Afişez elemetele după tag: Vrancea

Chiar dacă, în acest an, cantitatea de struguri produsă în județul Vrancea va fi mai mică decât cea din 2018, calitatea acestora este superioară, motiv pentru care, afirmă reprezentanții Direcției Agricole Județene (DAJ), anul acesta se vor obţine vinuri de excepţie.

„Recoltatul a început mai devreme în acest an, din cauza maturizării strugurilor. Recolta va fi influenţată cantitativ, dar calitativ strugurii din acest an sunt deosebiţi. Se vor produce nişte vinuri de excepţie. Concentraţia de zahăr din strugure, comparativ cu alţi ani, este destul de mare pentru acest moment. Zahărul este undeva de 200 de grame la litru”, este de părere şeful Inspecţiei vitivinicole din cadrul Direcţiei Agricole Vrancea, Gabriel Baiciu.

Conform sursei citate, producţia din acest an a fost influenţată de ploile de la începutul verii, dar şi de seceta din luna august.

„Având în vedere condiţiile meteo din perioada iunie-iulie, producţia din acest an a fost în mică parte compromisă din cauza ploilor, pentru că producătorii nu au mai putut efectua tratamentele la timp. Zonele cele mai afectate de ploi, dar şi de grindină au fost în podgoriile de la Coteşti, Urecheşti sau Popeşti. În luna august, am avut o perioadă de secetă, care este posibil să declanşeze un alt fenomen, respectiv să ducă la deshidratarea strugurilor”, a precizat oficialul DAJ, citate de Agerpres.

În 2019, producţia estimată la hectar este de aproximativ nouă tone, cu circa o tonă mai puţin decât anul trecut, când producţia a depăşit 10 tone la hectar.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, având un patrimoniu viticol de aproximativ 26 000 de hectare, circa 10% din suprafaţa viticolă a României. În judeţ se produc anual circa 10 000 de vagoane de vin, echivalentul a 100 de milioane de litri de vin.

În urma transmiterii unor probe prelevate dintr-o gospodărie din satul Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, spre analiză, către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti, specialiștii instituției au confirmat un al treilea focar de pestă porcină africană (PPA) în județul Vrancea, vineri, 11 ianuarie 2019, conform unei informări date publicității de Instituţia Prefectului.

„Probele au fost confirmate de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală. Este vorba de doi purceluşi de circa 50 kg, dintr-o gospodărie din comuna Dumbrăveni. Se pare că proprietarul ar fi cumpărat furaje de la un comerciant ambulant, care a trecut prin zonă. Încă din cursul zilei de joi, au fost luate primele măsuri. Gospodăria a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport”, a precizat prefectul judeţului Vrancea, Sorin Hornea.

În acest sens, au precizat autoritățile locale, citate de Agerpres, a fost deschisă o investigaţie pentru a da de urma comerciantului care a vândut furajele, pentru că există pericolul ca şi alte persoane să fi cumpărat de la acesta.

„Furajele sunt un vector pentru propagarea pestei porcine. De aceea noi am interzis comercializarea lor în târguri. Dar întotdeauna când se iau măsuri radicale de acest tip, există pericolul comerţului ambulant, care nu poate fi controlat”, a adăugat Hornea.

Acesta este al treilea focar de pestă porcină confirmat în Vrancea, după ce în luna octombrie a anului trecut pesta porcină a fost confirmată într-o gospodărie din Homocea, iar în luna decembrie, într-o gospodărie din localitatea Gugeşti.

Valul de nemulțumiri generat în ultima perioadă ca urmare a devoalării unei versiuni mai vechi a proiectului de lege care vizează susținerea introducerii noțiunii de gospodărie recunoscută fiscal, fără acordul partidului majoritar aflat la guvernare, a fost trecut în contul ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, ca aspect negativ, a mărturisit președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vineri, 21 aprilie 2017, la Țifești, județul Vrancea, cu ocazia unei deplasări dedicate inaugurării sezonului de combatere a căderilor de grindină, alături de șeful MADR, Petre Daea.

