste crize și pentru a ne proteja împotriva lor”, arată Praveena Sridhar, Coordonator Științific și de Politici al Mișcării Salvează Solul.

La recentul Summit al ONU privind sistemele alimentare din Etiopia (27-29 iulie 2025), a devenit clar că tendința de creștere a prețurilor la alimente poate fi observată în întreaga lume. Noul raport al ONU, publicat la 28 iulie 2025: The State of Food Security and Nutrition in the World 2025 (Starea securității alimentare și a nutriției în lume 2025) a subliniat faptul că, în fiecare regiune începând cu 2018, costul pe persoană și pe zi (în dolari la paritatea puterii de cumpărare) a crescut.

Credit: Raportul ONU: State of Food Security and Nutrition 2025 & Carbon Brief

Din cauza practicilor agricole industriale intensive, solul devine mai puțin rezistent la șocurile climatice din ce în ce mai frecvente, cum ar fi seceta sau ploile abundente, ceea ce face culturile agricole extrem de vulnerabile și crește prețurile la alimente. În Europa, aceasta este o catastrofă, având în vedere că regiunea este un punct fierbinte al schimbărilor climatice, încălzindu-se de două ori mai mult decât media globală.

Statistici exemplificatoare din Europa susțin această imagine sumbră:

• Șocul uleiului de măsline. Bazinul mediteraneean se confruntă cu o secetă fără precedent. Spania, cel mai mare producător mondial de ulei de măsline, s-a confruntat în 2023 cu cea mai gravă secetă din 1905. Solul nerezistent a contribuit în mod direct la creșterea prețurilor uleiului de măsline cu 50% în întreaga Uniune Europeană, din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024.

• Recolte volatile, prețuri volatile. Marea Britanie a înregistrat o creștere bruscă de 22% a prețului cartofilor în perioada ianuarie-februarie 2024, demonstrând modul în care lipsa rezistenței solului la precipitații abundente afectează, de asemenea, randamentele și prețurile.

• Scăderi ale randamentului în viitor. Proiecțiile sunt îngrozitoare. În cadrul unui scenariu cu emisii ridicate, randamentul porumbului în regiunea mediteraneeană a Europei ar putea scădea cu până la 40% până în 2050. Pierderile la grâu sunt estimate între 15% și 25%, atât în Europa de Est, cât și în Europa de Vest. Acestea nu sunt simple statistici, ele reprezentând o amenințare directă la adresa disponibilității și accesibilității alimentelor de bază. Alte cercetări sugerează că presiunile asupra mediului, inclusiv schimbările climatice și degradarea solului, ar putea duce la creșterea prețurilor la alimente cu mai mult de o treime până în 2050, chiar și în țări mai bogate precum Marea Britanie.

În afară de aceste produse alimentare specifice, în medie, inflația prețurilor la alimente în Europa, deși a scăzut de la vârful istoric de 15% din martie 2023, a rămas totuși la un nivel ridicat de 5,7% în 2024, mult peste norma de dinainte de pandemie de 2,1%, care poate fi considerată o rată a inflației „sănătoasă”.

„Legătura este incontestabilă: un sol bolnav înseamnă sisteme alimentare bolnave și, în cele din urmă, prețuri mai mari pentru consumatori. Prea multă vreme am tratat solul ca pe un mediu inert, dar acesta este un ecosistem viu, vital pentru producția alimentară, la fel ca alte elemente fundamentale precum aerul și apa. Degradarea acestuia, cauzată în mare parte de agricultura industrială intensivă, face ca agricultura noastră să fie incredibil de fragilă în fața escaladării extremelor climatice. Trebuie să vedem acțiuni politice pentru protejarea solurilor la fiecare convenție globală, inclusiv la COP30 în Brazilia, deoarece solul este coloana vertebrală a ecosistemului global și deține potențialul de a ajuta omenirea să se întoarcă din pragul dezastrului ecologic”, afirmă Praveena Sridhar.

Mișcarea Salvează Solul subliniază faptul că degradarea solului și dependența de îngrășămintele chimice, agravate de condițiile meteorologice extreme determinate de climă, sporesc vulnerabilitatea culturilor și determină volatilitatea continuă a prețurilor la alimente.

Soluția constă în adoptarea unor practici durabile de gestionare a solului, cum ar fi reducerea la minimum a perturbărilor, menținerea rădăcinilor vii, maximizarea biodiversității și acoperirea solului, pentru a crește materia organică, a rupe legătura dintre costurile inputurilor și prețurile alimentelor și a produce soluri rezistente, care rețin apa și care susțin culturi mai puternice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal – UNCSV anunță sărbătorirea, pe 5 iulie 2025, a celei de-a 103-a ediție a Zilei Internaționale a Cooperativelor, celebrată în fiecare an în prima sâmbătă a lunii iulie, sub egida ONU și a Alianței Cooperatiste Internaționale (ICA). Tema din acest an, „Cooperativele: Promovarea unor soluții incluzive și durabile pentru o lume mai bună”, reflectă misiunea și valorile pe care mișcarea cooperatistă le susține în mod constant: solidaritate, echitate, democrație, sustenabilitate și dezvoltare locală.

„În contextul actual, cooperativele demonstrează că reprezintă singura șansă pentru dezvoltarea agriculturii durabile, sprijinirea fermierilor din România să fie competitivi cu cei din UE și mai ales state NON-UE, conservarea comunităților, tradițiilor și protejarea mediului. Prin colaborare și solidaritate, membrii cooperativelor agricole reușesc să facă față provocărilor economice și climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară și sustenabilitate economico-socială”, precizează Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

Cooperativele agricole din țara noastră au evoluat considerabil în ultimii ani, ajungând la înființarea de cooperative naționale de grad 3, câte una pe sector, care reunesc peste 500 de fermieri fiecare. Prin mobilizarea UNCSV, BOVICOOP, HORT INTEGRA și COOP RO s-a trecut la o nouă etapă de consolidare, în baza căreia se lucrează pentru a adăuga valoare producției primare agricole. „Această etapă presupune intrarea pe piață a produselor finite obținute începând cu sectorul lactatelor și brânzeturilor. Este nevoie să se treacă de la declarații la fapte din partea rețelelor comerciale, printr-o stimulare a efortului de asociere în cooperative naționale de grad 3 a fermierilor, prin promovarea masivă a brandului și produselor obținute și comercializate local. Cooperativele agricole sunt astăzi adevărate motoare de incluziune, reziliență și inovație. Ele încurajează participarea tinerilor, a femeilor, a micilor fermieri, contribuind totodată la coeziunea rurală, reducerea sărăciei, creșterea rezilienței climatice și tranziția către o agricultură durabilă”, subliniază Florentin Bercu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, sărbătorită pe 29 septembrie, a fost inițiată de Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la farfurie. Prin urmare, în fiecare an în această zi este punctată necesitatea tot mai mare de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023, conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 2024¹. Mai mult, în timp ce aproximativ nouă milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate², aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită.

„The Food Waste Index Report 2024”³ arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului.

La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Spre exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience.

Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

Constantin Merei, fermier din județul Prahova (25 ha viță-de-vie): „Folosesc Zorvec™ Zelavin^® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin^® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo^® și Verben™.

Produsul Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei.

O altă soluție pentru culturile de cereale de toamnă și de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, manager SC Picmar Prod: „Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor”.

Autor: ANDREI DORU, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT Corteva Agriscience RO & MD

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de țări din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Alimentației, marcată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru prima oară în anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunări Generale desfășurată la Roma. Cu acest prilej, la această dată în România a fost instituită Ziua Națională a Alimentației și Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicată în Monitorul Oficial al României în același an.

Problema risipei alimentare este în centrul activităților de sustenabilitate din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) calculează că aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adică aproximativ 9% din populația lumii, suferă de foame.

Prin urmare, România, în calitate de semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă adoptată de Organizația Națiunilor Unite, se aliniază eforturilor Uniunii Europene de a reduce risipa alimentară cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030.

Utilizarea ineficientă a resurselor în cadrul sistemelor agroalimentare are un impact asupra populației din punct de vedere al mediului, pierderile și risipa de alimente contribuind la epuizarea resurselor naturale și la poluarea mediului. Mai mult, din punct de vedere social, pierderile și risipa de alimente pot submina securitatea alimentară prin reducerea accesului la alimente și a disponibilității acestora.

Potrivit Indexului Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a The Economist Group (EUI) și sponsorizat de compania internațională de agricultură Corteva Agriscience, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor general de 72,4, iar de-a lungul anilor țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară. Indicele atrage atenția asupra decalajelor sistematice și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul în vederea atingerii celui de-al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa de alimente ocupă un loc important pe agenda publică, iar importanța sa continuă să crească odată cu necesitatea de a hrăni o populație în creștere. Un sistem alimentar mai puternic este, prin urmare, o prioritate pentru construirea unei lumi mai sigure din punct de vedere alimentar. În timp ce consumatorii încep să acorde mai multă atenție reducerii risipei alimentare personale, fermierii și companiile din întregul sistem alimentar lucrează, de asemenea, la soluții la scară largă.

Protecția culturilor, recolte mai bogate și mai generoase

Din aceste motive, principala preocupare a Corteva Agriscience este securitatea alimentară și implicarea în construirea unui sistem mai rezistent pentru a face față acestor provocări pe termen lung și scurt. Cea mai mare pierdere absolută de alimente potențiale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare din cauza buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor culturilor. Pentru acestea din urmă, agenții patogeni fungici au cel mai mare impact prin acțiunea bolilor fungice care afectează cantitatea și calitatea culturilor, cu consecințe importante asupra pierderilor de alimente și chiar a sănătății umane.

Fungicidele joacă un rol important în reducerea pierderilor de alimente și în hrănirea durabilă a unui număr mai mare de oameni, dar și de a oferi acestora siguranța alimentară prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi și bacterii care pot provoca îmbolnăvirea populației. Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajează să ofere soluții diversificate și inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât și calitatea culturilor, ambele având consecințe importante asupra pierderilor de alimente. Din aceste considerente, în portofoliul Corteva România, produsele pe bază de Zorvec™ activ, oferă o combinație specială de consistență și control care nu este egalată de alte fungicide, astfel încât fermierii își pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunătăți randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai generoase. Zorvec™ Endavia^® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a obține maximul de eficiență asupra apariției manei la nivelul culturilor horticole și Zorvec™ Zelavin^® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la culturile de viță-de-vie pentru o perioadă cât mai lungă de protecție.

Portofoliul de protecție a culturilor include Talendo^® și Verben™, două fungicide inovatoare cu acțiune de lungă durată pentru evitarea apariției bolilor fungice cu consecințe cantitative și calitative asupra pierderilor de alimente. Talendo^® este specializat în combaterea făinării la cereale, viță de vie și pomicultură prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimulare a mecanismului natural de protecție a plantei. Pentru culturile de cereale de toamnă și primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice păioaselor, acesta având un efect de creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca soluție cu un impact semnificativ asupra culturilor în această luptă. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajată într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor opțiuni inovatoare pentru a maximiza cantitatea de alimente care ajunge din câmp în bucătăriile consumatorilor.

Articol de: ADRIAN IONESCU, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT & Biologicals Corteva Agriscience România & Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!