afaceri - REVISTA FERMIERULUI

Clubul Fermierilor Români anunță că a preluat 48,98% din acțiunile Agricover Broker de Asigurare SRL și devine astfel prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acționariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

Suntem încrezători că, prin aducerea acestui broker sub coordonarea Clubului Fermierilor Români, îl susținem să devină un serviciu gestionat de fermieri, în beneficiul fermierilor. Clubul Fermierilor Români este preocupat de stimularea competitivității afacerilor din agricultură și, prin intermediul acestui broker, ne dorim să asigurăm instrumentul optim pentru managementul riscului. Fermierii au nevoie de predictibilitate când își realizează planurile de afaceri anuale, iar Brokerul Clubului le va oferi soluția ideală pentru a-și asigura afacerile împotriva riscurilor relevante pentru ei. Totodată, succesul financiar al brokerului va constitui un mecanism de finanțare a programelor de responsabilitate socială dezvoltate de Clubul Fermierilor Români, precum și pentru activitatea sa operațională”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, cu experiență de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienți și mai bine de 1.400.000 de hectare asigurate de la înființarea societății.

Anul trecut, conform informațiilor din piață, s-au asigurat aproximativ 2.300.000 hectare de culturi agricole, dintre care 300.000 de hectare intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care reprezintă un procent de 13% din piață. Brokerul a înregistrat o creștere cu 50% a numărului de hectare intermediate anul trecut față de 2018, prin colaborarea cu peste o mie de fermieri în 2019.

Asigurarea culturilor este esențială

Odată cu schimbarea acționariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români. Cu peste 700 de membri dintre cei mai performanți fermieri din România, Clubul Fermierilor Români este un ONG care derulează programe la nivel național pentru a promova un model românesc de agricultură performantă și creșterea competitivității fermierilor din România pe piața globală.

În contextul schimbărilor climatice, asigurarea culturilor este absolut esențială. Avem nevoie de un broker experimentat și conectat la nou, un broker care reflectă valorile Clubului nostru și care deservește interesele noastre. Noi, ca fermieri și antreprenori, ne asigurăm astfel mijloacele financiare de susținere a proiectelor derulate de Club, care îi ajută pe fermieri să atingă rezultatele dorite”, afirmă Nicușor Șerban, președinte și membru fondator Clubul Fermierilor Români.

Fermierii au acces direct la expertiză în domeniul asigurărilor

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare are o dublă misiune: continuă să sprijine fermierii și să le acorde consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor și, datorită acestei transformări, prin activitatea curentă va contribui la susținerea financiară a programelor și proiectelor Clubului Fermierilor Români, care vizează creșterea competitivității afacerilor agricole din România.

Acum opt ani am înființat Brokerul de Asigurare pentru a proteja afacerile fermierilor împotriva fenomenelor climatice nefavorabile și pentru a-i consilia cu privire la managementul riscurilor în afacerile agricole. Ne onorează propunerea fermierilor de a intra în acționariatul Brokerului, validând astfel încrederea lor în calitatea serviciilor oferite de compania noastră. Acest parteneriat vine ca o evoluție firească pentru acest broker prin care fermierii vor avea acces direct la expertiza noastră în domeniul asigurărilor agricole”, arată Liviu Dobre, director general Agricover Holding SA.

Obiectivul pentru anul în curs este de a înregistra o creștere cu 20% a numărului de hectare intermediate de Brokerul Clubului.

În contextul în care România are aproximativ opt milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru broker rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului, fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.

Publicat în Eveniment
Miercuri, 05 Februarie 2020 18:22

Lapte românesc pentru brânză italiană

La Sârbova, în județul Timiș, se produc 12 feluri de brânză după rețete sofisticate italiene. O mică afacere agricolă, pusă pe picioare de Adriana Formenti, menită să susțină un program social, prin care se acordă o șansă la o viață mai bună tinerelor ieșite din Casa de Copii.

