Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri susțin că fermierii români își doresc din ce în ce mai mult să cultive cartoful dulce, fie că vorbim de producătorii agricoli din Dăbuleni, județul Dolj, fie că vorbim de cei din Suceava.

Acest produs a fost deja aclimatizat în localitatea renumită în cultura pepenilor, susțin cercetătorii români.

Un reprezentant al stațiunii a declarat, recent, pentru presa centrală că sunt producători agricoli care cer cartofi fie pentru a produce răsad, fie cer direct răsadul. Pentru fermierii din alte județe, reprezentanții stațiunii afirmă că expediază cele necesare prin curierat, inclusiv specificațiile privind procesul tehnologic.

Cartoful dulce a ajuns să fie cultivat în Dolj şi în alte zone din ţară ca urmare a unei colaborări bilaterale încheiate între o universitate din Coreea de Nord şi staţiunea din Dăbuleni. Au fost aclimatizate mai multe soiuri de cartof dulce care se cultivă pe o suprafață de trei hectare.

„Caracterul variabil al climei din sudul câmpiei Olteniei, cu tendinţă de accentuare a secetei, precum şi fertilitatea scăzută a psamosolurilor oferă condiţii favorabile cultivării cartofului dulce. Cartoful dulce am început să îl cultivăm în 2012, în cadrul unui protocol de cooperare bilaterală încheiat între Universitatea Naţională Kyungpook (KNU) din Coreea de Sud şi Staţiunea de cercetare, care s-a derulat în perioada 2012-2015. Acum cartoful dulce este cultivat în cadrul staţiunii, dar şi de fermieri şi de localnici care vor să îl testeze atât ca şi cultură, cât şi ca legumă de consum”, a spus pentru Mediafax, Aurelia Diaconu, șeful instituției.

Faţă de cartoful obişnuit, produsul în cauză se comercializează la un preţ mult mai mare, în condițiile în care acesta este mai bogat în vitamine şi în antioxidanţi. În prezent, cartoful dulce pentru consum se vinde la staţiunea Dăbuleni cu preţul de 5 lei pe kilogram. Această legumă se găseşte şi în pieţele din Craiova şi se vinde cu minimum 10 lei kilogramul.

În ciuda faptului că activitatea din târgurile şi oboarele din 10 localități sucevene a fost suspendată temporar, iar comercializarea animalelor vii este ilegală, circulaţia acestora „nu este stăpânită”, singura soluţie pentru rezolvarea problemei fiind instituirea de filtre de control în toată ţara, a precizat miercuri, 8 august 2018, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari, fost director al DSVSA Suceava, medicul veterinar Petrea Dulgheru.

În opinia sa, măsurile privind prevenirea şi combaterea pestei porcine africane (PPA) ar trebui să fie mult mai ferme, în condițiile în care virusul mult blamat se răspândeşte foarte repede din cauza mistreţilor şi, de aceea, efectivele ar trebui reduse.

„Autoritatea Sanitară Veterinară este depăşită, deoarece aceste măsuri trebuie luate împreună cu ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, împreună cu silvicultorii, întrucât numărul de mistreţi a crescut, iar recolta este scăzută. Dacă Fondul de Vânătoare al Romsilva este supravegheat de medici veterinari care au contracte de prestări servicii, pe celelalte fonduri, în special ale AJVPS, nu se face nimic, nimeni nu supraveghează, nimeni nu monitorizează”, a conchis Dulgheru.

Potrivit spuselor dr. Dănuț Corneanu, șeful DSVSA Suceava, cu ocazia Colegiului Prefectural de marți, 31 iulie 2018, târgurile de animale vii din zece localităţi au fost închise pentru o perioadă nelimitată, în vederea prevenirii răspândirii PPA.

Mai exact, este vorba de târgurile din Udeşti, Gura Humorului, Milişăuţi, Boroaia, Arbore, Vereşti, Moldoviţa, Dolhasca, Liteni şi Bogdăneşti, toate, autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar.

De asemenea, primăriile localităţilor pe raza cărora funcţionează târguri de animale neautorizate sanitar-veterinar, respectiv Rădăuţi, Vicovu de Sus, Marginea, Dărmăneşti, Comăneşti, Vultureşti, Zvoriştea, Mălini şi Suceava, au fost informate că orice activitate de comercializare a animalelor este interzisă.

PPA a început să activeze în România în urmă cu aproape un an, în zona de nord-vest. În luna iunie a acestui an, atunci când s-au identificat primele focare în zona de sud-est a României, în Delta Dunării, evoluţia virusului a devenit agresivă, conform autorităţilor naţionale, iar din acest motiv s-a decis luarea unor măsuri suplimentare de combatere a virusului.