Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită intervenția imediată a autorităților naționale și europene pe piața îngrășămintelor pentru a stabiliza prețurile și a asigura disponibilitatea acestora, acordarea de sprijin financiar urgent fermelor și cooperativelor pentru a face față creșterii costurilor, simplificarea și modernizarea legislației agricole prin pachetul Omnibus, eliminând birocrația care frânează inovarea și menținând substanțele de protecția plantelor existente până la apariția altora care au eficiență similară și cost suportabil, autorizările/reautorizările/prelungirile/derogările și nu în ultimul rând, garantarea accesului la energie și gaze la prețuri suportabile, cu prioritate pentru sectorul agroalimentar.

La mai bine de o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, fermierii și cooperativele agricole din Europa se confruntă din nou cu o serie întreagă de perturbări externe care le afectează producția și le cresc costurile. Situația era deja dificilă din cauza războiului din Ucraina, care împinsese în sus prețurile îngrășămintelor. Apoi, la începutul anului 2026, implementarea mecanismului CBAM a generat o nouă scumpire de 20-25%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) susține că fermierii se află într-o situație fără ieșire: marjele de profit sunt deja la minimum din cauza stagnării piețelor cerealiere în ultimii ani, iar acum costurile explodează exact în mijlocul sezonului agricol. Mulți sunt nevoiți să cumpere mai puține input-uri sau să reducă suprafețele cultivate. Potrivit Copa-Cogeca, organizația europeană din care face parte AAC, prețurile la uree ajung azi la peste 700 euro pe tonă și continuă să crească. În toate țările UE, îngrășămintele sunt vândute la prețuri prohibitive de circa 800 euro pe tonă.

Fermierii din țara noastră, împreună cu cei europeni, prin Copa-Cogeca, semnalează patru probleme critice:

• Îngrășămintele au devenit inaccesibile;

• Prețul motorinei aproape s-a dublat;

• Facturile la energie au crescut în toate sectoarele, de la sere până la fabricile de furaje;

• Întregul lanț de aprovizionare se află sub o presiune uriașă: ambalajele, transportul și logistica sunt mai scumpe și mai greu de găsit ca oricând.

„În fața acestor crize multiple, Europa are nevoie de un răspuns ferm și coordonat, care să readucă predictibilitatea, siguranța și încrederea în rândul fermierilor și cooperativelor. Organizațiile fermierilor și cooperativelor din România, precum și organizațiile de fermieri europeni și cooperative, prin vocea Copa-Cogeca, cerem Comisiei Europene măsuri concrete și urgente de sprijin, pentru a contracara efectele dezastruoase ce se întrevăd”, transmite AAC.

Copa-Cogeca consideră că autoritățile de la Bruxelles trebuie să acționeze pentru asigurarea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor, așa încât să se amelioreze situația actuală. Se solicită acordarea de sprijin specific pentru lichiditatea fermelor și a cooperativelor agricole, utilizând toate instrumentele UE disponibile pentru a face față creșterilor excepționale ale costurilor.

„Instituțiile UE trebuie să modernizeze legislația care descurajează în prezent inovarea, blochează și încetinește procesul de autorizare și limitează circularitatea. Totodată, fermierii și cooperativele au nevoie de certitudine privind accesul sectorului la energie prin garantarea disponibilității energiei și a gazelor la prețuri rezonabile. Trebuie să se acorde prioritate tuturor operatorilor din lanțul de aprovizionare agroalimentar în cazul raționalizării gazelor sau al reducerii energiei. În plus, este necesară diversificarea și stimularea aprovizionării cu energie, cu rolul-cheie al bioenergiei/biocombustibililor din culturi/biometanului, biogazului și potențialului energiei regenerabile descentralizate la nivel de fermă. Ne așteptăm ca Uniunea Europeană să pună la dispoziție toate instrumentele existente pentru a sprijini fermierii și cooperativele agricole din UE, astfel încât producția agricolă europeană să se desfășoare fără întreruperi pe termen scurt și mediu. Reducerea dependențelor strategice și consolidarea competitivității în agricultură și în sectorul agroalimentar reprezintă fundamentele esențiale pentru o Europă cu adevărat rezilientă. Fără măsuri urgente și excepționale, producția agricolă europeană este în pericol, iar factura o vom plăti în final toți ca consumatori”, transmite Copa-Cogeca.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație membră a Copa-Cogeca, este formată din: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită acordarea de urgență a avizului Ministerului de Finanțe pe proiectul de OUG care va permite fermierilor acces la motorină fără TVA și acciză. De asemenea, AAC face apel la premirul Ilie Bolojan să susțină și să aprobe, în această săptămână, adoptarea de urgență a acestui act normativ considerat esențial pentru supraviețuirea economică a fermierilor din țara noastră.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, la finalul săptămânii trecute, un proiect de act normativ privind măsuri temporare pentru sectorul vegetal, în vederea gestionării efectelor creșterii prețurilor la motorină. „Adoptarea proiectului de OUG elaborat la nivelul Ministerului Agriculturii trebuie să reprezinte o urgență pentru Guvernul României. Orice întârziere a aplicării sale face ca efectele măsurilor să fie nule. Fermierii au nevoie de sprijin ACUM, când se află în plină campanie agricolă de primăvară, o perioadă scurtă în care sunt concentrate multiple lucrări agricole ce necesită consum mare de motorină: fertilizare, tratamente de protecția plantelor, semănat. Considerăm că, la fel cum a fost adoptat rapid actul normativ pentru plafonarea adaosului comercial la combustibil, același proces trebuie urmat și pentru actul normativ dedicat motorinei utilizate în sectorul agricol”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Proiectul de act normativ elaborat de MADR se referă doar la sectorul vegetal. De aceea, AAC propune extinderea măsurii și pentru zootehnie, pe același sistem funcțional în cazul decontării accizei la motorină prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„AAC se delimitează de orice încercare de a politiza această inițiativă, nu ne interesează războiul dintre partidele din Coaliție, ce ne dorim este ca fermierii români să fie protejați, măcar în parte, de efectele majorările de preț în cascadă ale costurilor de producție în agricultură. Credem că oricine ar fi ministru al Agriculturii ar iniția un asemenea proiect de OUG, oricine ar fi ministrul Finanțelor ar aviza actul normativ, iar oricine ar fi prim-ministru ar adopta de urgență această inițiativă. Nu e vorba de partide, de nume sau de jocuri politice aici, e vorba de securitatea alimentară a românilor. Reamintim opiniei publice că sprijinul propus nu reprezintă un ajutor de stat acordat fermierilor întrucât acesta nu presupune nicio cheltuială de la bugetul național. Prin legislația deja existentă, acciza la motorină și TVA se returnează fermierilor, doar că în prezent acest decont este întârziat și conduce la un blocaj financiar al afacerilor agricole. Spre exemplu, fermierii mai au încă de recuperat la acest moment acciza la motorină pentru trimestrele III și IV de anul trecut”, arată AAC într-un comunicat de presă.