Adriana Formenti este din Italia, dar s-a îndrăgostit de România în urmă cu 16 ani, când a venit ca voluntar al Mișcării Ecleziale Carmelitane, pentru a dezvolta proiecte sociale. A stat 9 ani la București, după care, în 2011, a cumpărat o casă la Sârbova, un sătuc liniștit din pusta bănățeană. A înființat  Asociația Curtea Culorilor, o asociație făcută „de femei pentru femei”, după cum afirmă cu mândrie Adriana Formenti. A cumpărat cinci văcuțe, din rase românești, iar brânzeturile făcute la Sârbova sunt realizate după reguli foarte stricte, cu multă răbdare și atenție, dar mai ales cu dragoste. „Încercăm să le dăm mai întâi posibilitatea să se formeze ca om și apoi să se formeze și din punct de vedere profesional. Fetele învață o meserie, învață să facă brânzeturi după rețete aduse din Italia și, când mergem la vânzare, ele se mândresc că brânza făcută de ele este atât de apreciată. Noi le asigurăm și cazare, și masă, iar fetele stau la noi cât doresc. Ele hotărăsc ce doresc să facă, în măsura în care reușesc să-și întemeieze o familie sau își găsesc un serviciu. Momentan, avem posibilitatea să găzduim șase fete, dar sunt ocupate trei locuri”, ne-a zis Adriana Formenti. Ea a ținut să puncteze că nu cantitatea, ci calitatea vinde. „Noi producem în cantitate mică. Am avut solicitări și de la un hypermarket care ne-a solicitat brânzeturi, dar am refuzat, pentru că nu vreau ca pe primul loc să fie producția de brânză, ci calitatea. Prefer să vindem la Piața Volantă din Timișoara, pentru care am achiziționat o mașină pentru vânzare și suntem foarte mulțumite”.

Mica fermă care a dus la o relație pe viață

La început, când a ajuns la noi în țară, Adrianei Formenti i-a fost dor de brânzeturile din Italia și așa a început totul. „Am mers în Italia să învăț cum se face pe la micii producători. Apoi am revenit în România, am început să achiziționăm utilaje, iar acum avem o mică unitate de prelucrare a laptelui. Producem brânza de trei ori pe săptămână, brânza cu laptele de două zile păstrat în frigider la o temperatură de 4-5°C, cu plus. Dimineața o smântânim, cu smântâna producem unt și apoi începem cu pasteurizarea manuală la 72°C timp de 20 de secunde. Apoi adăugăm culturi lactice, cheag natural de vițel, și urmărim fiecare rețetă în parte. Avem trei feluri de brânză proaspătă, stracchino, ricotta și ricotta la cuptor, și avem nouă feluri de brânză maturată. Primul fel de brânză pe care l-am făcut, l-am numit „Sârbova”, pentru că ne dorim ca toată lumea să cunoască satul nostru pentru brânzeturile pe care le facem aici. Este o brânză care se maturează până la 14 luni. Mai avem „Tondello”, de asemenea o brânză maturată de la o lună până la 6 luni. Toma este o brânză din Piemonte, dar pentru că o facem la Sârbova, se cheamă Tomasar. Mai avem și celelalte caciotte cu diverse arome, cu piper, cu ardei iute, cu chimen, și mai avem brânzeturi cu diferite mirodenii și cu nucă”, trece în revistă succint brânzeturile produse Adriana Formenti.

