În ceea ce privește modalitatea de creștere a suinelor în România, potrivit lui Sorin Minea, președintele Romalimenta, autorităţile trebuie să se hotărască dacă țara noastră vrea să susțină marile exploatații, pentru a face comerţ intracomunitar, sau creșterea porcilor în gospodăriile individuale, „ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun”.

„România trebuie să ia o decizie şi este treaba autorităţilor, dacă vrea să crească porci ca să facă comerţ intracomunitar, să folosească ceea ce rezultă din cultura mare, cereale pentru îmbogăţire în zootehnie şi pentru comerţ intracomunitar sau doreşte să creştem porci fiecare pe unde apucă, câţi apucă, ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun. Eu nu sunt împotriva niciunei soluţii. Dacă se doreşte să mâncăm porci de Crăciun din bătătura oamenilor, nu am nimic împotrivă, dar să le spunem celor care au ferme mari să renunţe, pentru că şansele lor de revenire (n.r. - în urma apariţiei virusului pestei porcine africane) sunt sub zero”, a precizat Minea.

Potrivit datelor oficiale vehiculate de oficialul Romalimenta, 72 la sută din suinele crescute în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, deşi datele pe care le-a constatat în teren ridică acest procentaj la 90%.

„România, la ora actuală, este un caz paradoxal. Potrivit datelor oficiale, are 72% din porcii crescuţi în gospodării din întreaga Europă. Spun date oficiale, pentru că avem cam 1,1 milioane de porci în gospodăriile populaţiei, iar pe datele din teren sunt peste 3 milioane, deci creşte pe procent la 90%, iar o parte din aceşti porci, aşa-zişi de subzistenţă, sunt o afacere curată. Când avem 4 milioane şi ceva de porci în complexe şi tot 4 milioane în gospodării, ştim de ce spunem că piaţa neagră este la 50% din piaţa reală. E o chestie de aritmetică. Măsurile de biosecuritate, cu sute de porci pe coclauri, pe câmp, în pădure, pe unde apuci, sunt imposibil de realizat”, a punctat șeful Romalimenta.

Minea a precizat că industria alimentară era cel mai mare angajator din România, dar şi la nivel de comunitate europeană, însă în prezent nu mai poate fi, „pentru că nu mai are ce angaja”.

„Deficitul de personal în industria alimentară este în cel mai fericit caz de 30%, dar părerea mea este că am ajuns la aproape 50%. Nimeni nu vine la angajare, iar angajaţii sunt trecuţi de prima tinereţe cu mult, marea majoritate, şi de a doua tinereţe. În fiecare săptămână îmi vin asistaţii social care îmi cer să semnez o hârtie în care să spun că nu am locuri de muncă. Nu-mi vine niciun puşti, mai vin unii cu facultate, dar care au nişte vise... În rest, îmi vin pensionarii. Ce fac? Nu-i angajez? Am nevoie de ei”, a mărturisit administratorul Angst.

Cifrele par a fi îmbucurătoare

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.084 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 146 de cazuri la mistreți. În total, au fost eliminați 360.647 de porci afectați de boală.

Până la această data (08.11.2018) au fost despăgubiți 7.826 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.506.290 de lei.

Guvernul Dăncilă a adoptat vineri, 9 noiembrie 2018, o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern, se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel.

Salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună.

Dacă Animals International - ONG cu sediul central în Australia (unul dintre cei mai mari exportatori de carne ai lumii) -, reprezentat la nivel european de Gabriel Păun, cere României să sisteze exporturile de ovine către țări terțe din Orientul Mijlociu, motivând că acestea sunt sacrificate în mod barbar, cu încălcarea standardelor internaționale, și propune în schimb abatorizarea autohtonă și livrarea de carne refrigerată sau congelată către cumpărătorul final, Sorin Minea, președintele Romalimenta și Angst, mărturisește că ar achiziționa carne de oaie de la noi din țară, pe sortiment, fără a fi nevoit să cumpere animalul pe de-a-ntregul pentru tranșare.

Pentru că, din păcate, pentru procesatorul român de carne este mult prea costisitor să tranșeze bovine, dar mai ales ovine românești, pierderile fiind mult prea mari (incapacitatea de valorificare a lânii, a oaselor, precum și a altor subproduse), el a ales să importe direct ceea ce are nevoie din Noua Zeelandă.

În susținerea celor de mai sus, Minea dă ca exemplu chiar unități de abatorizare din statul în care a fost înființat ONG-ul citat anterior – Australia –, entități care reușesc să valorifice inclusiv oasele ovinelor către zone din Asia.

„Sunt unul dintre vânzătorii de preparate și în HoReCa și nu numai în HoReCa, ci și în magazinul unde lucrez, de carne de oaie. Comercializez cotlete, pulpă, ce se poate vinde din oaie; sursa - Noua Zeelandă. De ce Noua Zeelandă? Pentru că eu am vorbit și cu ciobani și le-am spus că aș cumpăra și de la ei, dar am nevoie de două chestii: când cer, să mi se dea același lucru de fiecare dată și nu să mi se vândă toată oaia, pentru că nu am ce face cu toată oaia. Eu, astăzi, vreau cotlete, vineri vreau pulpă, poimâine vreau carne-lucru; (...) să tranșezi oaia și să-mi vinzi pe piesă. «E greu!» Știu că este greu și atunci aduc oaia din Noua Zeelandă la un preț care îmi convine. Aș dori să aduc și din Irlanda, este fantastic de bună, dar este puțin cam scumpă pentru piața românească. (...) Nu aduc miel, ci oaie. Ca gust, este asemănătoare cu oaia românească. Am făcut de două ori tentativa. Am și lucrat la un moment dat cu carnea de oaie, dar tranșarea oii mă duce la pagubă, pentru că n-am ce face cu toate acelea. Am fost în Australia și am văzut un abator de oaie. Acela vindea și oasele, în China. Acesta este negoțul. Nu trebuie să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie de limbă; îmi cumpăr limba”, a afirmat Sorin Minea în cadrul Romanian Food&Agribusiness Conference, care a avut loc joi, 23 noiembrie 2017, la București.

Românii își vând animalele pe mai nimic

La doar două zile distanță de afirmațiile șefului Romalimenta, șeful ONG-ului al cărui sediu-mamă se află în Australia (unul dintre principalii exportatori de carne congelată și refrigerată către statele arabe către care România trimite animale vii), Gabriel Păun, a mărturisit cu amărăciune în glas că, din păcate, atât fermierii români, cât și cei din țările de destinație pierd bani, în timp ce traderii câștigă de fiecare dată partea leului.

Potrivit datelor vehiculate de liderul asociației, românii vând berbecuții cu șase lei kilogramul în viu, în timp ce la destinație carnea se vinde chiar și cu șase euro/kg. Mai mult, atât de bine s-ar fi dezvoltat această rețea de export de „materie-primă”, încât jucătorii din piață au închis cercul inclusiv prin achiziții de exploatații agro-zootehnice la noi în țară.

„Cele mai multe firme care realizează export de animale din România, pe care le-am urmărit până acum, nu sunt din România, ci sunt firme arabe și din Israel. (...) Ne îngrijorează faptul că aceste firme de export fac bani (n.r. - traderi, firme de import-export), câștigă din toată această afacere și toți ceilalți pierd: statul român, fermierii români, fermierii din țările de destinație etc. Românii își vând animalele pe mai nimic. Vin din piață acum. Am fost și am discutat cu fermieri din România, cu președinți de federații de crescători de animale, cu toții sunt disperați. Au căzut într-o capcană din care nu mai pot ieși fără ajutorul Ministerului Agriculturii. Au ajuns să-și vândă oițele în viu, la șase lei kilogramul, iar în țările de destinație prețul să fie mult mai mare. Și asta nu doar pentru că se adaugă costul transportului. În acest an, de Festivalul Sacrificiului, carnea de oaie în țările terțe se vindea cam la șase euro kilogramul. (...) Sunt firme care dețin absolut tot lanțul de producție. Sunt firme străine care au pus mâna pe CAP-uri vechi din România, care dețin animalele, dețin culturi de câmp, dețin camioanele, dețin vapoarele și dețin și piața din țările de destinație. (...) Am petrecut foarte mult timp la țară să discut cu fermierii din Bucovina, din Țara Bârsei, din Banat, din Maramureș. Aceștia sunt foarte nefericiți, foarte dezamăgiți de politicile agricole din România, nu își doresc să exporte animalele vii, toți au spus asta, și știu că sunt într-o capcană în care au picat”, a punctat Gabriel Păun.

De asemenea, directorul UE al Animals International a precizat că nu înțelege de ce România a ajuns în situația să exporte miei și viței care ar putea foarte bine să fie îngrășați și sacrificați la noi în țară, astfel încât să putem exporta produse cu valoare adăugată (n.r. - carne congelată și/sau refrigerată) și nu locuri de muncă și bani, așa cum facem în prezent. În plus, potrivit informațiilor obținute de investigator, țările de destinație se gândesc mai întâi la latura economică, față de cea religioasă, astfel că exportul de astfel de produse ar fi mai benefic pentru România.

„Înlocuirea exportului de animale vii cu carne congelată și refrigerată nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Este un proces de lungă durată. Nici Australia nu este încă acolo, dar procesul de schimbare a început în 14 ani, odată cu scandalul (n.r. - momentul în care astfel de imagini au ieșit în mod public): obligarea exportatorilor pentru a se asigura de bunăstarea animalului, punerea unui veterinar pe vapor, trimiterea animalelor doar în abatoare autorizate, încurajarea fermierilor din țara exportatoare să-și țină animalul mai mult la îngrășat, dezvoltarea de facilități de congelare în țările de destinație – Orientul Mijlociu, Nordul Africii”, a mai declarat oficialul ONG-ului. „Nu există o problemă de acceptare a cărnii congelate la destinație, ci este vorba de a fi competitivi la preț. Din punct de vedere religios, nu este vorba ca liderii religioși să-și vadă oamenii că-și sacrifică ei singuri animalul, ci de a se asigura că acesta a fost sacrificat conform religiei lor. Sunt foarte multe țări, inclusiv în România, unde se discută să se deschidă abatoare certificate halal sau koșer pe teritoriul Uniunii Europene. Se permite acest lucru din punct de vedere legal și cred că este puțin mai ieftin să trimiți un inspector halal în România, decât milioane de animale pe vapor.

Cu peste 1,5 milioane de viței și oi livrate în fiecare an (în principal către destinații din Libia, Iordania și Israel), țara noastră este cel mai mare exportator de animale vii către țări terțe din Uniunea Europeană.

Potrivit instantaneelor înregistrate de Animals International în ultimii doi ani, în state cum sunt Egipt, Turcia, Liban, Palestina, Israel și Iordania, acestea prezintă animale românești înspăimântate, pe deplin conștiente, manipulate și legate brutal cu frânghii și lanțuri sau chiar ridicate spre tavan de unul sau două picioare, înainte de a fi sacrificate prin tăieturi multiple în condiții neigienice, într-un mediu care prezintă riscuri pentru sănătatea umană.

În replică față de cele spuse de președintele Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, mai exact că țara noastră ar fi considerată „o piață de mâna a doua”, totul în contextul scandalului privind „standardele duble” folosite de producătorii de alimente, bosul Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că nu vrea să fie caustic în contraargumentele sale la afirmațiile lui Minea și speră că procesatorul achiziționează carne de porc de proveniență autohtonă în procesul de fabricație.

În această conjunctură, dacă șeful Romalimenta cumpără carne de porc produsă în fermele românești, entități care respectă condițiile de trasabilitate, siguranță alimentară și calitate în opinia lui Dumitru, atunci apare contradicția în afirmații, iar domnia sa nu mai poate spune că țara noastră mai poate fi considerată ca fiind o piață de mâna a doua.

În altă ordine de idei, Dumitru a mai adăugat că producătorii români din sectorul agroalimentar au parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpe, dacă vor să fie credibili în fața consumatorului.

„Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea (n.r. - Sorin Minea) că îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat un parteneriat (...). Domnul Minea - eu sper că dânsul cumpără carcasă de porc din România! (...). Cert este că dacă cumpără porci din România, țara noastră nu mai este o țară de mâna a doua. Dacă cumpără carcasă de porc din altă parte... , atunci dânsul poate știe mai bine legat de cum este România o țară de mâna a doua.

Eu cred că din punct de vedere al trasabilității și al normelor sanitare-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele europene și produsele realizate în fermele noastre și în industria alimentară românească nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide”, a afirmat Emil Dumitru în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Nu demult, bosul Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, declara pentru Agerpres că „România este considerată o piață de mâna a doua”, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine.

În plus, el a mai adăugat că acela care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum cinci ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană (CE) a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, afirma șeful Romalimenta.

Problema „standardelor duble” trebuie clarificată

Recent, ministrul Agriculturii din Ungaria, Sandor Fazekas, citat de MTI și Agerpres, preciza că subiectul „standardelor duble” folosite de producătorii de alimente trebuie clarificată.

În plus, maghiarul consideră că se vor înregistra progrese în acest scop dacă şi alte state membre se vor alătura iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad, mai exact de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în UE.

Totodată, Fazekas a mai precizat că reprezentanți ai celor patru state din Grupul Vişegrad - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (V4) - vor discuta la o întâlnire care va avea loc la Varşovia problema companiilor alimentare internaţionale care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în Europa Centrală şi de Est (CEE) faţă de cele folosite pentru producerea bunurilor vândute sub branduri identice în Europa Occidentală.

Ca urmare, grupul V4 ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) elaborarea unor reglementări care să sancţioneze companiile pentru deficienţe de calitate, a mai punctat ministrul Agriculturii din Ungaria.

Unele guverne și asociaţii pentru protecţia consumatorilor sunt nemulțumite că anumiți producători de alimente utilizează ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE), decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Cu toate că produsele alimentare sunt în general mai ieftine în Estul Europei decât în Occident, mulţi cumpărători călătoresc către Vestul Europei pentru a achiziţiona produse de calitate superioară.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, a afirmat săptămâna trecută că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Producătorii ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie informaţi cu exactitate, iar compoziţia fiecărui produs trebuie clar indicată şi făcută disponibilă cumpărătorilor, a explicat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor.

Daea se implică: „Trebuie să fim extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă”

Vineri, 24 februarie 2017, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Petre Daea că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei.

„Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situaţia dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, şi echilibraţi în afirmaţii şi extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. Motiv pentru care astăzi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi ANPC îşi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista dacă există o astfel de situaţie în România. Până atunci ne rezervăm dreptul să ne organizăm, să analizăm şi, în condiţiile în care găsim situaţii în realitate, le vom anunţa”, a conchis Daea.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor din Cehia se plâng de mai mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

În condițiile dispariției industriei alimentare din România, țara noastră va vinde doar la nivel de materie primă prin principala poartă de exit a bunurilor - portul Constanța, a afirmat Sorin MINEA nu demult.

„Etichetarea produselor românești la raft nu va aduce profit jucătorilor de pe plan local. Populismul va dăuna procestorilor români, nu îi va ajuta pentru că România încearcă să-și câștige consumatorii din piața internă, în timp ce companiile din UE fac business în România. Ar trebui să fim și noi pe rafturile magazinelor din UE. Fără industrie alimentară vindem în portul Constanța. Ieftin”, a afirmat Sorin MINEA cu ocazia celei de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016 la București.

Tot președinte Angst și al Romalimenta a descris situația în care se găsește industria alimentară românească. Materia primă nu este achiziționată intern, chiar dacă procesăm la noi în țară.

„Procesare există în România. De ce nu se cumpără materie primă din România? Industria alimentară din România s-a născut în 1990. A mers mai departe fără a avea o legislație. De atunci, singura măsura bună a fost scăderea TVA. Domeniul este împărțit în două: agricultori și industria alimentară. Este normal așa este peste tot în UE și toată lumea vrea să facă profit. Agricultura beneficiază de subvenții așa cum sunt ele. Industria alimentară și procesatorii ”beneficiază” de amenzi de la ANPC, ANSVSA etc.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de organizatori, la rândul său, europarlamentarul afiliat unui grup parlamentar cu viziuni naționaliste, Laurențiu Rebega, a precizat că decidenții români ar trebui să prioritizeze reorientarea subvențiilor către fermierii mici și către cei de nivel mediu.

„Politicile pe care Comisia Europeană a încercat să le impună celor 28 de țări au dus la disfuncționalități pentru că sumele alocate pentru diferite proiecte sunt diferențiate. Legat de subvenția agricolă, vorbim despre niște proiecții de viitor cum că plata pe suprafață să fie alocată pentru alte proiecte. În prezent există consultări pe această temă. Pentru noi ar trebui să fie o prioritate subvenția pentru fermierii mici și medii pentru a crește producția internă”, a declarat Laurențiu REBEGA, Europarlamentar, Comisia pentru agricultură si dezvoltare rurală, Parlamentul European.

Adrian PINTEA, Director General, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a vorbit despre plățile făcute de APIA și despre problemele sectorului.

„În ceea ce privește bugetul se adaugă 5 miliarde de euro sub formă de subvenții de la bugetul de stat atât pentru sectorul vegetal cât și pentru cel zootehnic. Referitor la campania 2015, aceasta a fost atipică dar și cu multe dificultăți. În ceea ce privește FEADR, fondul alocat este de 59 miliarde de euro din care s-au efectuat plăți în valoare de 91,57%. Exercițiul financiar se încheie la 17 octombrie zi până în care sperăm să facem plăți care să depășească 95%”, a declarat Adrian PINTEA.

„Foarte multe probleme există din cauza lipsei de cadastru și din cauză că bazele de date nu sunt interconectate. APIA absoarbe între 95% și 100% dintre fondurile alocate pe baza legislației. Este o instituție foarte mare care ar funcționa mult mai bine dacă aceste baze de date ar fi interconectate. APIA gestionează 89 de scheme de plată. Este o muncă foarte grea”, a completat reprezentantul APIA.

Laurențiu BACIU, Președinte, LAPAR, a atras atenția asupra problemelor din sistem generate de politicile europene.

„Referitor la politicile europene, nu ne-a consultat nimeni despre ceea ce este necesar în industrie. Din contră, ne trezim cu decizii care dau peste cap totul. Referitor la APIA, sper să nu mai dăm banii pe apa sâmbetei. Anul asta s-au dat subvenții care depășesc de două-trei ori recolta produsă. Ați observat cumva că au crescut suprafețele agricole ale acelor ferme? Nu am probleme cu colegii de breaslă dar să iei subvenție de trei ori cât produci este incredibil. Nici nu mai trebuie să lucreze pământul pentru a avea bani”, a afirmat LAURENŢIU BACIU.
 
În completarea acestei afirmații, Nicușor ȘERBAN, Proprietar, Agroserv Măriuța, a adăugat: „Scopul a fost pentru comasare, dar rezultatul este decomasare. Cel care ia mai mulți bani se duce și ia terenul de la alți proprietari în arendă pentru că el primește mai mulți bani de la APIA și nu pentru că este mai performant. S-a ajuns la distrugerea muncii celor care au încercat să facă agricultură sustenabilă în toți acești ani”, a explicat Nicușor ȘERBAN.
 
O altă problemă semnalată de Proprietarul Agroserv Măriuța este legată de lipsa de personal.

„Avem probleme cu personalul în sectorul agricol. Este foarte greu să găsim tineri interesați de agricultură, dar mai ales de personal specializat în acest domeniu. Acest lucru ne trage în jos în competiția cu fermerii din alte țări din Europa pentru că suntem pe aceeași piață. În continuare România va vinde la prețuri mici. Este firesc având în vedere că România nu are consumatori interni pentru producția vegetală. Cu excepția sectorului de panificație nu avem consumatori interni”, a declarat Nicușor ȘERBAN.

Iancu CONSTANTIN, Responsabil Dezvoltare, Caussade Semences, a descris gama de produse pe care compania o oferă pentru toate tipurile de producții: cereale, floarea soarelui, porumb, rapiță etc.

„Hibrizii oferă siguranță de la an la an și dau rezultate constant. Hibrizii sunt adaptați la condiții de secetă. Sunt extratimpurii și FAO. Sigur că dacă nu avem apă nici pentru a transforma hibrizii în plantă nu putem avea producții deosebite”, a explicat Iancu CONSTANTIN.

Mihaela ISPAS, Senior Associate, PeliFilip, a vorbit despre modificările legislative din domeniul agriculturii ecologice, modificări din ordinul MADR 895/2016.

„Prin noul Ordin MADR deleagă acțiunile de control unor mecanisme de control. Pentru aprobarea organismelor de control față de vechiul ordin documentele se pot depune în copie simplă. Alte noutăți au ca scop stabilirea unei anumite transparențe a organismelor de control. Acestea au obligația de a afișa pe site taxele aplicate operatorilor”, a explicat Mihaela ISPAS.

Ramona IVAN, Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale, CEC Bank şi Preşedinte, Comisia pentru Fonduri Europene, Asociaţia Română a Băncilor, a vorbit despre experiența băncii în sectorul agricol.

„Avem exemple de proiecte de succes. Sper să existe în continuare proiecte care să aducă, ceva bun pentru factorii implicați. Trebuie să încercăm să înțelegem mai bine nevoile oamenilor care fac agricultură. De asemenea, este important să pot să dau sfaturi și vis-a-vis de zona de fonduri europene. Este bine să întrebați dacă aveți neclarități legate de acestea chiar dacă sunteți sau nu clienți ai CEC Bank. Mi-aș dori să știu că în 2016 s-a apăsat pedala mai tare pe accelerație și că sunt mai multe proiecte pentru care s-a aplicat”, a declarat RAMONA IVAN.

Dana ZACHI, Șef Serviciu Control Intern, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, a vorbit despre valoarea comisionului pentru garantare.

„Toată lumea se plânge de comisioanele pentru garantare. Acestea sunt însă stabilite de Comisia Europeană. Noi am făcut lobby pentru fermieri în sensul reducerii acestor comisioane pentru că ele au fost stabilite în 2008 când toată lumea era în plină criză. Acum băncile dau credite mult mai ușor cu dobânzi de 2%, de aceea comisionul de garantare de 3,8% este foarte mare și nepotrivit”, a declarat Dana ZACHI.

Roland TOMA, Consultant Fonduri Europene, Wise Finance Solutions, a vorbit despre motivul pentru care multe afaceri bazate pe fonduri europene nu au supraviețuit.

„Vin mulți clienți care spun: am auzit că se dau niște bani, vreau și eu. Proiectele europene nu-ți baga bani în buzunar ci îți dau niște timp în avans în fața concurenței. Aceste proiecte trebuie să se traducă în afaceri care vin în întâmpinarea unei nevoi. Altfel, nu vor fi sustenabile și nu vor avea success și continuitate”, a declarat ROLAND TOMA.

Sumele alocate ptin PNDR 2014-2020 se ridică la 9,85 miliarde de euro.

Dorin COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a atras atenția că industria laptelui trece prin momente foarte dificile.

„Acest an a fost foarte dificil pentru industria laptelui, extreme de dificil. Ce se întâmplă acum în piață. Un investitor mare European cumpără fabrică după fabrică. Pentru a fi puternici ar trebui să ne unim. Avem deficit pe piață de lapte de 30%, deci cum putem să avem produse 100% românești. Trăim după o zi pe alta pentru că așa ne-am obișnuit. Le spun și politicienilor să facă legislația în funcție de nevoile pieței. Până nu reușim să facem infrastructură și să avem politici de piață inteligente nu ne vom dezvolta. Suntem propriul nostru dușman”, a declarat Dorin COJOCARU.

Sfatul său este să se vină cu idei noi în marketing pentru a stimula vânzarea.

BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a conferinței „Romanian agribusiness conference”, eveniment care a avut loc pe 7 octombrie 2016, la Hotel Radisson Blu București.

Conferința a constituit un prilej de analiză și dezbatere a situației actuale a agriculturii românești, reunind într-un mediu dinamic factori de decizie și cei mai importanți jucători din domeniul agricol.

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B, oferind clienților săi modele de dezvoltare complexe, conectandu-i în mod direct cu mediul de afaceri și creând oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark ăși propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.