Alianța susține că efectul OUG este unul restrâns, programul fiind plafonat la achiziția a 78 de litri de motorină la hectar. Totuși, acest sprijin ar fi o gură de oxigen pentru afacerile agricole lovite de valul de prețuri majorate la inputuri agricole, îngrășăminte, echipamente agricole etc.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 24 martie 2026, la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), prin președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - Matei Titianu, a participat la masa rotundă organizată de platforma „fi-compass”. Președintele LAPAR a fost invitat de Copa-Cogeca, organizație europeană din care face parte AAC. Evenimentul, organizat sub egida Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții, a reunit reprezentanți ai sectorului agricol, instituțiilor financiare și factorilor de decizie, cu scopul de a identifica soluții pentru înlesnirea accesului fermierilor la finanțare.

În cadrul evenimentului, reprezentantul Alianței pentru Agricultură și Cooperare și președinte al LAPAR, Matei Titianu, a susținut prezentarea „Tânăr fermier în România. Puncte de vedere privind politicile agricole comune din UE, Est versus Vest”, oferind o perspectivă autentică asupra provocărilor din sector. În calitate de fermier activ, liderul LAPAR a adus în fața oficialilor europeni realitatea concretă și deficiențele legislative cu care se confruntă agricultorii din România, vorbind direct „de la firul ierbii” despre discrepanțele regionale și nevoile reale de finanțare.

În prezentarea sa, Matei Titianu a evidențiat o serie de discrepanțe majore între cum se văd lucrurile din birourile UE și realitățile cu care se confruntă zi de zi fermierii noștri:

• Promovarea ideii că fermele mici sunt, în mod inerent, mai reziliente, fără a lua în considerare constrângerile economice reale;

• Creșterea presiunii de reglementare asupra fermierilor europeni, care determină majorarea costurilor de producție în condițiile unei competiții directe cu state din afara Uniunii Europene;

• Impactul interzicerii unor substanțe active, precum neonicotinoidele, care lasă fermierii din România expuși în fața unor dăunători specifici, precum Tanymecus dilaticollis, cu riscuri de pierderi de producție de până la 100%.

Finanțarea, marea problemă a agricultorilor

Accesul la finanțare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri, concluzie susținută și de analiza prezentată în cadrul evenimentului de către Matei Titianu.

Printre principalele obstacole identificate se numără:

• Lipsa garanțiilor reale, în condițiile în care terenurile lucrate în arendă nu sunt acceptate de instituțiile financiare;

• Volatilitatea veniturilor, determinată de factori climatici și de întârzierile în plata subvențiilor;

• Decalajul dintre aprobarea granturilor și accesul la credite;

• Creșterea costurilor și reducerea instrumentelor de protecție a culturilor;

• Investiții semnificative, dar dificil de finanțat.

Agricultura modernă presupune investiții considerabile, inclusiv în:

• Utilaje agricole (150.000 – 500.000 euro per ciclu);

• Sisteme de irigații (50.000 – 200.000 euro);

• Achiziția de terenuri (până la 8.000 – 9.000 euro/ha);

• Infrastructură de depozitare și procesare;

• Tehnologii pentru tranziția verde (agricultură de precizie, senzori, drone).

Cu toate acestea, accesul la finanțare pentru aceste investiții rămâne limitat, în special pentru fermierii aflați la început de drum.