Casa de la Sârbova a devenit o mică fermă de familie din care nu lipsesc legumele proaspete, nici păsările, nici animalele de curte. Există o grădină de 3.000 de metri pătrați în care se produc ceapă, cartofi, morcovi, salată, varză, mazăre, zucchini, fasole verde, roșii de diferite feluri și coste (o salată italienească ce se mănâncă fiartă). Animalele au la dispoziție 400 de metri pătrați, iar vedete par să fie iepurii de casă.  Astfel, relația dintre Adriana Formenti și România a devenit una pe viață. „Tot ce sunt și tot ce am este la Sârbova”, concluzionează Adriana Formenti.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print, 01-14 decembrie 2019

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Satul românesc
Vineri, 17 Ianuarie 2020 20:42

Afaceri de familie, cu bani de la GAL

Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” de la Deta își ia în serios rolul de promotor local și se implică activ în dezvoltarea comunității locale. GAL-ul funcționează în două județe, Timiș și Caraș-Severin, și are în componență două orașe și 17 comune.

În 2019, au fost semnate 11 proiecte, însumând peste un milion de euro, bani destinați tinerilor fermieri pentru finanțarea unor proiecte ale administrațiilor locale, dar și pentru activități non-agricole dezvoltate în mediul rural, ne-a spus Ioan Iovan, vicepreședintele Grupului de Acțiune Locală Asociația Timiș Torontal Bârzava. „La Banloc avem un proiect prin care un fost bloc al IAS-ului a fost modernizat și au fost create spații de cazare. O să mă întrebați ce relevanță turistică are comuna Banloc. Ei bine, dacă Deta, ca oraș, nu este pe lista localităților turistice din România, Banlocul este. Și din punctul meu de vedere chiar un loc meritat, pentru că acolo este Mănăstirea de la Partoș, una dintre cele mai importante destinații de pelerinaj religios din Vestul României. Am mai reușit să finanțăm două ateliere de tâmplărie la Birda și la Giera, o activitate meșteșugărească la Deta, la Doclin, în Caraș-Severin, avem o vopsitorie auto și o fierărie, un atelier auto avem și la Gătaia. De asemenea, suntem cu două proiecte în evaluare, este vorba despre o frizerie și un atelier de costume populare bulgărești la Breștea”, a precizat reprezentantul GAL.

Valentin Buzaș, de la Birda, a fost pe vremuri angajat al fabricii de mobilă de la Deta. S-a format ca meșter tâmplar la școala profesională din micuțul oraș timișean. Din păcate, fabrica s-a închis, iar școala s-a desființat. Valentin a fost nevoit să se recalifice și a devenit șofer de TIR. Din 2016 s-a întors acasă și prin intermediul GAL-ului a reușit să-și achiziționeze agregatele necesare și a revenit la prima dragoste. Acum are acasă un atelier în care face mobilă, este propriul șef, iar comenzile curg gârlă. „Am  rămas surprins de cât de repede au mers lucrurile. Proiectul l-am implementat în 2018. Utilajele au costat 20.000 de euro. Am luat un abricht, o mașină de rindeluit la grosime, o freză și un circular de formatizat. Urmează să mai achiziționez o presă pentru îmbinat panouri și o mașină de șlefuit”. Dacă afacerea va merge bine, Valentin Buzaș este decis să se dezvolte în continuare. „Urmează să construiesc o hală nouă și să achiziționez utilaje în continuare. Mai am nevoie de o instalație de exhaustare, mai am în plan și un uscător, iar visul meu este să achiziționez o mașină cu comandă numerică. Vom vedea. Important este că sunt acasă lângă familie”, ne-a zis mândru meșterul de la Deta.

Cooperativa agricolă, vitală pentru succesul legumicultorilor

Mâna de ajutor a oamenilor de la GAL s-a cunoscut și la înființarea unei cooperative a producătorilor de legume din zona Deta, pe care oamenii o cunosc acum sub numele de „Grădina bănățeană”. Radu Ghilezan din satul Mănăstire al comunei Birda (Timiș) consideră această formă asociativă vitală pentru succesul afacerii sale de familie în legumicultură. „Mergem împreună pe piața din zonă. Din fericire, sunt 40 – 50 de magazine sătești care încă funcționează și am reușit anul acesta să valorificăm cantități mari de legume. Pentru primul an de funcționare, cred ca a fost bine. De la anul, lucrurile s-ar putea schimba, pentru că prin intermediul cooperativei am reușit să stabilim contacte cu lanțul de magazine Profi. Ei își doresc să semnăm un contract-cadru prin care să le livrăm diverse sortimente de legume în cantități destul de mari. Acest lucru ne obligă pe noi, cei din cooperativă, să ne specializăm pe doar câteva culturi. Nu mai  putem produce fiecare de toate. Eu, de exemplu, aș dori să mă specializez pe cultura de tomate, un alt coleg, pe varză, un altul, pe cartofi, în așa fel încât fiecare să stăpânească perfect două-trei culturi. În felul acesta, câștigăm timp și o calitate uniformă”, a arătat legumicultorul.

Planurile Grupului de Acțiune Locală „Timiș Torontal Bârzava” nu se opresc aici. Alte două cooperative agricole sunt pe cale să ia ființă.

De la momentul înființării (anul 2011) și până acum, Grupul de Acțiune Locală Asociația „Timiș Torontal Bârzava” a reușit să sprijine și să implementeze peste o sută de proiecte, în valoare totală de peste cinci milioane de euro. GAL-ul are în componență orașele Deta și Gătaia, precum și comunele Banloc, Birda, Berzovia, Denta, Doclin, Forotic, Foeni, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Pădureni, Moravița, Măureni, Voiteg.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019

Publicat în Satul românesc

Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii șapte ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în condițiile în care, în acest segment din agricultură, activează în prezent peste 7.000 de firme, cu mai bine de 40.000 de angajaţi, potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin și postat pe propriul website.

„Agricultura românească continuă evoluţia susţinută, pe fondul investiţiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314), iar în Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii”, se arată în articolul postat pe site-ul companiei amintite.

Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste cinci ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Conform informațiilor comunicate la Ministerul Finanţelor și agregate de KeysFin, anul trecut, Agro-Chirnogi SA din Călăraşi a fost principalul jucător pe piaţa producătorilor de cereale. Cu cei 623 de angajaţi ai săi, compania a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 milioane de lei, aproape dublu faţă de rezultatul din anul precedent. Şi profitul net a fost pe măsură, și anume 12 milioane de lei.

„Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul doi în piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, şi un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, reuşind să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei”, se mai specifică în raport.

Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar businessul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. Că este interesant exemplul dat de cei de la KeysFin o confirmă și spusele celor de la Coface. Într-o declarație anterioară pentru Revista Fermierului, Eugen Anicescu, directorul general al companiei menționate, a precizat că nu ar trece agricultura pe lista celor mai riscante segmente din sectoarele economiei românești.

„Nu aș putea să spun că ultimii ani au arătat o creștere a nivelului de insolvențe în domeniul agriculturii. Dacă este să ne uităm la cifre, în ultimii ani, bilanțurile companiilor din agricultură s-au îmbunătățit. Se produce asta de niște ani de zile, de când s-a schimbat legislația și taxarea inversă a stimulat companiile să-și „albească” bilanțurile. Am văzut bilanțuri prin îmbunătățire ca medie generală. Noi am putut să preluăm mai mult risc în domeniul agriculturii, deci nu aș trece agricultura pe lista celor mai riscante segmente din sectoarele economiei românești”, a declarat Eugen Anicescu la finalul primei părți a conferinței Risc de Țară 2017, care a avut loc, miercuri, la București.

Pe de altă parte, dincolo de evoluţia generală pozitivă, datele statistice analizate de specialiștii KeysFin relevă că agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

„Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt - n.r.) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

„În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiştii de la KeysFin.
 
Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top trei ies în evidenţă. Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent. În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

„Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.
 
Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic.
 
Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârşitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015).
 
În ceea ce privește producţia europeană, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.
 
Informaţiile din raport au fost culese din barometrul privind starea businessului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Publicat în Cultura mare

Publicitate

revista fermierului 300x250

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista