Afişez elemetele după tag: aasnacp

Corpul de Control al Prim-Ministrului a publicat raportul în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Constatările oficiale confirmă deficiențe structurale privind implementarea programului, utilizarea fondurilor publice, concurența în selectarea operatorilor, evaluarea impactului asupra mediului și monitorizarea independentă a eficienței intervențiilor active în atmosferă, transmite Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR).

Forumul APPR consideră că aceste constatări nu pot fi reduse la simple întârzieri administrative. După ani de funcționare și alocări bugetare considerabile, sistemul nu dispune de mecanismele minime necesare pentru a demonstra transparent și independent eficiența intervențiilor, impactul asupra mediului și utilizarea responsabilă a banului public.

„Protejarea culturilor împotriva grindinei este o necesitate reală și urgentă. Tocmai de aceea, sistemul nu trebuie repornit și nu trebuie să primească noi alocări în forma actuală, în absența unor evaluări independente și publice care să demonstreze eficiența, siguranța și oportunitatea sa economică”, arată FAPPR.

Ce confirmă raportul de control

Programul aferent perioadei 2010 - 2024 a înregistrat un grad de realizare de aproximativ 39%. Nu a fost realizată nicio unitate de creștere a precipitațiilor dintre cele două prevăzute, iar omologarea celor șase unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată.

După încheierea programului aprobat prin HG nr. 256/2010, pentru perioada de după 2024 nu a fost aprobat un program subsecvent. În consecință, în 2025 nu au mai fost realizate intervenții active în atmosferă, însă au continuat cheltuielile pentru personal, conservarea și paza infrastructurii.

Până la 30 noiembrie 2025, cheltuielile totale au fost de 94,167 milioane lei, dintre care 80,937 milioane lei au reprezentat cheltuieli pentru conservarea și paza infrastructurii sistemului.

Un sistem fără concurență reală și fără evaluări independente

Controlul a constatat că acordarea licențelor și selectarea operatorilor s-au realizat în afara unui cadru competitiv, serviciile de operare și cercetare fiind atribuite, în perioada 2022 - 2024, prin negociere cu un singur operator pentru fiecare unitate. În plus, criteriile prevăzute în normele de aplicare au limitat accesul operatorilor străini, deși legea permite participarea acestora.

O altă constatare esențială este absența serviciilor de evaluare a impactului asupra mediului și asupra regimului de precipitații. Totodată, în perioada 2022 - 2025, AASNACP nu a achiziționat servicii independente de monitorizare a activității unităților de combatere a căderilor de grindină. În lipsa acestor evaluări, eficiența și calitatea intervențiilor nu au putut fi confirmate printr-o analiză independentă, credibilă și opozabilă.

Incidente neclarificate și cheltuieli suplimentare

Raportul mai semnalează neîntrunirea anuală a consiliilor consultative, lipsa demersurilor pentru stabilirea cauzelor incidentelor produse la lansarea rachetelor și expirarea unor rachete ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale. Aceste situații au generat cheltuieli suplimentare din fonduri publice.

Poziția Forumului APPR

Forumul APPR susține că nu contestă nevoia de protejare a culturilor împotriva grindinei, ci contestă reluarea automată a unui sistem care, în forma actuală, nu și-a demonstrat eficiența prin evaluări independente, nu dispune de un studiu public de impact și nu oferă garanții privind gestionarea responsabilă a resurselor publice.

„Soluțiile finanțate din fonduri publice trebuie să fie fundamentate științific, evaluate independent și comparate transparent cu alternativele disponibile. Aprobarea unui nou program construit pe aceeași arhitectură, înaintea acestor clarificări, ar perpetua problemele constatate oficial”, precizează FAPPR.

Documentul oficial confirmă gradul redus de realizare a programului, cheltuielile făcute în lipsa intervențiilor active, limitarea concurenței, lipsa evaluării impactului asupra mediului și absența monitorizării independente.

Sinteza oficială a raportului Corpului de Control în urma verificărilor făcute la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) poate fi consultată aici: https://control.gov.ro/ro/sinteza-raportului-de-control-privind-verificarile-efectuate-la-la-autoritatea-pentru-administrarea-sistemului-national-antigrindina-si-de-crestere-a-precipitatiilor/.

Solicitările Forumului APPR către Guvernul României și MADR

1. Suspendarea oricărei decizii de reluare a intervențiilor active și a oricăror noi investiții în actuala configurație, până la finalizarea evaluărilor independente.

2. Publicarea integrală și transparentă a concluziilor, recomandărilor și măsurilor dispuse în urma controlului, precum și a modului în care instituțiile competente le pun în aplicare.

3. Realizarea unui studiu independent de impact asupra mediului și regimului de precipitații, precum și a unei evaluări verificabile a eficienței sistemului și a raportului cost-beneficiu.

4. Clarificarea răspunderii administrative și contractuale pentru procedurile necompetitive, incidentele neinvestigate, rachetele expirate și cheltuielile suplimentare suportate de AASNACP.

5. O analiză comparativă a alternativelor inclusiv sisteme de avertizare timpurie, extinderea asigurărilor agricole și sprijin pentru măsuri directe de protecție a culturilor, cu prioritizarea soluțiilor a căror eficiență poate fi demonstrată.

6. Consultarea reală a fermierilor prin funcționarea efectivă a consiliilor consultative și includerea organizațiilor reprezentative în orice decizie privind viitorul politicilor de protecție antigrindină.

Forumul APPR consideră că raportul Corpului de Control trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru o schimbare reală de abordare: de la finanțarea unei infrastructuri a cărei eficiență nu a fost demonstrată independent, la politici de gestionare a riscurilor climatice bazate pe date, transparență și rezultate măsurabile. „Fermierii din România au nevoie de protecție reală împotriva grindinei, nu de perpetuarea unui mecanism costisitor, lipsit de evaluări independente și de garanții privind eficiența sa”, conchide FAPPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Programul Național Antigrindină a fost sistat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunțând lipsa alocării fondurilor necesare activității de operare pentru anul în curs. Prin urmare, MADR a oprit funcționarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Odată cu această decizie, unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază. „Ne simțim dezorientați de această decizie. Considerăm că ar fi trebuit să existe o serie de consultări cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hotărâre. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii a decis să întrerupă înainte de încheierea sezonului agricol un program care a funcționat și ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Ne confruntăm deja cu efectele secetei și ale contextului economic dificil, iar acum suntem și mai vulnerabili. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să își schimbe decizia și activitatea să reînceapă cât mai curând”, spune Robert Băicoianu, director executiv al Organizației Naționale Interprofesională Vitivinicolă (ONIV).

Intervențiile active în atmosferă, atât pentru combaterea grindinei, cât și pentru stimularea precipitațiilor, sunt practici recunoscute și aplicate cu succes în diverse țări, precum Germania, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Aceste națiuni dispun de sisteme integrate și performante de peste cinci decenii.

„IAA își exprimă o profundă îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. În absența intervențiilor, formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite”, precizează Ionuț Lazăr, director de program al Unității Antigrindină din Vrancea, adăugând că toate țările vecine cu România au sisteme de protecție antigrindină care funcționează până la finalul sezonului.

„IAA colaborează activ cu toate țările în care funcționează intervențiile active în atmosferă, adoptând și adaptând cele mai bune practici pentru dezvoltarea unui sistem național complex, orientat spre combaterea efectelor schimbărilor climatice și protejarea agriculturii românești. IAA va continua cercetările în colaborare cu țările menționate mai sus, pentru ca România să beneficieze de cele mai avansate tehnologii disponibile în acest domeniu”, susține dr. fiz. Daniel Florea, director de program al Centrului Zonal Iași.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Viticultorilor Români își exprimă îngrijorarea cu privire la solicitarea unor producători agricoli din județul Prahova legată de sistarea lansării de rachete antigrindină și atrage atenția că inițiativa nu este reprezentativă pentru toate sectoarele agriculturii autohtone.

Viticultorii din județul Prahova și împrejurimi susțin activitatea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) și apreciază că acțiunile acesteia sprijină combaterea fenomenelor extreme, generând, totodată, și o creștere a precipitațiilor cu până la 20%.

„O eventuală sistare a lansării de rachete antigrindină va afecta suplimentar producția de struguri și vin a antreprenorilor din zonă, având în vedere intensificarea fenomenelor meteo extreme, precum precipitațiile cu grindină”, transmite Clubul Viticultorilor Români (CVR).

CVR consideră că solicitarea fermierilor din Prahova vine în contradicție cu prevederile cadrului legal care legiferează activitatea/normele și procedurile de funcționare ale AASNACP, respectiv legea 173/2008, HG 601/2009 și HG 256/2010 și a subliniat aceste aspecte în corespondența transmisă autorităților competente, solicitând respectarea legislației naționale.

Pentru a crește gradul de informare legat de activitatea tehnică a AASNACP, Clubul Viticultorilor Români propune un proiect pilot în care reprezentanții instituției să susțină prezentări tehnice explicative cu privire la procesele care au loc ca urmare a intervențiilor active în atmosferă. „Astfel, toți cei interesați ar putea înțelege activitatea acestei instituții și rezultatele benefice care vin în sprijinul producătorilor din sectorul agricol/viticol. Un asemenea proiect pilot s-ar putea derula în zonele Prahova, respectiv Vrancea urmând ca, în funcție de rezultate și concluzii, aceste acțiuni să fie extinse la nivel național”, se arată într-un comunicat al CVR.

Clubul Viticultorilor Români este o organizație profesională care are ca obiectiv sprijinirea intereselor antreprenorilor mici și mijlocii din sectorul vitivinicol, cu scopul de a promova politici și reglementări echitabile în domeniu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!