Sunt necesare instrumente financiare adaptate sectorului agricol

Președintele LAPAR, Matei Titianu, a transmis un mesaj clar către instituțiile europene și sectorul financiar privind necesitatea dezvoltării unor instrumente adaptate specificului agriculturii:

• Introducerea unor mecanisme de garantare publică a creditelor pentru fermieri;

• Recunoașterea plăților din Politica Agricolă Comună și a contractelor de arendă ca forme complementare de garanție;

• Dezvoltarea unor produse financiare adaptate ciclului agricol (perioade de grație, rambursare sezonieră, maturitate extinsă);

• Integrarea granturilor, garanțiilor și creditelor într-un mecanism coerent.

LAPAR, membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, atrage atenția prin luările de poziție că, în absența unei adaptări reale a politicilor publice și a instrumentelor financiare la condițiile din teren, obiectivul reînnoirii generaționale în agricultură riscă să rămână la nivel declarativ.
„Organizația noastră, în calitate de membru fondator al Alianței pentru Agricultură și Cooperare și membru al organizației Copa-Cogeca, va continua să susțină, la nivel european, necesitatea unei abordări echilibrate, care să țină cont de diversitatea condițiilor pedoclimatice și economice din Uniunea Europeană, precum și de specificul agriculturii din Europa de Est”, subliniază Matei Titianu.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare reprezintă interesele fermierilor din România la nivel național și european.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Negocierile privind Pachetul Omnibus X Fitosanitar sunt în desfășurare la Bruxelles. Pachetul Omnibus X Fitosanitar este în consultare publică, iar reuniunea cheie a grupului de negociere din Consiliul UE - AGS pe componenta pesticide - este programată pentru 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a formulat poziții tehnice concrete, pe care le-a transmis Copa-Cogeca, cea mai mare organizație agricolă europeană. Totodată, marți – 17 martie 2026, AAC a solicitat Guvernului și Parlamentului României să le susțină în toate formatele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene.

„Pachetul Omnibus X reprezintă o oportunitate legislativă unică, cu un calendar de negociere definit. O altă ocazie de modificare a acestor regulamente pe cale ordinară nu este previzibilă în orizontul apropiat și apreciem că România trebuie să valorifice această fereastră de oportunitate printr-un front comun și coerent al tuturor actorilor naționali implicați”, transmite AAC.

Astfel, șase propuneri tehnice de amendare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 au fost transmise Copa-Cogeca și sunt integrate în documentele de lucru ale grupului fitosanitar european:

• Recunoașterea dăunătorilor endemici de sol ca «pericol grav»

Definirea explicită a daunelor recurente cauzate de dăunătorii de sol endemici - inclusiv Tanymecus dilaticollis în zona de stepă românească - ca situație de pericol grav, eliminând ambiguitatea juridică actuală. „România cuprinde 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale UE, inclusiv singura zonă de stepă din Uniune. Regulamentul actual o plasează în aceeași Zonă B cu Germania și Austria - fără a impune testarea produselor în condițiile ei specifice. Propunerile noastre corectează acest deficit structural”, precizează Matei Titianu, președintele LAPAR.

• Mecanism de echilibrare risc-beneficiu

Articol inexistent în prezent, România având o propunere originală: când neaprobarea unei substanțe ar prejudicia disproporționat agricultura sau securitatea alimentară față de riscurile implicate, substanța poate fi menținută cu măsuri stricte de atenuare.

• Coordonare obligatorie pentru regiuni biogeografice unice

Statul raportor trebuie să consulte institutele de cercetare din statele cu regiuni biogeografice unice. „INCDPP, INCDA Fundulea și SCDA-urile ASAS dețin date pe care nimeni altcineva în Europa nu le are”, subliniază Matei Titianu.

• Testare obligatorie în condiții pedoclimatice regionale

Un produs testat în Bavaria nu poate fi considerat automat adecvat pentru Câmpia Română. Dosarul de autorizare trebuie să includă date din regiunile biogeografice specifice neacoperite de statul raportor.

• Tratamentul semințelor - cale legală structurală

România se opune clasificării semănatului semințelor tratate drept utilizare de produse de protecție a plantelor, în sensul articolului 49 și solicită eliminarea acestei prevederi, în linie cu poziția exprimată la reuniunea AGRIFISH din februarie 2026, susținută de Polonia și de un număr semnificativ de state membre. „Reclasificarea ca utilizare PPP introduce bariere juridice și administrative pentru o metodă cu profil de risc demonstrabil mai redus față de tratamentele în vegetație. Art. 49(3)(a): SM nu pot interzice semințele tratate în zone cu presiune endemică documentată. Art. 49(3)(b): modificarea IR 2018/783-785 pentru a activa această derogare - argument effet utile consacrat de CJUE”, explică președintele LAPAR.

• Restabilirea căii de urgență post-C-162/21

Hotărârea CJUE din 2023 a blocat autorizările de urgență pentru substanțe restricționate la nivel unional. Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune reinstaurarea explicită a acestei căi pentru tratamentul semințelor în zone cu presiune endemică documentată.

Dronele agricole

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține adoptarea actului delegat privind utilizarea dronelor agricole într-un termen de maximum doi ani, nu patru ani cum propune Comisia. Un termen mai scurt reduce incertitudinea pentru fermieri și industrie și permite elaborarea rapidă a unui cadru tehnic aplicabil.