„Am ajuns în situația aceasta pentru că, din păcate, ministrul de Finanțe a dat un draft din acest act normativ, care nu era finalizat, un draft la care noi lucram, dar era la o fază anterioară, am înțeles către o asociație a unor oameni de afaceri, fără să aibă o discuție cu noi, înainte, la partid, ceea ce nu se face”, și-a declarat nemulțumirea oficialul social-democrat.

Aflat în vizită la casa de vinuri Panciu, după ce a asistat la lansarea demonstrativă a unei salve de trei rachete antigrindină dintr-o locație apropiată, Dragnea a încercat să explice cum, de fapt, toate limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie vor rămâne așa cum sunt acum, chiar și după introducerea impozitului pe gospodărie, de la 1 ianuarie 2018.

„Oamenilor li se dă, nu li se ia; este foarte simplu. Este vorba despre tot sistemul nostru de deduceri fiscale care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, de care trebuie să beneficieze toți românii, dar pentru asta este nevoie ca toate veniturile să fie globalizate. Altfel, există riscul ca românii să nu beneficieze de anumite facilități care vor fi în vigoare din ianuarie, anul viitor, pentru că acum nu există, din păcate, în România, un sistem în care statul, prin Ministerul de Finanțe, să aibă toate informațiile, centralizat.

Înlocuind, de fapt, cele două plafoane de impozitare – 16 la sută – care se aplică la salarii și la alte tipuri de impozite și 5% la dividende în altă parte, cu zero procente la dividende, respectiv cu 10%. Din start, impozitele scad. Asta înseamnă că oamenii vor plăti mai puțin. La asta se adaugă niște deduceri fiscale, de care oamenii vor beneficia. (...) Toate veniturile neimpozabile, limitele neimpozabile din agricultură și zootehnie rămân așa cum sunt acum: numărul de hectare, în funcție de culturi, numărul de animale în funcție de specie, acestea rămân, la astea nu se umblă, dar vor veni niște impozite mai mici, impozitele vor scădea, oamenii vor plăti mai puține impozite. Asta trebuie să se înțeleagă. În perioada următoare vom explicita, la tablă, așa cum au învățat românii în campanie, toate aceste lucruri. (...) Va fi mai multă rigoare, iar cei care, acum, au proprietăți sau venituri pe care nu le declară, atunci, probabil, le vor declara pentru că vor dori să beneficieze de acele facilități”, a afirmat Dragnea.

În plus, el a adăugat că în primul an de implementare a noii legi nu va fi nevoie de asistența instituției consultantului fiscal, precum și că acești specialiști în fiscalitate ar urma să fie plătiți de stat, nu însă cu presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

„Din funcționarii care sunt acum la diversele structuri ale Ministerului de Finanțe și ANAF în județe și în localități se vor selecta acești consultanți fiscali care îi vor ajuta pe oameni, nu să-și facă niște birouri, unde oamenii să facă cozi. Oamenii nu vor plăti aceste servicii”, a mai spus șeful PSD.

Și pentru că s-a aflat la sediul unui producător de vin, el i-a atenționat pe cei de la ANPC pentru lupta pierdută cu frauda din sectorul vinului și a amenințat discret inclusiv cu eliminarea din funcție a actualei conduceri, pentru ineficiență.

„Avem de dus niște lupte foarte serioase cu contrafacerile care există pe piața vinului, iar aici cred că protecția consumatorului a pierdut meciul. Ne vom gândi serios dacă actuala echipă poate duce o astfel de luptă, pentru că până acum a pierdut-o”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Tot la Casa Panciu, Liviu Dragnea a vorbit de cum anume va funcționa Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și care va fi impactul său investițional în zona agriculturii. Practic, a afirmat liderul PSD, agricultura din România ar urma să fie beneficiar direct al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar nu numai din partea fondului, ci și din partea bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii.

„FSDI se va constitui preluând în portofoliu companiile de stat. În primă fază, companiile de stat profitabile și cu două-trei excepții neprofitabile. Va emite obligațiuni pentru a face venituri, va intra în consorții și în proiecte de colaborare pe companii de proiect pentru investiții în infrastructură, pentru investiții în acest program care are trei componente de finanțare a producției, de legume de exemplu, cum este și cazul programului de tomate, de finanțare a depozitării și colectării și de finanțare a unor microfabrici de conserve unde se pot asocia fermierii dintr-o comună sau din mai multe comune”, a conchis el.

Marius Budăi: „Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulți români în clasa de mijloc”

În aceeași zi, deputatul PSD Marius Budăi a ieșit cu explicații suplimentare, detaliate, cu privire la viitorea metodă de impozitare și a anunțat că este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de deduceri fiscale din partea statului.

„Prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici. În același timp, se elimină ghișeele și astfel se reduce birocrația pentru cetățeni, întrucât toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Totodată, vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educație, sănătate, asigurări de viață sau de bunuri, construcții etc”, a declarat Marius Budăi.

În urma adoptării noului sistem de impozitare a veniturilor, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declarație de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuință. Nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Modelul este aplicat și în Statele Unite, Franța, Belgia, dar și în alte state.

„Impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru studiile copiilor sau pentru renovarea locuinței etc. În același timp, se va încuraja creșterea natalității. Astfel vor fi deduceri în valoare de 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei și 10.000 lei/lună”, a explicat parlamentarul social democrat, membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Potrivit politicianului PSD, termenele pentru introducerea noului model de impozitare a veniturilor sunt: 1 ianuarie 2018 – se aplică sistemul de deduceri și noul model de impozitare; 1 decembrie 2018 – sunt selectați și pregătiți consultanții fiscali și se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia, respectiv 1 mai 2019 – se depune pentru prima oară declarația anuală de venit global pe gospodărie, luându-se în calcul noul model de impozitare și deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Vineri, 21 aprilie 2017, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat alături de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, la inaugurarea sezonului de combatere a căderilor de grindină pentru anul 2017.

Evenimentul s-a desfăşura la sediul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 și a continuat cu o vizită de lucru la Casa de vinuri Panciu.

Pe fondul instabilității atmosferice severe înregistrate în data de 31 mai 2016, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă, în intervalul 14.10-18.10, toate cele trei unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au intrat în stare de alertă și au realizat cu succes activități de combatere a căderilor de grindină.

„UCCG Moldova 1 Iași, a realizat ieri activități de combatere a căderilor de grindină la nivelul județului Iași în intervalul 15:47-16:38 când s-au lansat rachete antigrindină din patru puncte de lansare (Maxut-Deleni, Valea Racului, Ruginoasa și Hodora). Din aceste PL-uri, s-au înregistrat 12 intervenții active în atmosferă, care au protejat recoltele și comunitățile din zonă față de căderile de grindină. După cum se observă și pe imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, riscul de a se produce căderi de grindină a fost maxim, dimensiunea greloanelor variind pe alocuri între 1.27 și 2.54 cm diametru”, se precizează în comunicat.

Conform aceluiași document, tot marți, în raza de intervenție a UCCG Moldova 2 Vrancea, în jurul orei 18:30 s-au intervenit activ în atmosferă, prin lansarea a două rachete antigrindină din punctul de lansare Anghelești.

UPCCG Prahova a intervenit în intervalul orar 14:15-16:35 în cinci din cele opt puncte de lansare din cadrul unității. Astfel în PL Pietroasele au fost desfășurate opt acțiuni de combatere a grindinei, urmând patru acțiuni în Tohani, patru intervenții din Ceptura, două din Mehedința și o acțiune a avut loc din Tătaru, mai spun oficialitățile MADR.

„Eficiența intervențiilor a fost de 100%, în zona protejată de unitățile din cadrul SNACP nefiind înregistrate căderi de grindină. Insistăm asupra faptului că SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul celor trei unități operaționale”, se precizează în comunicat.

