Vineri, 13 martie 2026, la București, a avut loc ceremonia de absolvire a serie a șaptea a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Inovare și Formare al Clubului Fermierilor Români.

60 de noi absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură se alătură unei comunități de aproape 500 de tineri fermieri formați în șapte serii succesive, cel mai amplu program de leadership și mentorat dedicat noii generații din agribusiness-ul românesc. Absolvenții Seriei a VII-a gestionează împreună aproape 25.000 de hectare, o dimensiune care ilustrează impactul economic direct al programului asupra sectorului.

44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, doar 12% au sub 40 de ani, iar aproape 90% dintre tinerii fermieri sub 35 de ani nu dețin studii specializate pentru administrarea afacerilor agricole. Acestea sunt cifrele care au stat la baza construirii acestui program, ele reflectând o provocare structurală pentru agricultura românească. Tineri Lideri pentru Agricultură a fost conceput ca răspuns direct la această realitate, prin module de leadership, management financiar, negociere, digitalizare agricolă și reprezentare instituțională.

„Ne apropiem de acel obiectiv de masă critică pentru transformarea agriculturii. Ne obligă și vremurile să fim mai rapizi și mai mobilizați. Prin fiecare serie consolidăm o rețea de antreprenori agricoli care înțeleg că performanța în fermă și reprezentarea în politicile publice sunt două fețe ale aceleiași responsabilități”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul parcurge, de-a lungul celor șase luni, module intensive de leadership, management financiar, contabilitate, negociere, vânzări și public speaking. Procesul culminează cu Maratonul de Business, ultimul pas înainte de absolvire și, totodată, un test real de maturitate antreprenorială. Cursanții primesc sarcina de a concepe o idee de afaceri, de a dezvolta un plan de business detaliat și de a-l susține în fața unui juriu format din experți în agribusiness, într-un format de pitch competitiv. Primele trei proiecte clasate vor fi prezentate Consiliului de Coordonare al Clubului Fermierilor Români în vederea finanțării.

„Îmi doream să mă înscriu în program încă din clasa a XII-a, chiar dacă nu îndeplineam criteriul de a fi absolventă de facultate. Simt că am intrat într-o comunitate de profesioniști, oameni care vor să preia afacerea familiei. Este un accelerator de dezvoltare personală și profesională”, a subliniat Alexandra Dinu, absolventă a Seriei a VII-a.

Tineri Lideri pentru Agricultură este un program coordonat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover. Tinerii se pot înscrie pe tot parcursul anului, procesul de selecție pentru seria cu numărul 8 începând în luna mai a anului 2026.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

BCR Social Finance, în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, lansează un program dedicat susținerii tinerilor antreprenori din agricultură și domeniul agroalimentar, activi în mediul rural și în orașele mici.

Proiectul este finanțat printr-un grant de aproximativ 1,3 milioane de euro, acordat de Uniunea Europeană prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și urmărește sprijinirea antreprenorilor cu vârsta sub 35 de ani printr-un mix de educație antreprenorială aplicată și înlesnirea accesului la finanțare.

Programul se adresează unui grup de 240 de tineri antreprenori din agribusiness, care vor beneficia de formare, mentorat și coaching. Cel puțin 80 dintre participanți vor avea, de asemenea, acces la microcredite cu dobândă subvenționată pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Impactul acestei inițiative se bazează pe crearea de locuri de muncă, susținerea economiei rurale și reducerea migrației, dar și consolidarea securității alimentare pentru comunitățile locale.

„Transferul generațional reprezintă una dintre provocările strategice majore ale agriculturii românești. În următorii 10-15 ani, peste 60% din fermierii actuali vor ieși din sistem, iar fără o pregătire adecvată a noilor generații, riscăm să pierdem atât expertiza acumulată, cât și competitivitatea sectorului. Programul YAS, dezvoltat în parteneriat cu BCR Social Finance, nu doar că înlesnește accesul tinerilor la finanțare, ci construiește un ecosistem integrat de competențe antreprenoriale adaptate realităților agricole moderne. Investim în tinerii care vor transforma agricultura românească într-un sector competitiv la nivel european”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul dezvoltat de BCR Social Finance și Clubul Fermierilor Români se întinde pe o perioadă de 12 luni și include:

• Cursuri de management pentru agribusiness și educație financiară personalizată;

• Mentorat de grup și coaching individual;

• Vizite de studiu la ferme performante;

• Sprijin pentru dezvoltarea și structurarea planului de afaceri.

„Pentru BCR Social Finance, obiectivul acestui program este ancorat în dezvoltarea unei noi generații de afaceri agricole competitive, conectate la piață și tehnologie. Punem la dispoziția tinerilor antreprenori din agribusiness instrumente concrete, de la educație aplicată și finanțare adaptată realităților din teren, susținându-i astfel să genereze valoare economică și încredere în comunitățile rurale din România. De asemenea, le mulțumim partenerilor de la Clubul Fermierilor Români pentru profesionalism, susținere și motivația de a crește afaceri sustenabile”, a declarat Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance.

Proiectul va fi implementat în perioada februarie 2026 - 2028, la nivel național, prin serii regionale dedicate. Inițiativa beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene, în cadrul Fondului InvestEU și al programului FSE+.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agricultura românească se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele decenii: lipsa schimbului de generații. Cu o medie de vârstă a fermierilor de peste 57 de ani și un interes tot mai scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, viitorul producției agricole depinde de atragerea și formarea unei noi generații de fermieri. Clubul Fermierilor Români vine cu o soluție concretă, respectiv Programul Tineri Lideri pentru Agricultură.

Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că media de vârstă a fermierilor din UE este de 57 de ani, iar doar 11,9% dintre managerii de ferme au sub 40 de ani. Fenomenul de îmbătrânire a populației agricole se accentuează anual, punând presiune pe sustenabilitatea sectorului. Printre cauzele majore se numără și lipsa unor programe de pregătire adaptate realităților actuale.

Tineri Lideri pentru Agricultură, răspunsul Clubului Fermierilor Români

Pentru a contracara această tendință, Clubul Fermierilor Români a dezvoltat programul Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), un proiect educațional dedicat pregătirii manageriale a noii generații de fermieri.

Lansat în 2019 și ajuns în prezent la Seria a VII-a, programul urmărește formarea a 1.000 de absolvenți până în 2027.
Curricula include module de leadership, politici agricole europene și naționale, strategie de business, inovare și digitalizare, precum și adaptarea la schimbările climatice. Pentru seria a șaptea a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, înscrerile se fac până la data de 25 septembrie 2025.

TLA este susținut integral de Grupul Agricover și se bazează pe networking, studii de caz și vizite de lucru în ferme și instituții din România și Uniunea Europeană.

De la reticență la leadership, exemplul lui Ciprian Olteanu

Ciprian Olteanu, actualul președinte al Clubului Fermierilor Români, este unul dintre absolvenții programului. Contactul cu TLA i-a schimbat perspectiva.
„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură a fost pentru mine mai mult decât un curs, a fost o investiție în viitor. Am învățat să comunic eficient, să iau decizii sustenabile și să îmi reprezint comunitatea. Am cunoscut tineri fermieri cu viziune și mentori dedicați, care m-au inspirat să fiu un lider responsabil. TLA m-a pregătit nu doar să fiu un fermier mai bun, ci și să contribui activ la schimbarea agriculturii românești”, punctează Ciprian Olteanu.
Povestea sa reflectă misiunea programului: atragerea și formarea tinerilor capabili să ducă mai departe agricultura românească, cu o abordare competitivă și sustenabilă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Se lansează un centru de inovare și formare a antreprenorilor din agricultură

Ghid pentru digitalizarea agriculturii

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a obținut finanțare pentru Proiectul „ORIZONT - Program avansat de sprijin și incluziune pentru primii studenți din familie” – cod SMIS 325041, depus în cadrul apelului competitiv din Programul Educație și Ocupare (PEO), finanțat din Prioritatea PO 6 „Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație”, Obiectiv specific ESO4.6 „Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea timpurie, continuând cu educația și formarea generală și profesională până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scopul învățării pentru toți și a accesibilității pentru persoanele cu dizabilități”.

Proiectul a fost aprobat cu o valoare totală eligibilă de 7.943.180,79 lei și va fi finanțat prin Fondul Social European Plus (FSE+). USAMV Cluj-Napoca deține rolul de lider de proiect, având ca parteneri Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Colegiul de Servicii în Turism „Napoca”. Proiectul se va derula pe o perioadă de 30 de luni, sub coordonarea doamnei prof. univ. dr. Ioana Roman.

Obiectivul general al proiectului vizează furnizarea de către parteneriatul creat de măsuri de sprijin integrate pentru 185 elevi și 170 studenți. Beneficiarii măsurilor de sprijin sunt elevi și studenți care prezintă deficiențe de învățare, cu risc de a nu finaliza forma de studii pe care o urmează. Pentru realizarea obiectivului general sunt propuse măsuri concrete de sprijin, care prin implementarea lor să amelioreze starea de fapt în care se regăsește grupul țintă și care să contribuie la atingerea rezultatelor și a indicatorilor apelului de proiecte. Totodată, se promovează accesul egal la educație de calitate și reducerea abandonului universitar, punându-se accent pe sprijinirea grupurilor defavorizate.

„Prin acest proiect, USAMV Cluj-Napoca contribuie activ la dezvoltarea unei societăți incluzive și echitabile, oferind sprijin tinerilor aflați în situații de risc educațional și facilitând integrarea socială a elevilor/studenților care provin din medii defavorizate”, a precizat prof. dr. Ioana Roman, directorul proiectului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Premieră pentru medicina veterinară din România

„Stagii de practică pentru studenți – succes în cariera profesională”

Floarea-soarelui cu rădăcini mai dezvoltate și mai tolerante la secetă

Clubul Fermierilor Români anunță lansarea oficială a Centrului de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură, la București, pe 21 octombrie 2024. Această inițiativă se bucură de susținerea fermierilor, autorităților guvernamentale române și cele europene, a Băncii Mondiale și a partenerilor Clubului.