„Utilizarea dronelor va genera beneficii practice - precizie în aplicare, reducerea expunerii operatorilor, eficiență agronomică - doar dacă este corelată cu recunoașterea mutuală automată la nivel de zonă, în temeiul articolului 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Fără această corelare, statele membre cu piețe mai mici, inclusiv România, rămân mai puțin atractive pentru investiții în extinderi de autorizații pentru noi metode de aplicare”, menționează AAC.

AAC solicită ca actul delegat să includă mecanisme clare de recunoaștere automată, la nivel de zonă, a extinderilor de autorizații acordate de un stat membru pentru aplicarea prin intermediul dronelor, fără proceduri naționale suplimentare.

Biopesticidele, fără tratament preferențial

Pachetul Omnibus X acordă biopesticidelor un tratament preferențial față de produsele convenționale. AAC susține accesul la biopesticide și la inovație, însă biopesticidele nu sunt scutite de riscuri.

„O substanță de origine biologică poate fi toxică, persistentă sau cu efecte nedorite asupra organismelor non-țintă. Managementul integrat al dăunătorilor (IPM) înseamnă prin definiție complementaritatea instrumentelor - convenționale și biologice - în funcție de eficacitate, condiții locale și profil de risc. A favoriza reglementar biocontrolul în detrimentul produselor convenționale nu este IPM, ci este o falsă dihotomie care lasă fermierii fără soluții”, avertizează Matei Titianu.

În concluzie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut Ministerului Agriculturii includerea pozițiilor AAC în mandatul național pentru negocierile Omnibus X și susținerea lor activă în AGS, SCoPAFF, COREPER și Consiliul AGRIFISH, în coordonare cu ANF, ANSVSA și institutele de cercetare.

Totodată, AAC a solicitat Comisiilor parlamentare de specialitate - agricultură, afaceri europene și mediu - trei acțiuni concrete: contribuție oficială la consultarea publică Omnibus X, coordonare cu europarlamentarii români din comisiile AGRI și ENVI ale Parlamentului European, precum și control parlamentar asupra mandatului Guvernului înainte de 1 aprilie 2026.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului României o întâlnire de urgență pentru discutarea unor măsuri suplimentare de protecție și sprijin în sectorul agroalimentar, având în vedere creșterile de preț la motorină.

Escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și conflictul care implică Iranul au generat o volatilitate accentuată pe piețele energetice, materializată printr-o creștere rapidă a prețului motorinei, de peste un leu pe litru în ultimele zile, arată AAC în adresa trimisă marți, 10 martie, Executivului de la București.

„Această evoluție survine într-un moment critic pentru sectorul agricol, respectiv debutul campaniei agricole de primăvară 2026, perioadă caracterizată printr-un consum ridicat de motorină. Orice majorare de preț a carburantului se reflectă direct și imediat în costurile de producție suportate de fermieri”, explică Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Motorina reprezintă un input esențial pentru activitatea agricolă, fiind utilizată în toate etapele procesului de producție: pregătirea terenului, semănat, aplicarea tratamentelor, irigații, recoltare și transport. Creșterea accelerată a prețului carburantului riscă să agraveze situația economică a fermierilor, într-un context deja marcat de majorarea costurilor cu inputurile, volatilitatea piețelor agricole și impactul repetat al fenomenelor climatice extreme. „În acest context, procesul de elaborare și aprobare a bugetului de stat pentru anul 2026 reprezintă un moment determinant pentru adoptarea unor măsuri urgente menite să asigure stabilitatea economică a exploatațiilor agricole și continuitatea producției agricole naționale”, subliniază AAC.

Având în vedere situația de criză economică indusă ca urmare a conflictului din Golf și impactul semnificativ asupra activității economice a fermierilor și cooperativelor agricole, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Guvernului României adoptarea, în regim de urgență, a următoarelor măsuri cu caracter excepțional:

1. Majorarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2026, cel puțin cu rata inflației față de anul 2025;

2. Suspendarea temporară sau reducerea accizelor la combustibili, în conformitate cu prevederile legislației europene privind impozitarea produselor energetice (conform Anexei comparative privind statele membre UE – anexa și explicațiile le găsiți la finalul textului);

3. Asigurarea imediată a lichidităților necesare prin:

• accelerarea rambursării TVA către producătorii din sectorul agroalimentar;

• decontarea concediilor medicale restante;

• plata ajutorului de stat pentru acciza la motorină restantă;

• urgentarea efectuării plăților APIA;

4. Acordarea de garanții de stat pentru credite destinate capitalului de lucru, necesar plății motorinei, salariilor și inputurilor agricole;

5. Instituirea unui moratoriu temporar privind amânarea plății taxelor și contribuțiilor sociale datorate de fermieri și cooperative, până la data de 31 iulie 2026.

Alianța menționează că sectorul agricol necesită măsuri suplimentare de protecție și sprijin, în condițiile în care agricultura, silvicultura, pescuitul și industria alimentară nu beneficiază de măsurile de relansare economică prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2026.