La momentul de față, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) are capabilități de intervenție limitate la nivel regional, în funcție de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. În sezonul de combatere a căderilor de grindină din anul 2016 sunt operaționale Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județele Prahova și Buzău, pe o suprafață de 180.000 ha, prin 11 puncte de lansare; Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Iași, pe o suprafață de 90.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile: Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora și Coarnele Caprei, precum și Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea care asigură protecția populației și a culturilor cu înaltă valoare economică din județul Vrancea, pe o suprafață de 50.000 de ha, prin punctele de lansare amplasate în localitățile Bolotești, Bizighești, Panciu și Anghelești, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Se spune că agricultura este ca o loterie. Câteodată pierzi, câteodată câştigi, dar niciodată nu vei fi prea bogat din această activitate. Cu toate acestea, sunt oameni dedicaţi cultivării pământului, oameni care zi lumină fac agricultură.În articolul de faţă ne-am oprit la Constantin Bazon - director cu producţia vegetală la Comcereal Vrancea, cunoscut în breasla agricultorilor.Ca să-l întâlneşti pe Constantin Bazon, nu trebuie să-l cauţi la birou, ci pe câmp. Am luat drumul câmpului şi l-am găsit lângă semănători ajutând în alimentarea acestora cu sămânţă de grâu.

Reporter: Cum caracterizaţi campania de semănat din această toamnă şi cum vedeţi dezvoltarea plantelor în următoarea perioadă, având în vedere condiţiile climatice din zona Vrancea?

Constantin Bazon: Ca să ajungem la campania de semănat mai întâi trebuie să discutăm de condiţiile climatice din vară şi influenţa lor asupra zonei noastre. Precipitaţiile care au căzut în zona de sud a Moldovei în luna iulie, în jur de 170 – 210 litri/mp, au determinat recoltarea cerealelor păioase cu mare dificultate, cu întârziere şi cu umiditate excesivă în produs. Totodată, dificultăţile de recoltare au dus la o tasare excesivă a terenului şi la o îmburuienare a acestuia. Au urmat lunile august şi septembrie cu temperaturi ridicate şi fără precipitaţii, determinând compactarea terenului.

În aceste condiţii dificile, fermierii din zona noastră au amânat momentul executării lucrărilor pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi chiar au renunţat la însămânţarea unor suprafeţe, mai ales a celor programate cu rapiţă de toamnă. Deşi această cultură este extrem de profitabilă pentru fermieri, cu toate eforturile noastre, în condiţiile climatice din zonă,  nu s-a putut semăna nici măcar 60% din suprafaţa programată. De asemenea, condiţiile deosebite din perioada semănatului au determinat ca rapiţa să aibă  o răsărire neuniformă, o densitate mică şi posibilităţi mari de îmburuienare. Apreciez că, din suprafaţa totală semănată cu rapiţă  în zona Vrancea, aproximativ 30 – 40%, dacă nu chiar mai mult, este compromisă.

Consider că suprafeţele de rapiţă semănate la timp, dar răsărite după precipitaţiile din 16 octombrie (20 litri/mp) - destul de târziu şi la care acum plantele se găsesc în faza de cotiledoane - nu au şanse de supravieţuire. Practic, aceste plantule nu au posibilitatea să acumuleze până la intrarea în iarnă 800 de grade de temperatură încât să ajungă la faza de dezvoltare de 6 – 8 frunze, faza prielnică pentru trecerea sezonului rece. Din suprafeţele cu rapiţă pe care fermierii le vor păstra în cultură, foarte puţine sunt cu o dezvoltare normală a plantelor. Cele mai multe suprafeţe sunt peticite, cu zone răsărite şi dezvoltate normal şi zone în care plantele au răsărit cu întârziere. În aceste zone, plantele se află în diferite stadii de dezvoltare (de la faza de cotiledon până la cea de 3 – 4 frunze adevărate).

Simt lipsa unui sistem de averizare

Rep.: În aceste condiţii deosebite, ce ne puteţi spune despre frecvenţa şi atacul dăunătorilor din cultura de rapiţă?

CB: În asemenea condiţii de lipsă de precipitaţii, de înfiinţare a culturii cu costuri mari din cauza numărului de treceri repetate necesare pregătirii terenului, a semănatului în vederea  ploilor care vor veni, dăunătorii au avut condiţii ideale de apariţie şi atac.