Scopul Centrului de Inovare și Formare este consolidarea unei comunități de fermieri antreprenori de succes, capabilă să inițieze și să susțină transformări economice, sociale, politice și tehnologice, contribuind astfel la o agricultură competitivă la nivel global și la crearea unui mediu rural atractiv.

„Prin acumulările celor cinci generații de absolvenți ai Programului Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, Clubul Fermierilor Români și-a consolidat rolul și contribuția în crearea unui Centru legitim de analiză și reflecție pentru susținerea celor mai bune decizii politice și economice vizând asigurarea rezilienței și competitivității agriculturii românești. Dimensiunea europeană a Centrului a fost deja prezentată în cadrul conferinței organizate de Club în Parlamentul European (martie 2023) și a obținut reacții extrem de favorabile din partea unor lideri europeni cu responsabilitate în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei și Parlamentului European și membri ai corpului diplomatic de la Bruxelles”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Evenimentul de prezentare oficială a Centrului de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură va debuta cu lansarea celei de-a șasea serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat de Clubul Fermierilor Români, program ce și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor și autorităților, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind succesiunea – competitivitatea – leadership-ul tinerilor în comunitatea rurală. Programul numără până în prezent 300 de absolvenți, cu un obiectiv de 1.000 de tineri fermieri până în 2027.

„Putem, acum, prin acești tineri, să gândim în mod concret schimbările necesare din agricultura românească. Prin ei vom schimba satul românesc, vom schimba modul în care agricultura este apreciată de cei care o fac și de cei care beneficiază de rezultatele ei”, punctează Florian Ciolacu.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură pregătește generațiile viitoare de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Am pornit de la ideea de formare ca proces al transformării, ca ulterior să punem toată energia noastră în construirea unui vehicul care să împingă sistemul din România la nivelul celor mai performante țări. Agricultura joacă un rol vital în societatea noastră, iar pregătirea noilor lideri este mai importantă ca niciodată”, conchide directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

CITEȘTE ȘI: La Bruxelles, 30 de tineri români au semnalat problemele fermierilor din țara noastră

Succesul tinerilor fermieri, garanția pentru o agricultură durabilă

Programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0” a ajuns la a treia ediție

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience anunță lansarea celei de-a cincea ediții a programului său de granturi educaționale TalentA 2024. Această inițiativă are scopul de a îmbunătăți abilitățile profesionale ale femeilor inovatoare din mediul rural, printr-o formare specializată în managementul afacerilor și agricultură. Totodată, prin program, femeile antreprenor au șansa de a concura pentru finanțări în valoare de 15.000 USD, oferite de Corteva Agriscience pentru dezvoltarea afacerilor și sprijinirea comunităților.

Cu înscrierile acum deschise oficial, femeile implicate în activități agricole sunt încurajate să aplice până pe 10 octombrie 2024 pentru acces gratuit la cursurile de agribusiness, care vor începe pe 15 octombrie și se vor desfășura până la sfârșitul lunii februarie din 2025.

Pe parcursul programului, participantele vor avea oportunitatea unică de a dezvolta proiecte inovatoare și de a concura pentru finanțarea oferită de Corteva Agriscience. Aceste proiecte trebuie să fie orientate către beneficii pentru comunitate, aliniindu-se obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva, cum ar fi îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă curată, promovarea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor.

Programul TalentA este conceput în mod special pentru femei de peste 18 ani din România și Republica Moldova, care fie sunt implicate activ în agricultură, fie sunt înscrise la universități de profil agricol. De asemenea, programul încurajează aplicațiile din partea femeilor care doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să își transforme afacerile în proiecte durabile, dinamice și competitive. Programul urmărește, de asemenea, participarea femeilor dedicate dezvoltării bunăstării în comunităților lor.

Pentru al cincilea an consecutiv, aceste cursuri vor fi susținute de experți Corteva în colaborare cu Starperformining, o firmă de consultanță în afaceri și partener oficial al programului. Curriculumul include două module de studiu online: un modul de afaceri cu zece cursuri și un modul de agribusiness cu cinci cursuri.

Participantele vor avea șansa de a concura pentru o parte din finanțarea de 15.000 USD oferită de Corteva Agriscience pentru facilitarea implementării celor mai bune proiecte, distribuită astfel: 6.000 USD pentru locul întâi, 5.000 USD pentru locul doi și 4.000 USD pentru locul trei. Granturile oferite reflectă angajamentul Corteva de a promova talentul și antreprenoriatul femeilor din mediul rural, detectând potențialul și stimulând economia locală în comunități.

„În ultimii cinci ani, Corteva a continuat să ofere oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din România prin programul de granturi educaționale TalentA, care a fost un succes imens, aducând beneficii atât pentru Corteva, cât și pentru peisajul antreprenorial agricol din țară. Antreprenoarele în agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele. Continuăm să ne adresăm femeilor antreprenor din mediul rural, deoarece dorim să contribuim la îmbunătățirea calității vieții în aceste regiuni, precum și să susținem studentele din universitățile agricole care sunt dornice să își dedice carierele acestei industrii și să impulsioneze progresul viitor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Inițiativa educațională fondată de Corteva Agriscience în urmă cu cinci ani depășește cu mult poveștile de succes individuale, oferind oportunități doamnelor de a prospera în sectorul agricol, prin crearea unei rețele rezistente de femei fermier din peisaje diverse. Toate participantele interesate trebuie să se înregistreze pentru programul TalentA pe site-ul Corteva.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 18 iulie 2024, Executivul de la București a aprobat o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

• 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții al Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

• 300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

• 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

• 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

• 33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

• 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Nu putem vorbi de agricultură în lipsa pasiunii, mai ales dacă avem în vedere greutățile prin care trec fermierii în ultima vreme. Tot mai mulți renunță, un exemplu relevant fiind domeniul horticol, însă cu aceeași situație se confruntă și ceilalți fermieri. O mare parte a celor care făceau legumicultură a renunțat și au rămas cei care lucrează în acest domeniu de o viață.

Despre viitorul legumiculturii am discutat cu președintele Organizației Interprofesionale „Prodcom Legume – Fructe”, Gheorghe Vlad, și cu Valentin Moise, acasă la acesta din urmă, în localitatea Vidra, județul Ilfov. O vizită în care am aflat că Valentin Moise cultivă în solarul de 2.000 mp tomate, în două cicluri, pe care le alternează în funcție de cerere și cu alte culturi, alături de salata de pe timpul iernii. Cererea dictează structura culturilor, vizat fiind profitul. Dar la acesta se ajunge foarte greu. „De valorificat e cam greu... Vedem prețul care este pe la depozite, în general același de acum 20 de ani și foarte mic. Mai nou, încercăm la piața de angro, pentru că nu avem timp pentru valorificare. Nu mai are cine să rămână acasă să continue munca. Părinții au îmbătrânit, nu prea mai pot”, ne-a zis Valentin Moise, care lucrează alături de soția sa.

Valentin Moise

„România astăzi se cifrează pe trei cicluri de producție: culturile de salată, de ridiche, de ceapă verde. Când m-am apucat de legumicultură prin anii 2000, vindeam cu soția împreună salata cu 80 de bani, 1 leu, chiar și 1,20 lei. Astăzi este același preț”, a completat  Gheorghe Vlad.

Vremea și presiunea băncilor îngreunează activitatea

Cum este acest an pentru producătorii agricoli? Greu, chiar de impas, ne-au spus interlocutorii noștri. „Dacă se implica mai mult statul în ajutoare pentru fermieri, ar fi fost mult mai bine. E foarte greu în agricultură să răzbești. E gen loterie, e ca la „Loz în plic”, din o mie de culturi să nimerești una profitabilă. Muncim ca să avem ce pune pe masă cât de cât”, spune președintele Prodcom Legume – Fructe. Gheorghe Vlad crede că tinerii nu vor mai fi atrași spre acest sector din două motive, „nu-i mai interesează agricultura pentru că a ajuns cam nonprofit și, cel mai important aspect, fermierii nu sunt stimulați deloc”.

Printre motivele pentru care acest an este unul problematic se află seceta prelungită, de câțiva ani, care i-a făcut pe agricultori să coboare puțurile până la 45 de metri, ceea ce a dus la dublarea cheltuielilor de extragere, irigat și pompat apa. O altă problemă este faptul că vara cresc temperaturile și până la 50°C, iar noaptea coboară foarte mult, extreme care afectează atât plantele, cât și oamenii, creând dezechilibre. „Contăm pe o producție, dar, de fapt, la recoltare tragem linie și vedem că suntem la jumătate. Și un al treilea și cel mai grav aspect îl reprezintă băncile, care ne hăituiesc, practic, suntem vânați”, afirmă Gheorghe Vlad.

Tot mai puține suprafețe cultivate

În opinia interlocutorilor noștri, legumicultura este în scădere și din punctul de vedere al suprafețelor. Spre exemplu, în Vidra, din 800 de hectare intravilan cu construcții metalice de solarii, astăzi sunt cu aproximație 300 ha acoperite, și din acestea, 150 ha cultivate cu producție. „Eu m-am născut cu solariile în curte, ne împiedicam de roșii, iar când era de pus și de plantat roșiile, primăvara, ne cam învoiam de la școală. Astăzi n-am mai făcut trimitere către copii, dar ne punem întrebarea: de ce nu vom mai găsi marfă românească pe piață?”, întreabă Gheorghe Vlad.

Lipsa motivației financiare și volumul crescut de muncă nu îi mai atrag pe tineri spre acest domeniu. Dincolo de activitatea în solarii, este și aceea legată de desfacere, iar în acest context micul producător are de-a face cu monopolul marilor lanțuri de magazine, văzut ca distrugător al micului producător. „Politica supermarketului a fost ca să ne extragă tot ce înseamnă cash-ul din buzunar. Marele impediment al României este faptul că noi astăzi suferim consecințele Comunității Europene, pentru că Ministerul Agriculturii n-a știut să facă o armonizare a legislației europene la condițiile reale ale României. Vor să ne transforme într-un ritm foarte rapid privind digitalizarea și tehnologia modernă, dar nu se pune punctul pe „i”. La 14 milioane de hectare de teren fertil cât are România, 9,4 milioane sunt numai arabil. Imaginați-vă că legumicultura are astăzi 40.000 de hectare cu solarii cu tot. Dacă legumicultura ar avea patru milioane de hectare de legume, jumătate din Europa ar fi aprovizionată din România”, susține Gheorghe Vlad.

Necesarul de consum nu se asigură nici pentru 60 de zile

România este o țară cu un potenţial ridicat pentru producţia de legume în câmp, fapt datorat în principal fertilităţii naturale ridicate a solurilor şi diversităţii climei. Suprafaţa cultivată cu legume a scăzut continuu, de la 289,6 mii ha în 1989 la 151,9 mii ha la sfârşitul anului 2005, din informaţiile INS (Institutul Naţional de Statistică). „Astăzi avem 40.000 cu tot cu spații protejate. Ce să însemne? Grosso modo, în medie, este infim. România nu poate să-și asigure necesarul de consum nici pentru 60 de zile. Și-mi asum ceea ce spun. Fabricile de conserve sunt 13 construite, vreo 4-5 care funcționează la 30% din capacitate. Capacitatea lor de prelucrare este undeva la două milioane de tone pe toate fabricile de producție, de procesare. Am ajuns să luăm pastă din China și să vindem către consumatorul nostru un bulion pe care scrie: din concentrat de pastă. Iar o altă anomalie, fabricile de mezeluri nu folosesc usturoiul pe care-l avem în programul generat de Guvernul României, ci folosesc praful de usturoi, care tot din China vine”, afirmă Gheorghe Vlad.

Mari probleme cu dăunătorii și bolile

Fermierul român nu face diferențe între culturile dedicate comerțului și cele pentru consum propriu, deoarece corectitudinea îi rămâne o caracteristică, iar sănătatea este importantă pentru toți. „Avem mari probleme cu dăunătorii și bolile. În ianuarie avem capcane care sunt pline de insecte, pentru că sunt motivante și temperatura, și spațiul acoperit, dar am fost invadați de 15-20 de ani de anumite insecte care în România n-au existat. Sunt din astea alogene, invazive, care nu aparțin spațiului românesc. Dar nu avem posibilitatea de a le eradica, pentru că nici produsele, pesticidele, în general, nu fac față. Și nu numai la noi, în legumicultură, ci nici în cultura mare”, precizează Gheorghe Vlad, referindu-se la schimburile comerciale intracomunitare, care nu au adus doar legume și fructe, ci și tuta absoluta, de pildă.

Însă problema nu se limitează la tuta absoluta, ci și la restul dăunătorilor, cu atât mai mult cu cât există solarii, chiar și terenuri necultivate, pline de buruieni și dăunători. Una dintre soluții a reprezentat-o amplasarea unei plase pe lângă solarii. Dar asta a adus costuri suplimentare. „Ne-am reorientat cu multe: capcane cu feromoni, capcane lipicioase, capcane cu ultraviolete, cu neoane. Toate achizițiile la început de an, mă refer la sămânță, la îngrășăminte au început să crească chiar cu 15-20% la magazine de specialitate. Dar la noi, la producători, rămân aceleași prețuri”, a menționat Valentin Moise.

Intervenția statului ar fi benefică prin asigurarea de consultanță. „Am avut o agenție națională de consultanță și sunt țări în care aceasta face totul pentru fermieri, cu eficiență. El (fermierul român, n.r.) face astăzi și managementul, și contabilitatea, și planificarea, și munca fizică, practic este un generalist al tuturor lucrărilor dintr-o gospodărie. Funcționează ca un mecanism și, dacă s-a întrerupt ceva, pentru el este un cost în plus. La 2.000 de metri pătrați, faci cel puțin o intervenție a tratamentului săptămânal și nu cred că-l costă mai puțin de 500-600 de lei. Dozele sunt microambalate și mai intervine și faptul că nici concentrația nu e pe măsură”, explică Gheorghe Vlad.

Soluții inedite la provocări

O altă provocare o reprezintă ambalajele. Unii legumicultori au găsit soluții inedite și folosesc baxurile de banane. „Ele sunt ambalajele noastre cele mai de preț pentru comercializarea legumelor. Astăzi, când vorbim, a ajuns undeva la 4-5 lei un bax de banane gol”, ne-a zis Valentin Moise. „Imaginați-vă că legătura de verdeață e 60 de bani. Să pui 60 de bani în 5 lei și să pui 10 legături. Care e mai scump, ambalajul sau leguma? Sunt ani în care legumele ajung de așa manieră încât preferi să le arunci, ca să nu pierzi ambalajul”, a adăugat Gheorghe Vlad.

Însă o soluție pentru a plăti un preț decent pentru cutiile de carton specifice rămâne asocierea mai multor legumicultori pentru o comandă consistentă către o fabrică producătoare din România, care ar scădea considerabil prețul de achiziție.

Provocările cu ambalaje se extind și la borcanele pentru conserve, mare parte fiind cumpărate din Turcia, Siria sau Ucraina. „Am cerut prin INVESTALIM (Schema de ajutor de stat - Program național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM 2023-2026, n.r.), în discuțiile cu MADR, să ne dea voie pe extindere de procesare să ne facem fabrici de ambalaje, în primul rând fabrică de borcane. Astăzi ne vinde Bulgaria, pentru că le «europenizează» Turcia în Bulgaria și noi le luăm la 1,30 lei, 1,37, 1,40, un borcan de 700 ml. Imaginați-vă că și ambalajele astea ar fi o gură de oxigen. Există o interpretare eronată când se zice că micul producător e marele evazionist. Nu, el nu poate să-și asigure nici traiul. Dar România trebuie să se reorienteze la condițiile reale ale ei, în Vidra să se facă legume, nu să găsim pomi, smochini și altele, așa cum programul „Tomata” a fost generat și la pensiunile de munte”, spune cu năduf Gheorghe Vlad.

Gheorghe Vlad

Prețurile mari de la raft nu sunt din cauza producătorilor

La ora actuală, producătorii nu se află pe linia directă cu consumatorul, între ei fiind intermediarul, comerciantul. Iar acest fapt aduce cu sine o neînțelegere din partea cumpărătorului. „Suntem criticați, pe nedrept, că cer țăranii prețuri exorbitante. Nu, nu țăranul cere, ci cel care valorifică ultimul. Al doilea aspect, prețurile sunt în ascendență permanentă. Iar, astăzi, România se îndreaptă către prețuri mai crescute din cauza suprafețelor în scădere permanentă, din cauza neintervenției statului concret la condițiile reale în legumicultură, în pomicultură, a îmbătrânirii generațiilor”, susține Gheorghe Vlad.

O soluție pentru clarificare o reprezintă formarea prețului la raft care să specifice prețul producătorului și pe cel al distribuitorului, dar și implicarea statului pentru plafonarea adaosului comercial. „Intervenția statului poate să fie clară: n-aveți voie decât 20% adaos”, a exemplificat președintele OIPA Prodcom.

Legea nr. 170/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi este în vigoare de la data de 18 iunie 2023 și instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susţinerea activităţilor de sortare, ambalare, etichetare şi transport pentru producătorii de legume, fructe şi cartofi. Ajutorul de stat prin această schemă se acordă pe o perioadă de trei ani, pentru producţia autohtonă. Dar „Legea 170 nu are norme de aplicare. Deci, nu se poate aplica”, punctează Gheorghe Vlad.

Horticultura, Cenușăreasa agriculturii?

O doleanță a legumicultorilor este înființarea unei direcții de horticultură în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Micul producător a fost ca un fel de Cenușăreasă, nu s-a ocupat nimeni de segmentul horticultură. Livezile – nu vă mai spun! Avem accesate fonduri europene pe peste 4.000 de hectare, dar în vegetație și pe fructificare nu cred că avem astăzi 2.000 ha. Mulți le-au abandonat”, afirmă președintele OIPA Prodcom Legume – Fructe.

Gheorghe Vlad crede că fondurile ar trebui acordate cu precădere către profesioniștii din domeniul agricol. „Avem investiții de milioane de euro către bijutieri, către electroniști, către polițiști, către oameni care au lucrat în domenii care n-au legătură cu agricultura și sunt abandonate. Suntem criticați pe bună dreptate de către Comunitatea Europeană că banii n-au ajuns în agricultură. S-a dezvoltat cel care a fost aproape de intervenție, s-au accesat proiecte europene de valori incomensurabile, și România astăzi se regăsește într-un faliment al agriculturii.”

Programul „Tomata” și-ar fi atins scopul mult mai eficient dacă existau cerințe mai clare prin care agricultorul ar fi fost motivat să își mărească suprafața, iar în loc de bani, să se fi asigurat decontarea cheltuielilor. „De ce? Pentru că banii cash în programul «Tomata» au ajuns în faianță și în distracții. Iar dacă banii erau cu obligativitate ca anul următor să-ți extinzi suprafața cu 200 mp, cu 300 mp, astăzi România avea o extindere a suprafeței și o productivitate mai mare. Suntem însă invers, e o scădere a suprafeței și productivitatea este la jumătate. Avem import din luna ianuarie până în luna iunie de vreo sută de milioane de euro numai tomate din Turcia”, a explicat Gheorghe Vlad.

Agricultura are nevoie, dincolo de suportul structurilor statului, și de atenția consumatorilor, „să nu evite producătorul român, pentru că niciodată n-o să-l păcălească”.

În strategiile la nivel național trebuie avut în vedere încă un fapt, dacă avem ca prioritare continuitatea și dezvoltarea, mulți români care lucrează pământul nu sunt angajați cu carte de muncă și nu au plătite contribuțiile aferente. „Sunt undeva la 4,2 milioane de gospodării cu minimum doi cetățeni care se ocupă de gospodărie. Cu aceștia va fi o mare problemă, pentru că nu vor primi pensii. Când vor ajunge la vârsta de pensionare, vor fi asistații cui? Ai copiilor, neavând carte de muncă sau contribuțiile plătite. România va avea o mare problemă în contextul ăsta, pentru că e definită prin 87% rural”, a concluzionat Gheorghe Vlad realitatea din teren.

O agricultură orientată spre conservarea solului şi îmbunătăţirea structurii lui, spre biodiversitate, este o agricultură care în anii secetoşi, grei din punct de vedere climatic, oferă rezultate mai bune, fermierii putând să-și acopere cheltuielile şi chiar să facă profit. Agricultura conservativă, prin practicile sale, favorizează captarea și reținerea carbonului în sol. Fermele cu o amprentă redusă de carbon sunt de fapt și cele care folosesc mult mai eficient resursele și care sunt mai bine poziționate în ceea ce privește vânzarea creditelor de carbon.

Astăzi, piața de carbon este una voluntară, însă în viitorul nu foarte îndepărtat, probabil 2027 – 2028, va fi una reglementată. Ce înseamnă pentru fermieri? „Înseamnă o oportunitate de a şti exact cum stau şi cum sunt poziţionaţi în momentul în care vor să vândă certificatele de carbon. Din auditurile de carbon pe care le-am făcut la nivel de fermă, peste 80% din fermierii pe care i-am auditat au fost carbon negativ, deci o amprentă negativă de carbon”, arată Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Agricultura conservativă este susținută de compania Alcedo prin programul „MY ALCEDO CARBON”, care, în câteva cuvinte, spune totul despre nivelul de sustenabilitate al fermei. „La nivel de fermă, agricultorii trebuie să înceapă să înţeleagă şi ce înseamnă acest carbon şi ce se vrea de fapt prin abordarea aceasta din punctul de vedere al carbonului. Să ştiţi că de fapt programul de carbon este un program care ne spune despre cât de sustenabilă este activitatea la nivelul fermei. Şi sustenabilitatea asta o vedem că ne costă, deci sustenabilitatea înseamnă impact financiar major. Cum o vedem? O vedem spre exemplu astăzi, de fapt de anul trecut, vedem că s-au băgat aceste norme de condiţionalitate care sunt trecute în GAEC-uri, şi care ele de fapt sunt parte a unei politici agricole comune care-şi doreşte să capteze cât mai mult carbon în sol. Ăsta este primul lucru pe care trebuie să-l înţeleagă fermierii. Să ştiţi că sunt fermieri care deja au făcut trecerea la o agricultură care captează foarte bine carbonul în sol, dar sunt încă mulţi care contestă tipul ăsta de agricultură. Există o perioadă de tranziţie, dar a nu începe şi a amâna momentul înseamnă că de fapt te expui momentului în care regulile vor intra şi atunci impactul financiar va fi mult mai mare”, explică Gabriela Rizescu.

Carbonul, ca afacere, înseamnă de fapt agricultura pe care o vom face în viitor la nivel de fermă. „Partea asta de carbon este legată de partea de analiză de sol. De ce? În orice program de carbon în care intri trebuie să ştii ce caracteristici are solul tău şi cât carbon poate să capteze. Partea de carbon este legată de utilizarea de îngrăşăminte la nivel de fermă. Planul Comunităţii Europene este să se reducă consumul de azot în principal, că acolo este partea de gaze cu efect de seră, de emisii. De ce fermierul trebuie să-şi facă analizele de sol? Ca să-şi utilizeze eficient resursele, să nu mai dea pe toată suprafaţa la fel, să dea acolo unde plantele au nevoie – azotul înseamnă hrană de fapt pentru plante – să ştie ce tip de lucrări se pretează pentru solul pe care-l are. În momentul de față vorbim despre o piaţă voluntară, vorbim de o chestie care nu este reglementată sută la sută la nivel de comunitate, există ţări care şi-au adoptat propria legislaţie din punctul acesta de vedere şi funcţionează după ea, vorbesc aici de Franţa şi noi avem în partea de calcul de carbon, conform metodologiei din Franţa, dar vă spun, la momentul actual, la nivel de UE se discută care sunt regulile după care se calculează acest carbon. Şi ele vor intra şi vor veni, şi când vor veni vor avea impact financiar la nivel de fermă”, a punctat președintele Alcedo.

Gabriela Rizescu a enumerat câteva dintre beneficiile pe termen lung: îmbunătățirea structurii solului prin acțiunea sistemelor radiculare ale diferitelor plante; protecția solului în mod continuu și eficient printr-o acoperire permanentă a acestuia; activitate biologică crescută în sol; reducerea riscurilor ecologice cauzate de lavigarea nitraților, de alunecările de teren, de eroziunea solului, de reducerea biodiversității; stimularea biodiversității; îmbunătățirea fertilității naturale a solului.

Tranziţia către o agricultură conservativă nu se face peste noapte. E important să se înceapă cu paşi mărunţi, fermierul să învețe, să-și adapteze tehnologia la nivel de fermă.

La nivelul Uniunii Europene se dorește ca până în anul 2027 să existe o piață europeană de carbon funcțională, ceea ce înseamnă că vânzarea creditelor de carbon va deveni o normalitate și pentru fermierii români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 martie 2024, la București, a avut loc festivitatea de absolvire a seriei cu numărul cinci a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români. O sută de tineri fermieri, dintre care cinci din Republica Moldova, au fost înscriși și au absolvit cursurile. Obiectivul comun al tinerilor este acela de a-și dezvolta afacerea agricolă și de a se implica în reprezentarea fermierilor pe plan național și european.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind „Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul” tinerilor în comunitatea rurală. Acesta pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Suntem mândri de tinerii care au absolvit astăzi programul Tineri Lideri pentru Agricultură, fiind mai aproape de obiectivul propus – o mie de tineri până în 2027. Îi felicit pentru prezentările proiectelor de afaceri care au fost senzaționale, o surpriză frumoasă. Cred că astăzi a înțeles toată lumea prezentă că acest efort reprezintă un episod dintr-un proces de transformare, un proces care a început prin recrutarea tinerilor absolvenți, a continuat prin cursurile de formare, timp de șase luni, cu prezență fizică la București, iar festivitatea de astăzi reprezintă o etapă importantă din acest proces, tinerii fiind parte acum din comunitatea tinerilor absolvenți”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Azi, acești tineri devin lideri în agricultură și marchează începutul unei noi ere pentru agricultura noastră, una caracteizată de inovație, sustenabilitate și prosperitate. Acest program este foarte important pentru tineri deoarece îi învață noțiuni avansate de business, le oferă încredere și bucuria împărtășirii experiențelor din propriile ferme. Fiecare tânăr absolvent al programului organizat de Clubul Fermierilor Români devine parte dintr-o comunitate de antreprenori dornici să sprijine progresul. Tinerii lideri pentru agricultură pot schimba lumea în care trăim”, a arătat Maniu Vonica, președintele Clubului Fermierilor Români.

Următorul nivel în agricultură este reprezentat de digitalizare, iar agricultura practicată astăzi nu atinge momentan acest nivel. „Prin modele de succes, acești tineri pot începe procesul de digitalizare în ferme și investiții inteligente în tehnologizare. Scopul Clubului Fermierilor Români, prin programul Tineri Lideri pentru Agricultură, este de a-i pregăti pe acești tineri la cele mai înalte standarde pentru responsabilitatea de a prelua integral afacerea familiei, de a deveni lideri în comunitățile lor și de a avea o gândire antreprenorială pentru a rezolva problemele întâmpinate printr-un management profestionist”, a adăugat Florian Ciolacu.

Programul a fost inițiat cu scopul de a accelera formarea noii generații de lideri, a abilităților necesare pentru ca sectorul agricol să fie unul competitiv. „Fermierul care va pune mâncarea pe mesele românilor mâine este la curent și aplică cele mai noi tehnologii și practici sustenabile, folosește resursele în mod echilibrat, are un plan care îi permite dezvoltarea și utilizează soluțiile agriculturii de precizie pentru a asigura progresul. Sunt foarte mândru de toți cei 315 absolvenți ai programului de până acum, care și-au asumat misiunea de a fi agenți ai schimbării într-un domeniu critic, în care transferul între generații este vital având în vedere că vârsta medie a fermierilor depășește 58 de ani. Succesul fermierilor tineri este garanția că vom avea și mâine produse agricole de calitate și accesibile”, a punctat Jabbar Kanani, membru în Consiliul Director  al Clubului Femrierilor Români, inițiatorul și fondatorul programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

Grupul Agricover este susținătorul principal al programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, organizat de Clubul Fermierilor Români. „Pentru a face față schimbărilor rapide și de profunzime ale agriculturii, este nevoie de competențe sporite, adaptate transformărilor actuale. Grupul Agricover, cu o structură care acoperă 360 de grade necesitățile din ferme, distribuția de inputuri, tehnologiile pentru agricultura de precizie și finanțarea planurilor curente și de dezvoltare, este conștient că adaptarea agriculturii la noile tehnologii și modele de business înseamnă sustenabilitatea acestui sector. Susținem programul Tineri Lideri pentru Agricultură de la debutul său convinși fiind că în acest mod putem oferi din experiența noastră și ne asigurăm că are loc transferul de cunoștințe și informații care să permită fermierilor să se dezvolte și în viitor”, a specificat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Despre program

„Tineri Lideri pentru Agricultură” este un program dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Programul se adresează tinerilor cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

Accesând link-ul: cfro.ro/tineri-lideri/, aflați mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!