„Agricultura reprezintă un sector strategic pentru securitatea alimentară națională, stabilitatea economică a mediului rural și echilibrul pieței agroalimentare. Totodată, subliniem că alte state membre ale Uniunii Europene au adoptat deja măsuri proactive și decizii strategice pentru protejarea producătorilor autohtoni și a economiilor naționale, în contextul actualelor tensiuni geopolitice și al volatilității piețelor energetice. În considerarea celor expuse, rugăm Guvernul, pe premierul Ilie Bolojan, să dispună elaborarea, introducerea pe circuitul de avizare și aprobarea, în regim de urgență, a unui pachet de măsuri care să includă propunerile menționate. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru dialog instituțional și pentru identificarea celor mai eficiente soluții în sprijinul fermierilor și cooperativelor din România. De asemenea, ne exprimăm disponibilitatea de a participa la o întâlnire de lucru în regim de urgență, în vederea clarificării aspectelor tehnice și operaționale.”

Note explicative:

Minimul european: 21 €/1.000 litri pentru motorina utilizată în scopuri agricole (art. 8 din Directiva 2003/96/CE). România aplică exact acest minim ca acciză redusă, rambursând diferența față de acciza standard.

Acciza standard România 2026: 2.804,29 lei/1.000 litri (~552 €/1.000 l). Suma rambursată: 2,697 lei/l (~0,531 €/l). Buget total: 620 milioane lei (~122 mil. €).

Franța: Buget anual 1.420 mil. € (2021) — de peste 11 ori mai mult decât România, pentru o suprafață agricolă utilă de aproximativ 2,5x mai mare.

Ungaria și Bulgaria: Aplică minimul european direct ca acciză generală pe motorină (330 €/1.000 l standard față de 552 €/1.000 l în România) - diferența structurală de preț la pompă este de ~179 €/1.000 l față de România, ceea ce creează un dezavantaj competitiv direct pentru fermierii români.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agricultorii din toată Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu presiuni economice și climatice tot mai mari. Totodată, piața globală este din ce în ce mai instabilă, prețurile producției agricole fiind azi la nivelul anului 2008. De asemenea, așteptările tot mai mari legate de obiectivele de durabilitate ale UE cresc forțat costurile de producție cu circa 40% față de produsele din state non-UE. În aceste condiții, acordul UE – Mercosur îngrijorează întregul sector agroalimentar european.

În ultimele luni, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a trimis multiple adrese, analize și a tras multe semnale de alarmă referitor la acordul Mercosur, care însă au fost ignorate complet de Guvernul României. AAC își pune acum speranțe în premierul Ilie Bolojan, căruia i-a trimis, miercuri – 17 decembrie 2025, o scrisoare deschisă cu speranța implicării și susținerii acestuia. Reamintim că, agricultorii europeni, inclusiv cei din România, vor protesta joi – 18 decembrie, la Bruxelles. În absența unor soluții concrete, situația dificilă în care se află fermierii, ce riscă să fie agravată prin impunerea de noi constrângeri și reduceri de fonduri, îi va determina să continue protestele și în România, în săptămânile următoare, transmite Alianța.

„Reiterăm îngrijorările profunde ale comunității noastre cu privire la acordul UE - Mercosur în forma sa actuală. În acest context, acordul UE - Mercosur riscă să impună sarcini suplimentare și disproporționate celor care asigură securitatea alimentară a României și Europei. Fermierii și cooperativele agricole din România și UE își mențin poziția de opunere fermă încheierii acestui acord. Creșterile previzionate ale importurilor de produse agricole sensibile, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, mierea și porumbul, ar expune producătorii din România și UE la presiuni concurențiale intensificate, fără standarde comparabile sau mecanisme de aplicare din partea Mercosur. Acest lucru ar submina condițiile de concurență echitabile și ar slăbi viabilitatea economică a sectoarelor deja aflate sub presiune. Regulamentul de salvgardare propus de Comisia Europeană nu oferă asigurările de care are nevoie comunitatea agricolă din UE. Mecanismele prevăzute nu sunt nici solide, nici suficient de reactive pentru a face față perturbărilor probabile ale pieței. Ele se bazează pe factori declanșatori nerealiști, pe demonstrarea unui „prejudiciu grav” mai degrabă decât pe semne timpurii de dezechilibru al pieței și nu dispun de instrumente automate care să permită o intervenție rapidă. În plus, ele nu abordează problema fundamentală a standardelor de producție divergente, în special în ceea ce privește angajamentele în materie de mediu și climă, bunăstarea animalelor, utilizarea produselor agrochimice și a antibioticelor, precum și cerințele de trasabilitate și de aplicare pe care fermierii din UE trebuie să le respecte”, arată AAC în scrisoarea deschisă trimisă premierului Ilie Bolojan.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită amânarea aprobării finale a acordului comercial Mercosur până la punerea în aplicare a „măsurilor legitime de protecție” pentru agricultura europeană, respectând cele trei condiții propuse de Franța: clauze de salvgardare solide, standarde de producție egale (în oglindă) pentru importuri și agricultorii din UE și controale consolidate ale importurilor.

„Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Radu Miruță, a transmis ieri (n.r. 16 decembrie) acordul pentru semnarea acordului Mercosur doamnei ministru al Afacerilor Externe, Silvia Oana Țoiu, documentul urmând ca astăzi sau mâine să ajungă la ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, iar ulterior la dumneavoastră, domnule prim-ministru Ilie Bolojan. Vă solicităm, domnule premier Ilie Bolojan, să vă alăturați poziției exprimate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ca România să se opună semnării acestui tratat, care generează prejudicii semnificative atât pentru țara noastră, cât și pentru sectorul agroalimentar european, inclusiv prin efectul cumulativ al tuturor acordurilor comerciale semnate până în prezent, ce pot conduce la reducerea considerabilă a numărului de fermieri, încetarea activității acestora și necesitatea reintegrării lor în alte sectoare, cu impact direct asupra fondurilor destinate șomajului și sprijinului financiar pentru familiile afectate. Apelăm la sprijinul dumneavoastră și la implicarea directă în negocierile purtate în aceste zile la Bruxelles, în cadrul summitului UE, la nivelul autorităților europene decidente, pentru a reprezenta poziția fermierilor din țara noastră și pentru ca România să blocheze semnarea acestui tratat, alături de Franța, Polonia, Italia, Ungaria, Belgia și Austria, state care și-au exprimat public poziția pe acest subiect.

Solicităm doar păstrarea actualelor condiții și nu completarea acestora cu noi constrângeri/perturbări cauzate de Mercosur, CEBAM, Fondul unic, reducerea bugetului pentru agricultură și investiții. Dacă se mențin condițiile actuale, nu avem nevoie de sprijin suplimentar din partea Guvernului. În caz contrar, ca urmare a deciziilor impuse de la Bruxelles și asumate de conducerea statului român, cu efecte negative asupra fermierilor, producției de hrană, securității și siguranței alimentare a României, generate de semnarea acordului Mercosur, de celelalte acorduri comerciale, de introducerea CBAM - mecanismul de taxare a carbonului la graniță pentru fertilizanți, începând cu 1 ianuarie 2026, de dizolvarea Politicii Agricole Comune în Fondul Unic și de reducerea fondurilor alocate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2028 - 2034 față de 2021 - 2027, va fi necesară compensarea de către statul român, din fondurile tuturor cetățenilor, prin ajutoare de stat consistente, fiind obligatorie constituirea unor rezerve bugetare în acest sens, începând cu bugetul anului 2026. Măsurile aduse prin reforma fiscală 2, dacă rămân să fie suportate doar de sectorul privat și nu vor fi dublate de reforma reală, reducerea cheltuielilor administrației publice și asigurări că investițiile publice nu vor mai fi supraevaluate să creeze distorsiuni în piață cu impact profund negativ pentru investițiile din sectorul privat, vor distruge și lucrurile bune făcute până în prezent. Măsurile luate acum sancționează doar oamenii de afaceri corecți, care au investit/reinvestit totul. Trebuie să aveți în vedere și să mențineți la alb ce a fost până în prezent și să nu încurajați ca cei care au fost corecți până în prezent să nu mai fie și să caute alte soluții de optimizare”, precizează AAC în scrisoarea deschisă către șeful Executivului de la București.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor este privită cu îngrijorare de fermieri, în urma deciziei Curții Constituționale a României de miercuri – 10 decembrie 2025. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) transmite că singura speranță a fermierilor români este acum la președintele țării, Nicușor Dan.

„Facem apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, precizează AAC.

Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa.

„Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 28 octombrie 2025, la Bruxelles, a avut loc întâlnirea Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată de către Radu Mihailov (președinte al Cooperativei BIO TOP România) și Florentin Bercu (director executiv UNCSV).

Au avut loc alegeri pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA, care au loc odată la doi ani. A fost un candidat pentru poziția de președinte și trei candidați pentru poziția de vicepreședinte.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA pe Radu Mihailov, președintele Cooperativei BIO TOP România, acesta, cu 75 de voturi, clasându-se pe locul 1 din numărul de voturi exprimate. Daniel Rossi a obținut 65 voturi și Ambra Raggi 63 voturi.

Prin alegerea lui Radu Mihailov în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru Cercetare și Inovare, Alianța pentru Agricultură și Cooperare își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA, având atât un vicepreședinte care să reprezinte organizațiile cooperativelor agricole din România la COGECA, cât și trei vicepreședinți la grupurile de lucru COPA-COGECA: Plăți Directe - Liliana Piron (LAPAR); Cereale, Oleaginoase și Proteaginoase - Alexandru Țachianu (PRO AGRO), precum și Cercetare și Inovare – Radu Mihailov (UNCSV).

Declarația lui Radu Mihailov, vicepreședinte Grup de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA:

„În cadrul actual al PAC, competitivitatea agricultorilor europeni depinde de capacitatea noastră de a coopera, de a conecta cercetarea, cunoștințele și practica într-un ecosistem funcțional și viu. Pentru mine, contribuția nu înseamnă doar participare, ci și proiectarea în comun a viitorului. Agricultorii și cooperativele trebuie să fie co-creatori de inovare, nu utilizatori finali pasivi.

În cadrul viitorului program FP10 – succesorul programului Orizont Europa – trebuie să ne asigurăm că agricultorii și cooperativele sunt pe deplin integrați în procesul de cercetare, de la idee la punere în aplicare. Aceasta înseamnă că trebuie să consolidăm rolul agricultorilor și al cooperativelor în proiectele de cercetare ale UE, poziționându-i ca parteneri strategici în programele actuale și viitoare Orizont și în alte programe de inovare. În acest context, ar trebui să continuăm să promovăm abordarea multi-actor și să asigurăm un schimb eficient de cunoștințe între statele membre, astfel încât rezultatele cercetării să se traducă în aplicații practice în exploatațiile agricole. Coerența politicilor și sinergiile sunt esențiale.