Intensitatea şi frecvenţa atacului de viespea rapiţei (Athalia rosae – larve)  şi al puricelui de pământ (Phyllotreta atra) a fost atât de mare încât acolo unde cultura nu a fost atent supravegheată a fost distrusă în totalitate. Au fost cazuri când astăzi am văzut cultura răsărită, iar în două zile terenul era din nou negru ca şi cum cultura nu a răsărit deloc.

Condiţiile din această toamnă au impus efectuarea de tratamente de protejare a plantulelor de rapiţă. În unele cazuri s-au aplicat chiar două sau trei tratamente.

Consider că în zona noastră aproximativ 10-15% din suprafeţele de rapiţă sunt compromise din cauza atacului de dăunători. Fermierii simt lipsa unui sistem de avertizare a acestor atacuri. Practic, noi ne anunţăm unii pe alţii atunci când găsim ceva suspect în culturi.

Rep.: Am vorbit de cultura de rapiţă, însă trebuie să ne gândim şi la cultura de grâu care este una dintre principalele culturi agricole de la noi.

CB: Vorbesc de rapiţă pentru că rapiţa este una dintre cele mai bănoase culturi. Însă, la Comcereal Vrancea, ca suprafaţă, pe primul loc se situează cultura de grâu. Din păcate şi la grâu însămânţarea şi pregătirea terenului s-a amânat excesiv de mult din cauza stării terenului (tasare, uscat şi cu buruieni).

Precipitaţiile căzute în intervalul 16 – 19 octombrie în judeţul nostru, semnificative din punct de vedere cantitativ, au dat un pic de speranţă agricultorilor. Imediat după aceste precipitaţii s-a trecut la aratul terenului, la pregătirea pentru semănat şi la însămânţarea acestuia. Chiar dacă timpul este întârziat şi nu se ştie câte zile ni se va mai permite accesul pe teren, sperăm să ajungem la aproximativ 80 – 90% din suprafaţa planificată. Eu vreau să însămânţez întreaga suprafaţă planificată, dar nu ştiu dacă voi putea din punct de vedere al condiţiilor meteorologice.

Structură echilibrată

Rep.: Rapiţa a fost semănată, acum sunteţi în campania de grâu, care este structura de culturi la Comcereal Vrancea pentru anul agricol 2010-2011?

CB: În general încercăm să menţinem aceeaşi structură de culturi pentru a se asigura un asolament raţional şi pentru a putea efectiv să lucrăm toată suprafaţa în condiţii optime. Din păcate mai sunt şi ani (ca cel de acum) în care încercăm să respectăm structura planificată şi totodată să ne adaptăm la condiţiile concrete din teren.

Pe suprafaţa noastră de aproximativ 4.300 de hectare încercăm să avem o structură echilibrată între cerealele de toamnă şi celelalte culturi. Avem planificat pentru anul 2010-2011 să însămânţăm aproximativ 2.100 ha cu grâu, avem semănate aproximativ 720 ha cu rapiţă (sperăm să ne rămână această suprafaţă şi după perioada de iarnă), iar pentru primăvară ne-am programat 630 ha cu porumb, 300 ha cu floarea-soarelui, in pe 120 ha, mazăre pe 100 ha şi alte culturi pe aproximativ 330 ha (culturi semincere).

După cum se poate observa, din totalul suprafeţei cu rapiţă şi floarea-soarelui avem în jurul a 1.000 ha ca să putem asigura an de an o rotaţie corespunzătoare. Rapiţa şi floarea-soarelui trebuie să meargă în paralel în cadrul unui asolament şi nu una după cealalată, din cauza bolilor comune. Precizez că activitatea unităţii noastre nu se rezumă numai la cultivarea terenului. Noi desfăşurăm şi alte activităţi cum ar fi: distribuirea de sămânţă, pesticide şi fertilizanţi în zona noastră de influenţă, achiziţionăm produse agricole (grâu, rapiţă, floarea-soarelui etc) pe care le depozităm în silozurile proprii. Ca să avem o integrare cât de cât a activităţii din câmp, avem şi o secţie de panificaţie. Toate acestea vin să ne ajute, ne completează activitatea directă de producţie din Comcereal Focşani.