Sibiu - REVISTA FERMIERULUI

Pe 12 august 2023, în cadrul târgului de carte Gaudeamus, din Piața Mare Sibiu, de la ora 17, are loc lansarea cărții „Între bătaia vântului și rodul pământului. Poveștile unui agronom”.

Autorul cărții este inginerul agronom Gheorghe Budrală, care în agricultura postdecembristă a ocupat mai multe funcții în adminsitrația locală, printre care și cea de director executiv al Direcției Agricole Sibiu.

Originar din localitatea Jina, zonă renumită pentru păstorit, Gheorghe Budrală a pus bazele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice „Mărginimea Sibiului”, organizație al cărei președinte a fost, implicându-se, totodată, și în Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale.

Câteva rânduri din „poveștile” agronomului Gheorghe Budrală:

„Fiind și eu născut la sat, am salutat politicos: „Bună ziua”. N–aveam mai mult de 65 de kg, barbă bine aranjată, părul lung și purtam blugi. Răspunsul nu s–a lăsat așteptat și era normal pentru locul în care mă aflam:
– Noroc, mă ficior!
Trecem unul pe lângă altul în drumul nostru. Totuși, în sate figurile noi sunt remarcate imediat, acolo toți se cunosc între ei; eu eram o figură nouă și chiar un pic stranie pentru ei. Nu facem prea mulți pași, că aud în urma mea o voce:
– Da’ un’e mereți?
– La secția de tractoare, răspund.
– Dumneavoastră sunteți injinerul ăla nou?
– Da! urmează răspunsul meu.
– Să trăiți, domnu’ injiner, eu sunt mecanicul secției. Bine–ați venit!
– Mulțumesc. Bine v–am găsit.
– Să știți că noi începem lucru’ după opt jumătate, avem fiecare animale și numai după ce le rânduim putem veni.
– Bine, și la cât să vin să ne putem întâlni?
– Păi... pe la nouă.
– Bine...”

„Cititul nu dăunează sănătății”, spune sloganul Tritonic, editură care a publicat cartea inginerului agronom Gheorghe Budrală. Așa că, cine este în zona Sibiului la data lansării cărții o poate cumpăra, având prilejul să-l cunoască pe autor și să primească un autograf. Ori, cine vrea să afle cum e „Între bătaia vântului și rodul pământului. Poveștile unui agronom”, poate căuta cartea în librării sau o poate comanda online.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își anunță contribuția la un moment aniversar din cultura românească, prin lansarea vinului Madrigal, primul cupaj al Colecției Excelentia, un vin din cinci soiuri provenite de la Stațiunea Viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior.  

Vinul Madrigal din noua gamă Excelentia este dedicat Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” într-un moment de sărbătoare, la aniversarea a 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă. Soiurile Traminer Roz, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling Italian și Muscat Ottonel au fost armonizate, asemeni tonalităților perfecte, într-un vin menit să încânte simțurile și să celebreze excelența în muzică.

„În anul 2023, universitatea noastră a creat o nouă gamă, Excelentia, pentru a marca prin vinurile sale excelența în diverse domenii de activitate. Prima etichetă din această gamă este Madrigal, un cupaj aniversar care reflectă în notele sale bucuria, frumusețea, pasiunea, istoria, dar și căutarea continuă a perfecțiunii, trăsături care definesc întreaga activitate a Corului Madrigal. Suntem onorați să marcăm aniversarea unui reper al muzicii românești prin lansarea acestui vin nobil, însoțit de admirația și felicitările noastre”, a declarat prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca.

vin madrigal

Vinul Madrigal din Colecția Excelentia va fi degustat, în premieră, la spectacolul extraordinar „Madrigal 60”, dirijat de Anna Ungureanu, pe 28 februarie 2023, de la ora 19.00, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” București (TNB).