Europa are nevoie de un sector agricol competitiv și rezilient, iar acest lucru nu va fi posibil fără o Politică Agricolă Comună puternică și un buget dedicat cercetării în domeniul agriculturii și silviculturii. Trebuie să continuăm să lucrăm și să milităm împreună pentru un fond dedicat cercetării și inovării în domeniul agriculturii și silviculturii, precum și pentru sinergii puternice cu PAC, inclusiv AKIS. Conectarea fermierilor, cooperativelor, mediului academic și industriei într-o rețea activă axată pe impactul concret este esențială pentru atingerea acestor obiective.

Misiunea noastră comună este de a transforma cunoștințele în competitivitate, cooperarea în forță colectivă și responsabilitatea socială în durabilitate pe termen lung. Agricultorii și cooperativele europene, indiferent de dimensiunea sau zona geografică, trebuie să aibă acces echitabil și egal la cercetare, inovare și finanțare.

Sunt om de echipă, gata să discutăm, colaborăm, să identificăm obiective comune, să construim împreună și să ne sprijinim reciproc.”

În cadrul ședinței Grupului de Lucru Cercetare și Inovare COPA-COGECA a avut loc o masă rotundă la care s-a discutat situația actuală a noului program Orizont Europa și a Fondului European pentru Competitivitate. A participat Orsolya Frizon-Somogy, șef adjunct de unitate DG AGRI F.2 - Cercetare și inovare.

Au fost prezentate proiectele:

• Creăm viitorul împreună (Co-Creating the Future): Abordarea multi-actor și inovarea în agricultură - prezentare susținută de Mario Béjar Fuentes, CEJA;

• Digifarm2all - Provocările majore pentru digitalizarea incluzivă a fermelor prin cooperativele agroalimentare - experiența Portugaliei - studiu de caz prezentat de Cátia Pinto, CONFRAGRI (Portugalia);

• Foodture - Sistemele agricole în fața provocărilor aduse de analiza ciclului de viață (rezultate preliminare) - prezentare susținută de Michele Contel, CONFAGRICOLTURA (Italia).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Prin intermediul unei scrisori deschise către președintele României, Guvern și reprezentanții țării la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile majore ce amenință agricultura românească și implicit securitatea alimentară a țării noastre.

Uniunea Europeană a transmis, pe 16 iulie 2025, noua propunere pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. În această formă, „agricultura europeană este pusă la zid”, bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) fiind diminuat drastic, iar pilonii clasici ai acesteia, subvențiile directe și fondurile pentru investiții, nu mai sunt tratați distinct și predictibil.

„Agricultura contribuie cu 1,3% la PIB-ul UE și a primit în programarea 2021-2027 0,40% din bugetul UE, iar în programarea 2028-2034 se propune să primească 0,15%, față de care ne manifestăm consternarea, nemulțumirea și profunda îngrijorare pentru reducerea bugetului pentru subvențiile și investițiile în producția hranei. Agricultura și Dezvoltarea Rurală au nevoie să fie menținut pragul de 0,4% din Bugetul care va fi aprobat la nivel european, pentru asigurarea hranei de calitate, la standarde înalte, celor 450 de milioane de cetățeni”, subliniază AAC.

Pentru România, consecințele sunt dezastruoase:

• Pierde 17,4 miliarde de euro, față de o alocare corect proporțională cu creșterea bugetului UE;

• Se cere dublarea contribuției naționale la cofinanțare, de la 15% la 30%, o povară insuportabilă pentru un sector agricol deja fragil;

• Fermierii români riscă să rămână fără finanțări clare, pe termen lung, ceea ce va genera o scădere dramatică a investițiilor, a creditării și chiar vânzarea masivă a fermelor către fonduri străine;

• Convergența subvențiilor promisă României la aderare în 2007 este din nou amânată și ignorată.

„România nu mai poate accepta un rol secundar în Uniunea Europeană. Agricultura noastră a demonstrat că poate hrăni Europa. Fermierii români au respectat toate regulile, au investit, au rezistat în fața secetei, a crizelor și a concurenței neloiale. Este momentul să fim sprijiniți pe măsura contribuției și a nevoilor reale ale țării”, se arată în scrisoarea deschisă a AAC.

În numele fermierilor și a cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită:

1. Majorarea bugetului AGRICULTURII și DEZVOLTĂRII RURALE (PAC subvenții+investiții) cu minimum 30%, pentru a reflecta realitatea economică și inflația cumulată;

2. Menținerea distinctă a celor doi piloni ai PAC: subvenții directe și fonduri pentru dezvoltare;

3. Alocarea către România a cel puțin 77,6 miliarde de euro, nu doar a celor 60,2 miliarde propuse;

4. O poziție fermă de respingere a creșterii cofinanțării la 30%;

5. Finalizarea convergenței externe începând cu 2028, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții egale cu media europeană;

6. Recunoașterea agriculturii ca pilon esențial al securității naționale și europene, la același nivel cu apărarea, extinderea și coeziunea.

„Fără un buget PAC solid și corect, agricultura europeană va fi sufocată. Fără agricultură performantă, Europa nu va avea securitate alimentară. Fără respectarea intereselor României în aceste negocieri, întreaga societate va suporta consecințele: prețuri mai mari, importuri masive, pierderea controlului asupra pământului și a resurselor noastre. Este momentul unei poziții clare, curajoase și unite. Vrem să credem că România nu va mai juca rolul ghiocelului, ci va impune respect, echitate și viziune în negocierile europene. În numele fermierilor, cooperativelor și procesatorilor din România, vă solicităm să ne reprezentați cu demnitate și rezultate. Viitorul agriculturii românești este în mâinile dumneavoastră!”, astfel fiind încheiată scrisoarea deschisă a AAC către președintele țării, Guvernul României și reprezentanții țării la Uniunea Europeană.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 20 și 21 mai 2025, la Bruxelles se desfășoară conferința anuală privind bugetul Uniunii Europene. Este un moment ales de COPA-COGECA pentru organizarea de proteste în toate statele membre, trâgând semnale de alarmă asupra faptului că UE nu poate obține o autonomie strategică reală fără a-și securiza sectorul agricol. Piatra de temelie a acestei securități este o Politica Agricolă Comună (PAC) puternică, comună și bine finanțată. Europa trebuie să își garanteze suveranitatea alimentară. Acest lucru este posibil numai dacă prezentul și viitorul agricultorilor și al crescătorilor de animale sunt garantate. Fermierii cer ca Politica Agricolă Comună să rămână un pilon strategic al Europei.

Marți, 20 mai, în fața Reprezentanței Comisiei Europene la București, fermierii din România, cooperativele și reprezentanții organizațiilor agricole au participat la manifestația pan-europeană desfășurată simultan în toate statele membre ale Uniunii Europene și la Bruxelles. În țara noastră, evenimentul a fost organizat de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, cu sprijinul COPA-COGECA, fiind programat și coordonat la nivel european cu peste o lună în urmă, în cadrul platformei organizației europene, neavând vreo legătură cu calendarul electoral de la noi.

Mesajul transmis este unul strict instituțional și sectorial, în apărarea unui domeniu esențial pentru stabilitatea și securitatea Uniunii Europene: fără buget distinct PAC, nu mai avem politică agricolă comună, fermieri și nici securitate alimentară.

Participanții au transmis clar că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să rămână un instrument prioritar al UE, susținut de un buget dedicat, stabil și adaptat realităților actuale. Fermierii au în continuare nevoie de cei doi piloni finanțați corespunzător, actualizat cel puțin cu rata inflației, de stabilitate și predictibilitate pentru continua să investească și să reușească să fie competitivi. Agricultorii și-au exprimat îngrijorarea față de riscul integrării PAC într-un buget general al Uniunii, ceea ce ar putea slăbi caracterul său comun, ar conduce la renaționalizarea intervențiilor și ar crea dezechilibre între statele membre.

În contextul multiplelor crize – geopolitice, climatice și economice – fermierii au subliniat că securitatea alimentară este parte integrantă a securității strategice a Uniunii Europene. Planurile de restructurare a bugetului UE, în special propunerea de creare a unui fond unic centralizat, sunt percepute drept o amenințare directă la adresa PAC, piața unică și implicit la viitorul UE.

„Nu putem accepta o dizolvare a PAC într-un fond fără direcție clară și fără consultare cu sectorul agricol. Renunțarea la structura actuală, cu doi piloni, va genera inechități, instabilitate și va slăbi piața unică. Fără o PAC solidă și bine finanțată, fermierii europeni riscă să devină simple piese într-un joc birocratic fără miză pentru suveranitatea alimentară a Europei”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Principalele revendicări ale fermierilor

• Menținerea caracterului comun al PAC și a structurii sale actuale (FEGA și FEADR);

• Asigurarea unei linii bugetare specifice și ajustate la inflație în viitorul CFM post-2027;

• Respingerea oricărei tentative de renaționalizare sau diluare a PAC într-un cadru bugetar general;

• Realizarea unei consultări reale cu sectorul agricol și includerea solicitărilor acestuia în noua propunere PAC, așteptată în iulie 2025;

• În propunerea Comisiei Europene pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2027-2034, fermierii vor menținerea PAC în topul priorităților, cu un buget specific actualizat cel puțin cu rata inflatiei reale. În ultimii 14 ani, bugetul PAC nu a mai fost actualizat, iar rata inflației medii la nivel european depășește 30%. 

Mesajul Comisiei Europene

O delegație a manifestanților a fost primită de Reprezentanța Comisiei Europene în România, unde a transmis oficial temerile legate de includerea PAC într-un buget comun fără garanții structurale și bugetare. Ca răspuns, doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței, a declarat: „Politica Agricolă Comună și politica de coeziune rămân piloni centrali ai construcției europene. Noua viziune bugetară urmărește să ofere mai multă flexibilitate și coordonare între nivelul european și cel național, fără a slăbi rolul acestor politici esențiale. Este vorba despre o adaptare comună la noile priorități – inclusiv securitatea –, în care implicarea autorităților naționale va fi esențială pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor reale ale cetățenilor și ale regiunilor”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare va continua dialogul cu instituțiile naționale și europene, solicitând ca „viitoarea Politică Agricolă Comună să rămână un cadru solid, echitabil și bine finanțat, astfel încât fermierii europeni să poată face față provocărilor viitoare într-un mod sustenabil și competitiv”.

„Fără buget/Fără PAC/Fără fermieri/Fără securitate” nu este un slogan, este un risc real care trebuie evitat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!