„Corul Madrigal împlinește anul acesta 60 de ani de activitate neîntreruptă, o vârstă respectabilă pentru care inovația și curajul artistic devin din ce în ce mai importante. Sărbătorim alături de public și de toți membrii familiei Madrigal cu un spectacol extraordinar și un pahar de vin aniversar, creat cu mare pricepere de partenerii noștri de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Muzica și vinul sunt deopotrivă elemente culturale străvechi, care își împletesc istoria de-a lungul veacurilor. Mulțumim prietenilor de la USAMV Cluj-Napoca pentru surpriza pe care ne-au pregătit-o în acest an aniversar, dedicând sărbătorii Madrigal primul cupaj al Colecției Excelentia”, transmite managerul Corului Național de Cameră, Emil Pantelimon.

cor madrigal

USAMV Cluj-Napoca este fondată în anul 1869 și este cotată ca una dintre cele mai prestigioase universități în domeniul Științelor Vieții, la nivel național și internațional, datorită educației de înaltă calitate, cercetării și inovării, a relației profund implicate cu mediul economic, social și cultural, precum și al internaționalizării activității sale.

Din anul 2020, USAMV Cluj-Napoca coordonează Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior (Apoldu de Sus, județul Sibiu), care este dedicată învățământului și cercetării universitare. Profesorii și studenții sunt implicați în dezvoltarea de tehnologii moderne de cultivare a viței-de-vie, de producție a vinurilor, de valorificare superioară a subproduselor vitivinicole și în dezvoltarea agroturismului.

Vinurile sub marca Vinea Apoldia Maior (DOC Sebeș-Apold) au fost împărțite în Colecția Academicum (cupajele Docentus, Laureatus, Eruditus), Colecția Aurum Terras (monosepaje din soiuri nobile, dar și cupajele Amlas, Secas, Orange Optimus), cărora li se alătură, din 2023, Colecția Excelentia, cu prima etichetă – Madrigal.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, cu sprijinul altor forme asociative ale crescătorilor de ovine din România, organizează în perioada 25-27 noiembrie 2022, în curtea MADR, târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești”. Astfel, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”

Fermierii din județele Alba, Arad, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sibiu, Vâlcea refac unul dintre drumurile parcurse de ciobani cu sute de ani în urmă, pornind pe un traseu de sute de kilometri de-a lungul munților Carpați, poposind în mijlocul Bucureștiului, în curtea MADR, cu tolba plină de povești și bunătăți de la stână. Astfel se aduce în atenția bucureștenilor și nu numai farmecul uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român, păstoritul.

Timp de trei zile, vizitatorii târgului „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” au ocazia să experimenteze viața la stână, unde timpul pare că se oprește în loc, având toate ingredientele necesare, ca de pildă produse tradiționale pregătite ca la stână: bulz, pastramă, mici pe grătar, precum și muzica populară. Atracția târgului pare că va fi un ceaun în care se va prepara tocanul, mâncarea de bază a ciobanilor.

Așadar, iubitorii de tradiție, de viață petrecută în satul românesc, precum și de produse pregătite după rețete tradiționale vor descoperi viața bacilor și a băcițelor din plaiul mioritic și se vor putea delecta cu o varietate de produse din lapte și carne de oaie precum: caș proaspăt, urdă, telemea de oaie proaspătă sau maturată, brânză de burduf în membrană naturală, cașcaval, lapte bătut, smântână, telemea de capră sau pastramă de oaie proaspătă sau afumată, mezeluri, mici, tocan de oaie, sloi de oaie.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad este implicată în dezvoltarea sectorului zootehnic și derulează programul de ameliorare al rasei Țurcană. Totodată, a aderat la diverse forme asociative internaționale care au drept obiectiv stabilirea unor indicatori de performanță privind producția de lapte de ovine. Prin implicarea în campania inițiată de MADR, asociația și-a propus să contribuie la consolidarea lanțului scurt de aprovizionare, prin întâlnirea directă dintre producătorul de produse din specia ovină și caprină și consumator.

O parte dintre preparatele din carne și lapte sunt atestate ca produse tradiționale, iar cei interesați pot afla mai multe detalii despre acestea, dar și despre producători, accesând Registrul Național al Produselor Tradiționale pe site-ul www.madr.ro, precum și în aplicația CPAC, care poate fi descărcată pe telefonul mobil.

Bunătățile de la stână pot fi asezonate cu vinurile de la cramele Lucaci și de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, cu o tărie de la Trămuța sau, de ce nu, cu un pahar de suc de la Voinești.

Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu oferă vizitatorilor unul din cele zece produse românești recunoscute la nivel european, Telemeaua de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.

Pe lângă produsele din lapte și carne de oaie sau capră, la târgul din curtea Ministerului Agriculturii vor fi legume și fructe aduse de producătorii din Olt, Dâmbovița și Vrancea. De asemenea, de la târg nu pot lipsi produsele de patiserie, precum Cozonacul Domnesc din Botoșani, cu renumitele poale în brâu sau alivenci, atestate tradițional de MADR.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea va fi prezentă cu stand, de unde vor putea fi achiziționate produse precum: gemuri, dulcețuri, conserve, fructe uscate, mere, legume și verdețuri aduse de producătorii români care au contracte de colaborare încheiate cu Casa Unirea.

Având în vedere sezonul rece, de la târg vă puteți procura articole de îmbrăcăminte obținute din pielicele de ovine.

targ stane

Atmosfera și voia bună vor fi întreținute de Ansamblul Nedeia, de solistul Robert Târnăveanu, de grupul de chitariști „Zâmbete și acorduri” din comuna Sadu, județul Sibiu, precum și de mulți alții. 

Târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” va fi deschis în perioada 25-27 noiembrie, între orele 9.00 - 19.00.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În urmă cu un an producătorii din Comuna Hoghilag, județul Sibiu, au depus documentația la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru recunoașterea la Comisia Europeană a tuberozei ca produs agricol cu Indicație Geografică Protejată. Floarea se cultivă de aproape un secol pe colinele Transilvaniei.

Tuberoza de Hoghilag este prima floare din România şi a treia din Europa protejată la nivel european, după Azaleea de Gent (Belgia) și Trandafirul de Szoregy (Ungaria).

tuberoze

 

Un simbol românesc, mândria unui județ și etalonul frumuseții unei comunități

 

Autoritățile din comuna sibiană organizează, în perioada 6-7 august 2022, Sărbătoarea Tuberozelor din Hoghilag, un eveniment despre flori, despre frumos, despre recunoașterea europeană. În cadrul evenimentului vor avea loc tururi ghidate în grădinile cu tuberoze, evenimente culturale, serate muzicale, lansări de carte și toți cei prezenți vor putea descoperi gusturi locale.

 

Foto: https://www.facebook.com/sarbatoareatuberozei
        MADR
Publicat în Eveniment

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță participarea la festivalul „Apold Weinfest”, de la Apoldu de Sus din județul Sibiu, acolo unde se află și plantația viticolă a universității – Vinea Apoldia Maior. Evenimentul are loc sâmbătă, 30 iulie 2022, cu începere de la ora 13.00, iar intrarea în incinta festivalului va fi permisă cu o oră mai devreme.

USAMV Cluj-Napoca propune participanților la festival o listă de vinuri din producția proprie: Sauvignon Blanc, Riesling Italian și Traminer Roz, respectiv cupajele Eruditus și Docentus.

De asemenea, în zona de food court vor fi pregătite meniuri care vor avea la bază produse de la Ferma Cojocna și stațiile pilot ale Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul universității clujene.

Atmosfera de sărbătoare a festivalului va fi întreținută de interpreți și ansambluri folclorice, între care și Ansamblul folcloric „Tradiții” al USAMV Cluj-Napoca, iar de la ora 19.00 este programat concertul lui DJ Oli Sinth.

Afis Weinfest

Biletele la festival costă 30 de lei și pot fi achiziționate la fața locului sau online, de pe Eventim: rb.gy/qhkwqh.

USAMV Cluj-Napoca participă pentru prima dată la un eveniment de anvergură în județul Sibiu, acolo unde a achiziționat în 2020, la Apoldu de Sus, Plantația viticolă Vinea Apoldia Maior, cu o suprafață de 65 de hectare de viță-de-vie nobilă.

 

Foto: Nicu Cherciu

Publicat în Eveniment

În localitatea Valea Viilor, situată în nordul județului Sibiu, Vasile Floriciu are o fermă de bovine cu peste 40 de mame din rasele Aberdeen Angus și Bălțată Românească. Sibianul și-a făcut ferma în anul 2010 și spune că, deși în zootehnie lucrezi neîncetat, creșterea animalelor îi asigură un trai bun și liniștit.

Vasile Floriciu a crescut în iesle, unde îi dădea mama sa în fiecare dimineață „o cană de lapte de la vacă, proaspăt muls”. În 2010, după ce a vândut 15 capre, a început să se ocupe cu îngrășarea viţeilor și treptat a trecut spre vaci, în prezent mergând şi pe rasă pură, şi pe metisare. „Acum șase-șapte ani, aveam vaci Bălţată Românească și făceam metisare cu Albastru belgian, fiindcă produșii erau căutați. Și cineva care se ocupa de achiziţii îmi zice: domnule Floriciu, dar, dacă tot ai mamele, de ce nu lucrezi cu Angus? Metisare pe Angus, avem Karpaten Meat lângă noi... Şi atunci s-au mişcat rotițele în capul meu, am participat la câteva simpozioane şi conferinţe susţinute în ferma Karpaten Meat de la Marpod, am făcut metisare că n-am avut bani pentru rasă pură, şi apoi am ajuns şi am cumpărat şi rasă pură”, ne-a povestit Vasile Floriciu începuturile afacerii sale cu ferma de bovine.

Fermierul sibian spune că e o afacere bună să crești vaci din rasa Angus, în România cel puţin, în condiţiile de la noi, iar valorificarea nu e o problemă dacă știi cu cine să lucrezi. „Nu vreau să fac reclamă, dar am o colaborare foarte bună cu cei de la Karpaten Meat. În momentul când am început colaborarea cu dânşii, am cumpărat material seminal comercializat de ei, mi-am însămânţat vacile, am avut nişte viţei foarte frumoşi, avem contracte de răscumpărare şi restul stă numai la mine, adică eu trebuie să mă ocup de fermă, n-am grija desfacerii. Am viţei frumoşi, primesc preţ bun, am piaţă de desfacere şi pot să spun că vânzarea o am asigurată prin colaborarea cu Karpaten Meat”, a explicat fermierul.

Rasele de carne, ca orice altă rasă, au nevoie de o supraveghere zilnică, astfel că pentru fermierul din Valea Viilor nu trece nicio zi în care să nu le vadă de cel puţin de două ori. Teama este că în orice clipă poate apărea ceva la viţei și chiar la animalele mature. Dar munca intensă dă roade atunci când pui și pasiune. „La un efectiv de 40 de capete, dacă accesezi toate măsurile care se pot accesa, banii europeni, şi subvenţiile care sunt, poţi să ai un trai decent. Dar trebuie să lucrezi de multe ori două schimburi, nu un schimb”, ne-a zis Vasile Floriciu.

Pășunile, greu de adus la un stadiu optim

Pentru pășune a semnat, în 2014, un contract cu Agenția Domeniilor Statului şi a arendat vreo 46 de hectare de păşune, fâneaţă păşune, plus terenuri degradate, pe care le-a îmbunătățit cât de cât ca să poată să-și crească animalele. Are și o cotă parte din păşunea comunală. Spune că, nici după șase ani, pășunile nu au ajuns la potențialul lor și că încă are de lucru. „Fiindcă sunt infestate cu salcâm şi azi îl tai, mâine creşte iar. E foarte greu”, punctează Vasile Floriciu.

Iarna, își ține animalele în stabulație semideschisă, noaptea animalele putând să intre în adăpost, dacă vor.

Despre relația cu autoritățile din domeniu spune că-și dorește ca acestea să lase fermierii să-și facă în liniște treaba. „Îmi doresc să nu mai fie atâtea controale. Mă refer la controale care se fac inutil și mult prea des la mulți fermieri. Am avut până în 2017 foarte multe controale, am ajuns în audienţă inclusiv la miniștri, sunt lucruri mărunte pentru care te toacă mărunt, mărunt”, ne-a declarat crescătorul, care a accesat în urmă cu ceva ani fonduri europene și ajutoare de minimis.

Educația face diferența și în creșterea animalelor

Utilajele și echipamentele cu care este dotată ferma din județul Sibiu, de la Valea Viilor, au fost cumpărate cu fonduri proprii, Vasile Floriciu dorindu-și acum o îmbunătățire a dotărilor, poate cu ajutorul proiectelor europene. În anul 2000, actualul fermier a plecat să lucreze peste hotare și, cu banii strânși, s-a întors acasă și a cumpărat utilaje. „Nu mi-am cumpărat nici vilă, n-am fost nici în vacanţe, mi-am cumpărat utilaje. De când am mai multe animale, e mai uşor să investesc”, ne-a spus crescătorul, care lucrează singur, cei doi copii mai mari fiind plecați, iar cel mai mic e încă la școală.

Supărarea sa e că niciunul dintre băieți nu e interesat să ducă ferma mai departe. „Băiatul mare este de șase ani stabilit în Germania, unde lucrează, băiatul mijlociu lucrează în Italia, băiatul mic e la şcoală şi-l interesează mai mult fotbalul şi cartea”, arată Vasile Floriciu.

De studiat, studiază și dumnealui în continuare, citește foarte mult, inclusiv despre reproducţie la animale, având la activ un curs de însămânţător. „Când am ajuns la 20 de capete de mame, mi-am dat seama că se cheltuiește prea mult cu însămânţătorul şi de multe ori, n-am nimic cu ei, mulţi veneau numai pentru bani. Atunci am decis să rup două luni din activităţile mele, am făcut cursul de însămânţător şi n-am avut probleme. Acum mă descurc singur cu însămânțările artificiale”, a încheiat crescătorul de bovine din Valea Viilor, Vasile Floriciu.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Ioan Jula este un inginer horticol pasionat de munca sa, pasiune care s-a transmis mai departe fiului său, Ionuț. Împreună, cei doi dețin 37 de hectare de livadă în Cisnădie, județul Sibiu, și se confruntă cu toate problemele pe care o livadă îmbătrânită le creează. Au depus însă un proiect cu finanțare UE, de aproape 600.000 de euro, prin care speră că vor reuși să meargă mai departe.

Livada aparține de societatea proprie – Prodfruct – și este urmașa livezii IAS-ului din Sibiu. De altfel, capul familiei Jula lucrează în ea de când se știe. „În 1985 am gătat Facultatea de Horticultură, am venit la Cisnădie cu repartiție, cum era pe vremea aia, cu nevastă și doi copii, și, atât de statornic sunt, că tot la ferma aia lucrez. Bine, între timp am mai fost inginer-șef la IAS Sibiu. Dar această livadă, a IAS-ului Sibiu, a fost cumpărată inițial de altcineva, că eu nu am putut, iar de la el am cumpărat eu, în anul 2000. El a dat un leu și eu am dat cinci lei”, ne spune zâmbind Ioan Jula.

Alături, îi stă fiul Ionuț, cu care face mai toate lucrările, cu sezonieri lucrând doar la cules și tăiat.

Fondurile europene, ultima speranță

Aproximativ 2,5 ha au nu mai puțin de 38 de ani, vreo 3 ha de măr 12 ani, peste 2 hectare de prun 9-10 ani, 1 ha de măr are 7 ani și 0,7 ha de măr se află deja în anul 3. Îmbătrânită în mare parte, neprofitabilă, livada avea nevoie de ajutor. Așa că tatăl și fiul au decis să acceseze fonduri europene printr-un proiect pe Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, pentru 12 hectare. „Am peste 37 ha, din care lucrăm 8 ha de plantație. Restul este livadă casată, vreo 15 ha e teren în pregătire – defrișată, pe care facem culturi anuale. Și vom planta 12 ha, în total: anul acesta, 1 ha de coacăz, 1 ha de păr și 6 de măr, iar anul viitor, 4 ha de măr”, a explicat Ioan Jula.

Proiectul are o valoare de 580.000 de euro, cu finanțare 90%. Horticultorii au lucrat cu două firme de consultanță, una care le-a realizat proiectul tehnic, cealaltă ocupându-se de studiul de fezabilitate.

Investiția presupune un tractor de 94 CP, o pompă de stropit, o bară de erbicidat, o freză cu palpator pe rând, plug reversibil cu 2 trupițe, un cultivator cu lățime reglabilă până la 210 cm cu subsoiler, o mașină de îngrășăminte – cam tot necesarul unei plantații performante. „Vrem să vedem dacă funcționează tehnologia nouă. Dacă nu merge, închidem și facem ce face toată Cisnădia: vindem terenul pentru construit case”, ne-a zis Ionuț Jula.

Astfel, viitorul depinde de cum vor decurge lucrurile după implementare. „Eu vreau să îl ajut până împlinesc 80 de ani. Dar aici nimeni nu mai produce nimic, nici culturi de câmp, nimic. În Cisnădie au fost o mie și ceva de hectare de livadă și acum mai există doar ale noastre. În rest, e teren ocupat cu case, cu pomi bătrâni și cu pădure. Da` ăia sunt deștepți, noi suntem proști că ne ducem mai departe. Culmea e că ne place”, a adăugat Ioan Jula, pentru care provocările țin ba de preț, ba de producție.

Anul trecut a fost extraordinar de bun și de prost în același timp, a afirmat pomicultorul. Producția a fost cât în trei ani, de calitate foarte bună, dar nu au putut să o vândă pe toată și aproape jumătate au aruncat.

Importurile îngroapă fructele românești?

S-au gândit și la procesare, dar nici așa lucrurile nu au mers mai bine. „Avem o miniinstalație, am făcut 20 de tone de suc. Dar, dacă anul ăsta am făcut 20 de tone și nu știu dacă îl vindem până în toamnă, acum zece ani făceam 60 de tone și nu ne ajungea până în toamnă. Foarte multă lume și-a făcut instalații și de aia nu am făcut mai mult. Plus că am lăsat neculese minimum 50 de tone de mere”, a precizat Ioan Jula.

Desfacerea o face către comercianții locali și la un supermarket din Sibiu cu care colaborează. „Când aveam 80 ha de livadă, lucram și în București, și Craiova, Târgu Jiu. Dar nu mai vine nimeni acum, că vin ungurii și polonezii cu prețuri mai mici, chit că produsele lor sunt «nebune». Noi nu avem livezi superintensive, ci doar intensive, producția e mai mică decât la alea, așa că prețul de cost pe unitatea de producție e mai mare la noi. Automat, trebuie să vinzi produsul cu un anumit preț ca să te poți duce mai departe”, a completat horticultorul sibian.

Mai mult, anul acesta a început prost pentru că prunul va fi doar pentru compot și gem, iar mărul a legat „între puțin și suficient”. Singura speranță rămâne modul în care se vor desfășura lucrurile cu derularea proiectului european. Doar apoi cei doi pomicultori, tată și fiu, vor lua în calcul și reconversia altor hectare. „Soția s-a săturat de agricultură și ne ține doar contabilitatea primară. Ea zice că s-o săturat să lucrezi și să nu câștigi. Și îi dau dreptate”, ne-a zis Ioan Jula în încheiere.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Crescătorii de oi și capre se întâlnesc, pe 8 februarie 2020, la Sibiu, pentru a dezbate PNS - Programul Național Strategic 2021-2027.

Asociațiile profesionale din sectorul ovine și caprine au anunțat că invitați de onoare sunt ministrul Agriculturii, Adrian Oros, și președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice  (ASAS), Valeriu Tabără.

Evenimentul începe la ora 11, iar gazdă este Hotel Hilton, Sibiu.

Publicat în Eveniment

Vineri, 11 octombrie 2019, autorităţile din judeţul Sibiu au decis să supravegheze 16 localităţi şi alte trei să le includă într-o zonă de protecţie, după ce, cu o zi în urmă, a fost confirmată pesta porcină africană (PPA) la un animal sacrificat în satul Colun, conform unui comunicat de presă al Prefecturii.

„În acest moment, zona de protecţie cuprinde trei sate - Colun, Scoreiu şi Glâmboaca -, alte 16 localităţi fiind incluse în zona de supraveghere: Fofeldea, Hosman, Nucet, Săcădate, Avrig, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sărata, Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Noul Român, Poieniţa, Cârţa, Ilimbav şi Marpod”, se arată în comunicatul reprezentantului Guvernului în județul Sibiu.

Prefectul judeţului Sibiu, Maria Minea, a convocat, vineri, Centrul Local de Combatere a Bolilor, pentru a aproba măsurile pentru combaterea focarului de pestă porcină africană.

PPA în 25 de județe

Pesta porcină africană (PPA) evoluează în 337 de localităţi din 25 de judeţe, cu un număr de 1 105 focare (dintre care 15 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii de tip A), în scădere faţă de 24 septembrie, când au fost raportate 1 223 focare.

Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în alte patru judeţe există doar cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 484 422 de porci afectaţi de boală şi există 2 175 de cazuri la mistreţi.

Cele mai multe focare active sunt în judeţele Teleorman (253 de focare în gospodăriile populaţiei şi 529 de cazuri la mistreţi), Giurgiu (232 focare, dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A şi 279 de cazuri la mistreţi) şi Dolj (79 de focare în gospodăriile populaţiei şi 16 cazuri la mistreţi).

Pe de altă parte, au fost stinse 1 547 de focare, cele mai multe în judeţele Tulcea (586 de focare, dintre care 5 focare în exploataţii comerciale şi un focar într-o exploataţie de tip A), Brăila (156 de focare, dintre care 12 în exploataţii comerciale) şi Ialomiţa (132 de focare).

Până joi, 10 octombrie, au fost despăgubiţi 11 072 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 275,9 milioane de lei.

Publicat în Zootehnie

Conform Mediafax, crescătorii de ovine din localitatea Vurpăr, județul Sibiu, organizați în Asociația Eco Miorița, au expediat șase autotrenuri încărcate cu peste 9.000 de miei către consumatori din Spania și Italia.

Foto credit: Mediafax

Mieii, crescuți pe o pășune ecologică din localitatea citată, au fost comercializați la un preț de 10-11 lei kilogramul în viu, însă după trecerea Paștelui catolic, prețul pe kilogram s-a diminuat.

Potrivit spuselor președintelui Asociației Eco Miorița Vurpăr, Florin Dragomir, acesta așteaptă să existe debușeu de vânzare la prețuri mai bune și pe piața autohtonă, înainte de Paștele ortodox.

Piața arabă

Totodată, crescătorii de ovine sibieni, pregătesc, încă de pe acum, mieii pentru vară, moment în care vor comercializa berbecuți la cel puțin 40 de kilograme către țările arabe.

În acest context, Dragomir a mărturisit că speră la un câștig mai bun cu mieii care vor lua drumul Orientului Mijlociu.

„După sărbătorile pascale, urmează să trimitem și la arabi. Noi sperăm că și ei vor să cumpere de la noi, că au mai luat și au fost mulțumiți. Arabii vor de la 40 de kilograme în sus pentru sărbătoarea lor, pentru Ramadan. Ei caută miei grași, frumoși, așa că după Paște începem să îngrășăm mieii”, a mai spus Dragomir, citat de agenția de presă.

În cadrul Asociației care crește în județul Sibiu oi pe pășuni neatinse de pesticide sunt înscriși mai mulți crescători care au, în comun, peste 15.000 de oi.

Încă din 2006, crescătorii s-au gândit că pot avea o şansă mai bună dacă şi-ar obţine certificare ecologică. S-au unit într-o asociaţie şi de atunci nu mai folosesc substanţe chimice pentru erbicidarea păşunilor.

Publicat în Zootehnie
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista